Funeriu, universităţile şi banii
Când o şcoală primeşte poruncă de la ministru că trebuie să pună lacăt, directorul pregăteşte desfiinţarea, cu gândul că decizia va aduce eficienţă pentru restul unităţilor de învăţământ. Când o universitate este înştiinţată verbal de cel care-i aprobă cifra de şcolarizare că trebuie să facă bani, rectorul se întreabă mirat cum de nu i-a dat şi lui prin cap această idee pur şi simplu genială. Aşa gândeşte probabil cel căruia, printr-un joc, nicidecum al sorţii, ci al politicii, i s-a încredinţat spre cârmuire unul dintre cele mai sensibile domenii. Obsedat de propria-i imagine, cunoscător al sistemelor educaţionale occidentale, însă ignorant în privinţa detaliilor celui autohton, Daniel Funeriu se anunţă a fi un experiment pentru învăţământul din România ce va lăsa urme mai adânci decât cele ale haoticului Hărdău, începătorului Adomniţei, ori inconsecventei Andronescu. "De ce Universitatea din Munchen poate avea program de construcţii de maşini finanţat de Audi, iar în România nu e posibil?", se întreabă retoric Funeriu, într-o piesă bine regizată pe care o joacă în faţa şefilor de universităţi. În primul rând, pentru că sistemul german de conectare a pieţei muncii cu mediul universitar funcţionează impecabil de câteva decenii, i-ar putea răspunde oricare dintre rectori. Absolvenţii Universităţii de Ştiinţe Aplicate din Munchen sunt şcoliţi în specializările cerute de Audi şi îşi găsesc imediat un loc de muncă în uzinele respectivei fabrici de maşini, care, la rându-i, pregăteşte prin intermediul universităţii zeci de programe de pregătire continuă. Cu alte cuvinte, universitatea dă mediului privat specialiştii de care acesta are nevoie şi este răsplătită cu investiţii în infrastructura didactică şi cea de cercetare. O strategie simplă din care toată lumea iese în câştig. În al doilea rând, în România nu există nici măcar un cadru legal bine pus la punct care să permită o asemenea legătură, darămite o strategie în acest sens. Cu mici excepţii (Bucureşti, Piteşti, Sibiu), universităţile româneşti nu au reuşit să stabilească nici măcar mici colaborări cu mărci puternice, capabile să le asigure un buget ridicat. Ceea ce Funeriu pare să nu ştie este că, spre deosebire de universităţile germane pe unde s-a preumblat domnia sa, instituţiile de învăţământ superior autohtone atrag anual din cercetarea derulată prin contractele cu mediul privat (adică cercetarea reală, unde sunt nevoite să-şi asume riscuri, nu cea derulată prin contractele călduţe ce asigură curgerea banului public) sub 0,1% din bugetul propriu. În asemenea context, să ceri peste noapte universităţilor să facă bani înseamnă să dai dovadă de necunoaştere crasă. A emite imperativul, înainte de a crea cadrul propice pentru acest lucru denotă că Funeriu nu a înţeles mare lucru din învăţătura lui Mircea Miclea, al cărui adept se recomandă a fi. Procedura lui Funeriu în cazul învăţământului superior are ceva în comun cu cea aplicată în preuniversitar: pasarea responsabilităţii. Aşa cum inspectoratelor li s-a cerut să închidă şcoli la pachet, numind comasarea, eficientizarea, rectoratelor li s-a sugerat să treacă la fapte, fără alte detalii. Cu alte cuvinte, imaginea ministrului să nu aibă de suferit, indiferent de costuri. Aceasta este, de fapt, singura strategie pe care Ministerul Educaţiei o pune deocamdată în practică, iar efectele sale vor lăsa urme adânci şi după ce Funeriu îşi va depune mandatul.
P.S. Apropo de obsesia faţă de propria imagine: La Ministerul Educaţiei nu mai există conferinţe de presă, ci declaraţii de presă. Carevasăzică, Funeriu nu comunică, nu răspunde la întrebări, el declară. Aceasta, ca dovadă a transparenţei pe care o pretindea Funeriu, în urmă cu un an, pe când era un cercetător care condamna practicile învechite şi comunicarea prăfuită a ministerului.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine















23 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Probleme Lecţie de management
Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008
Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet
Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii
Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.
„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.
Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.
SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“
Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.
Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.
Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice
Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.
ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.
ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7
Probleme Lecţie de management
Directorii de partid fac cum vrea muÅŸchii lor
de Elena LARION | 03 OCTOMBRIE 2008
Profesorii spun despre şeful lor că este semianalfabet
Două clase de elevi habar nu aveau că au făcut disciplina opţională cu directorul şcolii
Un director de ÅŸcoală din CălăraÅŸi este acuzat de mai mulÅ£i colegi că face legea în unitatea pe care o conduce. De departe, cea mai gravă greÅŸeală a directorului Adrian Melente, de la Åžcoala Generală Nr. 1, CiocăneÅŸti, este aceea că nu cunoaÅŸte legile ÅŸi ar fi putut aduce în stare de repetenÅ£ie două clase de a VIII-a. Lucrurile sunt simple: directorul ne-a declarat că elevii au făcut opÅ£ional ore de educaÅ£ie tehnologică, anul trecut. EducaÅ£ia tehnologică nu este însă o disciplină opÅ£ională, ci disciplină obligatorie. Ca să fie opÅ£ional trebuie să aibă rubrică proprie în catalog sau să fie extindere/aprofundare, caz în care notele sunt trecute în aceeaÅŸi rubrică. După ce s-a dumirit, a spus că a făcut extindere la ET.
„GreÅŸeala e că e trecută nota, acum constat ÅŸi eu, în aceeaÅŸi rubrică ÅŸi pentru opÅ£ional, ÅŸi pentru... Trebuia o rubrică separată”. Nimic mai fals. Dacă este extindere, nu trebuie rubrică separată în catalog. Dovada nepriceperii sale a apărut când după ce s-a consultat cu reprezentanÅ£ii inspectoratului ÅŸcolar, s-a răzgândit. De fapt, nu a făcut extindere, ci aprofundare. MenÅ£ionăm că aprofundarea la o disciplină se face dacă elevii nu reuÅŸesc „să atingă nivelul minimal” prevăzut în programa ÅŸcolară. După atâtea erori ÅŸi ezitări, cuvântul ultim a aparÅ£inut elevilor, care nu ÅŸi-au amintit cu nici un chip că ar fi studiat vreun opÅ£ional în clasa a VII-a.
Absolvent al Universităţii de StiinÅ£e Agricole ÅŸi Medicină Veterinară din BucureÅŸti ÅŸi doctor în agricultură, directorul este considerat de colegi semianalfabet. „Apsent”, „obÅ£ional”, „a libsi”, „trasportul”, „ouăle este aliment” sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii directorului ÅŸi nerecunoscute de el. Neregulile nu se opresc aici. Adrian Melente este acuzat de colegi că a protejat un elev-problemă al ÅŸcolii, implicat în mai multe cazuri de violenţă. În loc să ia cele mai severe măsuri împotriva bătăuÅŸului ÅŸi să-l mute disciplinar la altă clasă, aÅŸa cum i se propusese de către dirigintele elevului, directorul a propus să-i fie scăzută nota la purtare, la 8.
SancÅ£iunea inspectoratului – calificativul „bine“
Directorul PDL-ist, numit prin concurs, acum mai bine de 2 ani, mai este acuzat de colegi ÅŸi că a aprobat modificarea orarului ÅŸcolar de nenumărate ori, în 2007, dar de fiecare dată a avut un motiv.
În ultimul an ÅŸcolar, Adrian Melente a primit doar calificativul „bine” de la inspectoratul ÅŸcolar, pentru că a avut niÅŸte probleme ÅŸi în organizarea tezelor cu subiect unic. Acesta nu ÅŸtia cu siguranţă unde anume se trimit contestaÅ£iile. Cu toate aceste isprăvi la activ, inspectoratul ÅŸcolar ne-a spus că directorul „a ieÅŸit bine la inspecÅ£ie. Vrem să rezolvăm problemele nu cu sancÅ£iuni, ci pe cale amiabilă. Nu vrem să sancÅ£ionăm, doar pentru că vrea cineva să-l sancÅ£ioneze”, ne-a declarat Emil Izvoranu, inspector ÅŸcolar general adjunct, la rândul său membru PNL, numit în funcÅ£ie anul trecut.
Toate acuzaÅ£iile au fost respinse de directorul Åžcolii CiocăneÅŸti, care ne-a spus că a respectat întotdeauna legea. „Prefer să rezolv toate problemele în familie”, a fost mesajul directorului, care este convins că profesorii doresc să instaureze haosul în ÅŸcoală.
Sute de directori sunt numiţi pe criterii politice
Acest caz de incompetenţă managerială nu este singular. La nivelul ţării, trei sferturi dintre directorii de ÅŸcoli au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie de inspectoratele ÅŸcolare, pe criterii politice, ÅŸi nu pe criterii de performanţă managerială. În BucureÅŸti, 100 de directori au fost numiÅ£i cu delegaÅ£ie.
ExplicaÅ£ia inspectoratelor este că nu au timpul necesar pentru organizarea concursurilor. Totul pleacă de la ordinul dat de ministrul AdomniÅ£ei, în aprilie 2007, prin care s-a suspendat organizarea concursurilor de directori ÅŸi inspectori pentru câteva luni de zile. Strategia era simplă: nu se desfăşoară concursuri, pentru a putea fi numiÅ£i cu delegaÅ£ie directorii ÅŸi inspectorii membri ai partidului aflat la guvernare. Din acest punct de vedere, procedura s-a preluat de la PSD. De inspectori s-a ocupat chiar Zvetlana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, care se ocupa de concursul de inspectori chiar în prima zi a bacalaureatului, când ar fi trebuit să coordoneze tot examenul, în calitate de preÅŸedinte al Comisiei NaÅ£ionale.
ConsecinÅ£ele acestor „politici educaÅ£ionale” sunt că profesorii nu se mai prezintă la concursuri, ÅŸtiind că trebuie să ai spate politic, pentru a obÅ£ine un post bine *ătit. Posturile de conducere sunt ocupate astfel de incompetenÅ£i, atât în defavoarea oamenilor bine pregătiÅ£i, cât ÅŸi a elevilor. Din păcate, nu doar slaba pregătire managerială caracterizează învăţământul românesc, în acest moment. La fel de gravă este ÅŸi slaba pregătire profesională dată de rezultatele obÅ£inute de profesori la concursurile de titularizare. Anul acesta, 6.480 de profesori au picat examenul, iar alÅ£i 76 au fost eliminaÅ£i pentru că au copiat. Doar 13.894 din 32.434 de profesori au reuÅŸit să obÅ£ină note peste 7
maestre, de cind colega melania te-a parasit devenind prim-consilier la funeriu, un altfel de funar, trece sub tacere rezultatele si reazlizarile lui spiru haret?sau ti-ai schimmbat orientarea?vrei s-ajungi si tu haotic, incepator, inconsecvent ca ministrii de mai suscitati?
nu prea sta in picioare articolasul...ar vrea Dl.Florea sa fie rau de tot cu Dl. Funeriu, dar nu e credibil si spre sfarsit devine lamentabil (va rog io frumos, dom' funeriu, vorbiti si cu noi, ca avem niste intrebari acide rau...). vestea buna este ca Funeriu nu va ia in seama, dealtfel cand veti fi dvs. jurnalisti cu aceeasi valoare in breasla pe care o are Dl. Funeriu in breasla lui, atunci mai treceti pe la noi...pana atunci, ma rog, ceva trebuie scris, intelegem, da-ti inainte cu tiparul....
Mda, se pare ca cei care se simt amenintati de deschiderea invatamantului superior catre performanta incep deja sa-l sape pe ministrul invatamantului si cam intra in trepidatii pentru ca Funeru nu a prea facut greseli pana acum. Nu va lasati intimidat domnule ministru si continuati. Care e problema domnu jurnalist? Ca eu nu inteleg unde e problema.
Dl. Ziarist pare sa nu inteleaga ca invatamantul universitar romanesc, incrancenat de zeci de ani in cheltuirea fara folos a banului public, nu poate fi reformat cu binisorul. S-a mai incercat. Solutia e refacerea din temelii: concursuri pe fiecare post deschise pentru romani si straini, selectie facuta de comisii internationale, eficientizare la maxim, lasarea palavrelor cu cercetarea romaneasca care e sublima, dar lipseste cu desavarsire, etc.
1. Atentie la virgule, dle ziarist Raulica ! Ai terminat scoala mai devreme sau ai facut-o la srl-ul lui Marius Nistor?
La modul cum pui problema,sunt convins ca ai facut la Spirulica srl.
Dl Funeriu are mute sinapse la acelasi neuron si de aceea gandeste ca un vizionar.
Ideea de a aduce macar la o facultate profesori straini mi se pare extrem de valoroasa, ar da absolventi de nota zece, capasili sa faca lucturi deosebite. Cu banii cheltuiti de zecile de miile de studenti care invata in strainatate, am putea plati 30-40 de profesori straini valorosi.
Succes dlui ministru Funeriu !
Stimabile R.F.esti paralel cu problemele învăţământului din România . Ai ramas conectat tot in campania electorala.Pacat !
tovarase activist securisto-pesedist, mai informeaza-te in legatura cu ceea ce numesti d-ta, colaborare intre universitatile din romania si mari firme; sunt mai multe, dar esti tu batut in cap, ca orice colorat bucurestean.....iar daca metresa pesede, andronescu, e doar inconsecventa si nu o simpla nulitate din mehedinti, te inseli...de ce i-om fi spus noi, abramburica? fiindca seamana cu bronzati ca tine!!!!! in ceea ce -l priveste pe colegul nostru, funeriu, nu esti vrednic, nici sa-i faci pantofii!!!
Ok, si unde e articolul, eu una nu am ce comenta.
Vad ca de cand a aparut acest text, Funeriu si-a pus oamenii la treaba sa posteze mizerii. Iata inca un exemplu ca Raul Florea are dreptate: Funeriu e obsedat de propria lui imagine. asa ca si-a pus slugile sa scrie comentarii aici. la fel ca si seful lor, acesti indivizi sunt prosti si frustrati. n-au scris nimic argumentat pentru a demonta cele scrise in text. Doar jigniri la adresa autorului. Avem la educatie un ministru Patetic!