Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
2513 vizualizări 18 nov 2017

Secretarul general adjunct al PNL Giurgiu, Ionel Dinu, a declarat, ieri, că e pregătit să solicite Tribunalului Bucureşti dizolvarea PSD pe cale judecătorească, pentru nerespectarea programului de guvernare.

''Legea Codului Fiscal care a fost adoptată acum câteva zile e o şmecherie finuţă care se numeşte impozitul pe venit care scade de la 16 la sută la 10 la sută, dar totodată creşte brusc la 33 la sută, fiindcă toate contribuţiile de la angajator se mută la angajat. (...) Deci, acele măriri promise în programul de guvernare nu vor exista. (...) Ca urmare, am studiat cu mare atenţie Legea partidelor politice şi acolo spune în mod evident şi clar că un partid care militează împotriva statului de drept, partidul care urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul partidului şi din programul de guvernare poate fi dizolvat. (...) Eu voi face acest lucru în nume personal şi o să mă îndrept către Tribunalul Bucureşti, pentru că aşa cere legea, pentru a cere dizolvarea PSD pe cale judecătorească'', a spus Dinu.

Eu înţeleg, redus la absurd, că politică, în sine, e un „casus belli”. Deci, să mergem la război. Dar la un război pe faţă, zic, „face to face”, cum ar veni, în teatrul de operaţiuni, unde se dă lupta care pe care, nu la masa verde! Nu cu tot arsenalul chimic al ipocriziilor din dotare, ca să ne intoxicăm unii pe alţii, chiar dacă la asta nu ne-ntrece nimeni.

Păi, când s-a produs USL, Ionel Dinu unde era plecat?! N-a ştiut? A aflat târziu? Atunci când s-au unit alde Brătienii cu „Ciuma roşie”, secretarul giurgiuvean ce secreta? Spaime, frici, fericiri?

Şi, pe urmă, când au guvernat liberalii, a fost programul lor de guvernare biblia perfect tradusă în fapt? A fost cuvântul de la început, şi cuvântul a fost Dumnezeu?

Păi, dacă s-ar aşeza Justiţia pe aplicarea, ad litteram, a Legii partidelor politice, ar genera, în sfârşit, tabula rasa, şi ne-ar ajuta Pronia s-o luăm, iar, de la capăt.

Şi pe urmă, dacă astăzi cerem dizolvarea unui partid, mâine-poimâine, când ne vom mai împiedica de câte ceva, vom cere alte şi alte dizolvări, închideri şi suspendări?

Iar întrebarea este: suntem, fiecare dintre noi, aşa curaţi, încât să aruncăm, primii, piatra?

Am scris aici, încă din 2015, fără încetare, că dacă nu vom deschide ochii, cât cepele, la vremea alegerilor, vom fi, pur şi simplu, decapaţi. N-a interesat pe nimeni. Toată lumea s-a declarat îngreţoşată de partide şi politică, sastisită, ambetată, bulversată. Ei, poftim politică!

Dar eu cred că la politică, se răspunde, totuşi, cu politica.

Pentru că PSD nu e fiul ploii, nu e reprezentantul extremismului românesc, al şovinismului şi xenofobiei, nu este, în ansamblu, o grupare antieuropeană – vrem nu vrem, trebuie să recunoaştem că, la vremea luptei „steguleţelor”, şi a aderării la NATO, acelaşi PSD era la guvernare -, pentru că, la urma urmei, un partid de stânga nu poate lipsi din schema politicilor unor state democratice, civilizate şi europene – iar PSD reprezintă (de bine, de rău) „interesele” a peste trei milioane de români cu ştampilă.

Nu, PSD nu trebuie dizolvat, PSD trebuie învins, politic cu armele lui, pentru că a permis, letargic să fie folosit.   

Să vină PNL cu argumente, cu oameni pregătiţi, beton, ale căror demonstraţii să se înfigă în capul electoratului. Să explice cum colaboratorii „statului paralel şi ilegitim” au ajuns să se lupte, ei înşişi, cu această entitate despre care afirmă că lucrează ilegal şi criminal.

Să prezinte dovezi despre cum un grup de politicianişti aflaţi în conflict cu legea au confiscat conducerea PSD, partid de guvernământ, de centru-stânga - care, cu toate păcatele sale, prin oamenii conştienţi şi de bun-simţ pe care îi mai are, se poate curăţa şi moderniza -, făcându-l să lucreze în propriul interes gregar şi împotriva intereselor naţionale.

Asta ar trebui să facă PNL, să preia puterea prin luptă, legitimându-se, mai întâi, ca forţă politică naţională de opoziţie.

Altfel, ca să populezi, eventual, un loc curăţat de Justiţie, dând apă la moară criticilor acesteia, cu indivizi lingavi şi gângavi (cum au mai fost), nu, mulţumim!

Şi, nota bene, eu vorbesc aici în calitate de vechi şi constant critic al PSD. 

Citește și: