8 comentarii 5 afișări

Întâlnire a speranţelor

Postat la: 04.09.2009 20:34 Ultima actualizare: 04.09.2009 20:35

S-a dat startul, la New Delhi, într-o importantă etapă a interminabilei curse pentru o mai mare liberalizare a comerţului internaţional. Lansată în noiembrie 2001, la Doha, capitala Qatarului, actuala rundă de negocieri multilaterale din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului urma să se încheie în 2005. Dar, poziţiile puternic divergente ale ţărilor dezvoltate şi ale celor în dezvoltare au făcut imposibilă realizarea unui acord. Ultima încercare de a se scoate negocierile din impas a avut loc anul trecut când India şi Statele Unite au rămas neclintite pe vechile poziţii. Indienii apără interesele propriilor agricultori, iar americanii reclamă o mai mare deschidere a pieţei indiene pentru produsele lor industriale. Între timp, la Washington au venit noi guvernanţi care par mai înclinaţi spre compromisuri. „Împărtăşim toţi acelaşi obiectiv şi aceeaşi convingere”, declara în ajunul întâlnirii de la New Delhi reprezentantul Statelor Unite pentru comerţ exterior, Ron Kirk, în opinia căruia încheierea rundei Doha poate fi „un element-cheie” susceptibil să ajute lumea să iasă din actuala criză economică. Reducerea obstacolelor tarifare în cele opt runde de negocieri care au avut loc în ultima jumătate de secol a dus la creşterea de 19 ori a comerţului internaţional. Liberalizarea schimburilor a accelerat expansiunea comerţului mondial, dar nu a favorizat semnificativ reducerea sărăciei şi a decalajelor economice dintre state, fapt ce a făcut tot mai dificile astfel de negocieri.

Miza rundei Doha este însă foarte mare. Comerţul internaţional rămâne profund afectat de criza economică mondială. În pofida semnalelor pozitive care vin din Asia, ultimile previziuni vorbesc despre o scădere de peste 10% a comerţului mondial în 2009. O evoluţie care nu are totuşi darul de a surpride. Cu cât o criză distruge mai multe locuri de muncă, cu atât la frontiere apar mai multe bariere împotriva produselor şi muncitorilor străini. Istoria ne învaţă însă că repunerea în cauză a acordurilor comerciale provoacă mai multe pierderi decât relele pe care pretinde că le previne, deoarece protecţionismul este una dintre cele mai contagioase maladii. În 1930, Statele Unite au crescut, prin Legea Smoot-Havleg, barierele vamale cu 50%. Ca urmare, importurile lor au scăzut cu două treimi, dar şi exporturile s-au redus foarte mult, pentru că ţările europene şi Canada au luat măsuri de retorsiune. De aceea, pentru directorul general al OMC, Pascal Lamy, succesul rundei Doha ar fi de importanţă capitală în lupta împotriva protecţionismului, noua oaie neagră a economiei mondiale.

În România, liberalizarea comerţului după 1989 a constituit o adevărată schimbare de regim, care a dus la dezangajarea statului din producţia de bunuri şi servicii, precum şi la crearea cadrului instituţional şi juridic capabil să asigure funcţionarea mecanismelor specifice economiei de piaţă. În acelaşi timp, liberalizarea comerţului internaţional, a investiţiilor şi mişcărilor de capital în lume contribuie la alocarea mai eficientă a resurselor, de care România are atât de mare nevoie.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: comerţ; ,internaţional; ,liberalizare

× Citeşte mai mult »

#1 vai, 5.09.2009 02:22

Raspunde

nu baga nimeni de seama acest articol si e de bine ca e cu sperante!

#2 c.g. 5.09.2009 17:35

Raspunde

Are dreptate- vai-, un articol bun si mai optimist al domnului G. Cercelescu .

#3 Pedelism hoÅ£esc 5.09.2009 20:34

Raspunde

Pedelistul este un mic - mare infractor ajuns politician. este biÅŸniÅ£arul din primii ani de dupÄƒ `89 care cÄƒra mÄƒrfuri cu sacoÅŸa la turci sau la unguri ÅŸi avea vreo douÄƒ chioÅŸcuri în piaÅ£a mare sau "revoluÅ£ionarul" cadorisit de statul petreromanist-stolojenist cu un spaÅ£iu comercial sau mai multe in oraÅŸ pentru cÄƒ a spart niÅŸte vitrine, a scuipat un miliÅ£ian sau a furat din magazinele de stat! Este incultul cu acte de absolvent de facultate chiar ÅŸi cu doctorat, în funcÅ£ie de tupeu. Este prostituata care vinde favoruri sexuale pentru funcÅ£ii politice ÅŸi de stat!!!!! Este cârciumarul sau chioÅŸcarul din sat ajuns primar( mulÅ£i primari pedelisti din sate sunt cârciumari sau chioÅŸcari) care vinde, cu o sÄƒptÄƒmânÄƒ înainte de alegeri, bÄƒuturÄƒ ÅŸi mÄƒrfuri pe datorie! Este lichidatorul sau recuperatorul fierului vechi din marile combinate! Este asfaltatorul care face ÅŸosele care rezistÄƒ doar în ziua inaugurÄƒrii!! Este directorul din minister care demoleazÄƒ ÅŸi furÄƒ domeniul pe care-l conduce ÅŸi controleazÄƒ!!! Este primarul care face fântâni arteziene, pergole, focuri de artificii ÅŸi acoperÄƒ jegul de sÄƒrbatori cu milioane de euro, în oraÅŸul cu strÄƒzi neasfaltate ÅŸi fÄƒrÄƒ canalizare! Este capuÅŸa care prigoneÅŸte ÅŸi pedeleÅŸte bugetul primÄƒriei, spitalului, unitÄƒÅ£ii militare, inspectoratului ÅŸcolar, ministerelor, care furnizeazÄƒ mÄƒrfuri ÅŸi servicii la preÅ£uri de 10 ori mai mari decât preÅ£ul pieÅ£ei! Este golanul care înjurÄƒ pe forum! Este politicianul, ministrul, care molfaie câteva cuvinte, dar oblgatoriu cuvintele: reforma, implementare, descentralizare, modernizare!!! Pedelistul este o „hoarÄƒ”, un "canacheu" sau un „viÅŸan” care te minte-n faÅ£Äƒ, o canalie, un hotz!

#4 Popescu 6.09.2009 00:17

Raspunde

Se pare ca guvernantii nostrii au alte prioritati. Pe primul loc ar fi asigurarea de piete externe. Cel putin Nea Nicu avea si el un fix: exportul. Noi importam acum, nu mai producem mai nimic in tara...
Acesta e sigurul articol din presa Romaniei care vorbeste de ceva cu adevarat important.

#5 un' l-ati aruncat p'ala ? 6.09.2009 20:34

Raspunde

pe CTP , la gunoi ?

#6 CTP 6.09.2009 20:52

Raspunde

Revenirea la realitate

#7 alt eu 6.09.2009 20:54

Raspunde

eu am inteles. oricum speranta moare ultima, nu, domnule analist?!

#8 Brucan Silviu 6.09.2009 21:23

Raspunde

Sperati , cine nu va lasa ?! Inca vreo 20 de ani ? Inca cat vreti voi . Nota 6 din 10 domnule Cercelescu pt articol si ati ramas repetent la cititori , adica rating cum se spune acum Media nu v-a iesit buna .

Vezi toate »