Între Darwin şi Diavol
"În dimineaţa zilei de azi, C. T. Popescu, jurnalist, s-a postat
la intrarea în guvernul României, după ce ieri făcuse acelaşi lucru
la Parlament, şi întreabă pe fiecare guvernant care intră: "Dacă
averea dvs. e de peste 500.000 euro, sunteţi de acord să daţi 0,5%
statului în ajutorul celor nevoiaşi?" La sfârşitul operaţiunii, C.
T. Popescu a tras concluziile: "Nimeni, stimaţi telespectatori, fie
parlamentar, fie ministru, n-a spus că nu dă. Unii au spus că e de
discutat, cei mai mulţi că ar da. Ţineţi minte asta când se va
respinge legea în Parlament, dacă va ajunge vreodată acolo".
Iată o ştire care nu va apărea niciodată, deoarece jurnalistului C.
T. Popescu îi e groază de ridicol şi nu crede că problemele pe care
le are acum România se rezolvă aşa.
Pentru că nu se teme de
ridicol, ba chiar îl exploatează sistematic, cineastul-jurnalist
Michael Moore face ceva mai tare: se duce cu o maşină blindată şi
nişte saci de plastic în faţa "Bank of America" şi îi anunţă pe cei
aflaţi în uşă: "Am venit să iau cele 137 de miliarde $ pe care
le-aţi furat de la poporul american şi să le duc la Trezorerie.
Dacă vă e greu să căraţi banii, puteţi să mi-i aruncaţi pe
fereastră". Mutrele bankerilor care se holbează la antipaticul
grăsan puse pe ecran fac toţi banii.
Nici Moore, fireşte, nu crede că aşa se rezolvă criza financiară.
Dar el foloseşte comicul enorm al situaţiei pentru a exprima simplu
şi direct un adevăr: în Statele Unite ale Americii s-a produs o
hoţie. Singurul aspect care împiedică pedepsirea ei conform legii
este dimensiunea: e colosală şi sunt prea mulţi boşi implicaţi. Iar
şeful cel mare al bandei, Naşul, este însuşi Capitalismul. Aidoma
celor de la emisiunea Myth Busters, Moore atacă un mare mit
american: capitalismul ca fenomen "natural". O frază cheie a
folclorului urban capitalist este: "De plata taxelor şi de moarte
nu scapi". Ea echivalează o lege a naturii cu legile umane. Într-o
naţiune care crede mai mult în originea divină a omului, acreditată
de Biblie, decât în evoluţia lui din animale inferioare, pusă în
lumină de "Originea speciilor", a lui Charles Darwin, capitalismul,
doctrina politică în care SUA s-au născut şi au trăit tot timpul, e
văzut, paradoxal, ca o inevitabilă struggle for life, luptă pentru
existenţă, motorul selecţiei naturale, unii pierd, alţii câştigă,
iar falimentul, şomajul, recesiunea, crizele sunt aidoma furtunilor
şi cutremurelor din natură. Nu poţi să anchetezi şi nici să
pedepseşti un uragan sau un tsunami. Mai mult, când d-na preşedintă
a Comisiei de Supraveghere din Congresul SUA, la întrebarea: unde
s-au dus 700 de miliarde date băncilor de statul american? îi
răspunde lui M. Moore, cu înfiorare respectuoasă, că nu ştie şi că
"băncile nu ne dau nouă socoteală", sesizăm transformarea
capitalismului din Natură în Religie, ba chiar în Dumnezeu - crede
şi nu cerceta, ascunse sunt căile Domnului şi ale Wall Streetului.
Explicaţiile pe care i le dau specialiştii financiari lui Moore cu
privire la "derivative" şi "subprime", seminţele Diavolului,
mecanismele cică generatoare ale crizei, apar la fel de clare ca
predicile în limba latină pentru vizigoţi.
Câtă vreme încearcă să demonstreze cu mijloacele propagandei şi
manipulării cinematografice, în care e, probabil, ca în reclama la
berea Carlsberg, nr. 1 în lume în clipa de faţă, că şi capitalismul
e o lucrare a omului, supusă defecţiunii, ticăloşirii, învechirii,
necesitând reparaţii capitale, că dragostea dintre american şi
capitalism are nevoie de un contract prenupţial. Moore e
inteligent, amuzant şi convingător. Când însă se apucă să combată
misticismul, aroganţa, fatalismul în materie de capitalism cu
declaraţii ale unor preoţi care citează din Biblie pentru a dovedi
că săracii sunt plăcuţi lui Dumnezeu, bogaţii nu, iar capitalismul
e Răul Absolut, e Diavolul însuşi, M. Moore se transformă în unul
dintre personajele satirizate de el, făcându-se singur de râs. La
replica: "Am ratat pagina din Biblie în care apare un Iisus
capitalist", i-aş răspunde: "Citiţi-o atunci, stimabile, pe aceea
din marxism-leninism unde apare un Iisus comunist".
Şi mai comite o mostră de comic involuntar Michael Moore când băgăm
de seamă că mai toţi "umiliţii şi obidiţii" din film, fie bărbaţi,
fie femei, bat bine peste suta de kile la cântar. Inclusiv dl.
Moore.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine















74 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Iar ai aparut piaza rea?
de dorit in Romania ?
Ar putea Moore ,daca ar cunoaste starea tarii ,sa intrebe :ce ati facut cu Romania ?
Grasimea in USA nu este semn de bogatie ;este semn ca maninca produse tip McDonald ,in loc sa manince muschiulet produs naturist de 70 de dolari kg .
Si saracii aia de 100 de kg au "profitat" pe undeva de Marea Bula, daca ne gandim ca rata somajului nu era decat de 5% in 2007 in SUA. Atunci nu se ducea nimeni la Congres sa urle: luati-ne slujbele inapoi, ele sunt subprodusul creditului usor si al mafiei din banci. Cand semnau pt credite de consum care le depaseau cu mult posibilitatile, "obiditii" nu se inecau de indignare. Bineinteles, cand dai subventii colosale sectorului constructiei de automobile din sua, care traieste pe spinarea statului de ani de zile, e bine pt ca "salvezi slujbe" ale oamenilor cinstiti. Cand ii dai bancherilor (de altfel, bancile au inceput sa dea inapoi sumele imprumutate de statul american cu viteza luminii- ii asteptam inca pe GM si Ford), e de rau, ca-i ajuti pe francmasonii cu gulere albe...Singurul lucru care a proliferat pe timp de criza a fost demagogia gretoasa de tip Michael moore. Pacat.
Nu e chiar asa... America mai are si alte valori: compasiunea, solidaritatea, simpatia pentru cei defavorizati (underdogs). Fireste ca sistemul trebuie corectat dar, domnule Popescu, uite ca la americani exista reactie, exista nenumarate voci critice (nu numai Moore), autocritice. Pe cand in Romania??? Unde este Michael Moore al Romaniei? In conditiile in care avem un regim (Basescu) de-a dreptul grotesc!
Criza mondiala are legatura cu capitalismul tot atat de mult cat are China de azi cu comunismul. Interventionismul de stat a cauzat-o si a adancit-o, nu capitalismul.
Compasiunea, solidaritatea si simpatia pentru "underdogs" ale americanilor exista din pacate mai mult pe hartie si in filme decat in realitate.
Marea tragedie a capitalismului este urmatoarea: Daca statul da bani bancilor pentru stimularea economiei, banii aceia trebuie sa vina de la oamenii obisnuiti, care sunt obligati astfel sa plateasca pentru greselile capitalistilor. In schimb, daca statul NU da bani bancilor, atunci tot oamenii obisnuiti sufera cel mai mult, pentru ca isi pierd locurile de munca si criza se adanceste. Indiferent ce facem, tot cetateanul obisnuit sufera. Asta-i capitalismul.
Ati inceput binsor si ati terminat prost. Greseli pe care le criticati dv. la altii. Folositi "populisme". Nici unde in biblie nu scrie "crede si nu cerceta", daca imi aratati asta in Scriptura mananc biblia toata in fata dv. Apoi sa il faceti pe Isus comunist este o chestiuen diabolica. Sa va redau numai o diferenta dintre crestinism si comunism e suficient. Comunismul trateaza, lucreaza cu oamenii "perfecti" care renunta la tot pentru bine comun, care vor egalitate, etc pe cand crestinismul lucreaza cu oameni imprefecti, are solutii pentru cei mai ticalosi, rai, si mai putin rai oameni. Se adreseaza si acestora sau in special acestora si vrea sa ii *, pe cand comunismul pe cei care nu se incadrau in teoria lor, pe cei care nu erau gata de noua era le-a oferit Pitestiul, Aiudul, Sighetul, Canalul si Delta. Crestinismu (ortodoxia) le ofera Raiul. Cand veti deveni si credincios veti fi si mai bun si cred ca veti ajunge pentru framntarea dv., fiindca este sincera.
MYTH nu MITH... corectati. In rest, aricol grozav...
Re: schmoukiz:
Nu zau? Daca aceasta criza ar fi fost un fenomen cu totul nou, nemaivazut, in premiera absoluta, atunci poate te-as fi crezut ca vinovatul este "statul interventionist" sau cine stie ce alta inventie moderna. Dar capitalismul a avut crize periodice din secolul XIX pana astazi.
E absurd sa pretinzi ca fiecare criza in parte are alte cauze, care nu au nimic de-a face cu natura capitalismului. E ca si cum ai spune ca in fiecare an iarna vine din alt motiv.
Grija unui penibil din SUA o aveam acum. El, cind a facut maimutzareala aia, nu era chinuit de grija pentru semeni, voia doar banul spectatorului. Sfios, Cetepeul i-l dadu.