Lauda unui semieşec

Postat la: 05.08.2009 20:53 Ultima actualizare: 05.08.2009 20:54

Lauda unui semieşec

Mediul privat este lăudat pentru că s-a adaptat foarte repede la condiţiile de criză. La polul opus, statul este prezentat ca exemplu negativ: un aparat bugetar învechit, din ce în ce mai lacom după resursele mediului de afaceri şi incapabil, cel puţin în lipsa voinţei politice, să strângă şi el cureaua. Statul încă refuză să accepte realitatea crizei: nu mai poţi cheltui pe datorie, adică pe deficit bugetar în cazul lui, ca până acum. Comparaţia este cât se poate de corectă. Asta nu înseamnă însă că patronii din România au toţi afaceri rezistente la şocurile de acest gen, ci, din contră, că, de multe ori, evitarea crizei a fost posibilă numai punând lacătul pe uşă.
Viteza de reacţie a mediului privat în faţa crizei nu este, pe termen lung, atât de lăudabilă. Această schimbare nu a venit pur şi simplu. Ea a însemnat 100.000 de firme mici şi mijlocii care au dat faliment în numai jumătate de an, fiind estimată o cifră similară şi în al doilea semestru din 2009. A însemnat disponibilizări masive de angajaţi, explozia restanţelor la bănci şi, în final, prăbuşirea unor pieţe întregi, cum ar fi imobiliarele.
În spatele titlului de glorie al mediului privat privind capacitatea de a face faţă crizei se află un adevăr evident: modelul după care încă se mai fac afaceri în România nu este bun, în sensul adaptării la condiţiile pieţei actuale. Dacă venirea crizei a atras în mod automat falimentul, atunci structura afacerii nu a fost bună.

În cazul imobiliarelor, a avut loc corecţia anticipată practic de toţi. Un val de proporţii gigantice care să radă preţurile umflate cu pixul şi prin declaraţii. Preţuri calculate, de altfel, după un nivel al veniturilor la care nu am ajuns şi nici nu vom ajunge prea curând. În cazul sectorului rezidenţial, metoda clasică a investitorilor de a construi pe banii clientului, cu care să plătească împrumutul acordat de bănci pe baza unei simple foi de hârtie, s-a dovedit falimentară. Şantierele noilor blocuri stau în paragină, aşteptând clienţii dornici să cumpere ceva ce nu se ştie exact când va fi gata.

Un alt exemplu este comerţul cu amănuntul, reprezentat mai ales de magazinul de la parter. Magazin care, pentru patroni, nu reprezintă o afacere în sine, o investiţie, ci o metodă de a obţine venituri suplimentare cerând cu 10-25% mai mult decât la hipermarketul din centru sau de la capătul oraşului.

Exemplele pot continua cu industria. Aproape toate marile companii româneşti din acest sector se plâng că nu au cerere, nici internă, nici externă. Puţini directori de astfel de giganţi industriali au mers cu explicaţia mai departe, la adevărata sursă a problemei: multe dintre produsele lor nu sunt suficient de competitive. Cererea la nivel global nu a dispărut peste noapte. Ea a scăzut vertiginos, însă a lăsat destul loc pentru produse şi servicii bune, care să îşi merite banii. Exemplul Dacia este printre cele mai elocvente. Loganul şi, mai nou, Sandero, aduc vânzări-record în toată lumea pentru Renault. De ce? Pentru că raportul preţ-calitate este foarte bun faţă de cel al concurenţei. Pentru că Dacia a lansat produse de perspectivă, competitive, pentru care a ştiut că va avea piaţă de desfacere.

Gloria mediului de afaceri ar fi trebuit să fie nu adaptarea drastică la criză dând afară angajaţi, ci îndârjirea şi puterea de a ţine pe picioare afacerea chiar şi în condiţii vitrege. Ar fi fost livrarea unor produse şi servicii suficient de competitive încât să aducă vânzări mai mari, în defavoarea concurenţei, chiar şi atunci când cererea a scăzut semnificativ.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

18 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 5.08.2009 22:48

Mediul privat este lăudat pentru că s-a adaptat foarte repede la condiţiile de criză. La polul opus, statul este prezentat ca exemplu negativ: un aparat bugetar învechit, din ce în ce mai lacom după resursele mediului de afaceri şi incapabil, cel puţin în lipsa voinţei politice, să strângă şi el cureaua.

 
#2 bog 5.08.2009 22:48

felicitari pentru articol. absolut briliant. ai pus punctul pe i.

 
#3 pistruiatul 5.08.2009 22:58

domnule rotariu, editorialul dvs. este interesant insa puneti problema intr-un mod care....spre exemplu, dvs. vorbiti de competitivitate - mai exact de lipsa de competitivitate a produselor romanesti. dati ca exemplu pozitiv, vrednic de urmat, fabrica dacia. eu as dori sa va reamintesc urmatorul lucru: prin insasi definitia competitivitatii, aceasta presupune raportarea la ceva. adica am un produs care este competitiv in raport cu altul, am o fabrica competitiva in raport cu alta fabrica din aceeasi ramura economica. romania face parte acum din uniunea europeana. in aceasta ue exista tari foarte puternic dezvoltate din punct de vedere economic, in contrast evident cu tara noastra, care, din pacate, nu este asa. pib-ul romaniei este firav chiar si in comparatie cu cel al statelor vecine spre vest, numai zic fata de state precum germania - motorul economic al europei, franta, spania sau anglia. mai mult decat atat, stiti foarte bine ca vorbim acuma de o piata unica europeana. deci cand ne referim la competitivitatea unui produs romanesc, trebuie neaparat sa-l raportam la un produs similar fabricat acolo, in aceste tari dezvoltate economic. sper ca nu o sa ma contraziceti daca afirm ca notiunea de competitivitate este foarte stans legata de cea de concurenta. deci un produs romanesc, daca ar fi competitiv, asa cum ziceti dvs., ar trebui sa fie susceptibil de a suporta concurenta unui produs similar realizat in, de pilda, germania. intrebarea este, fireste, daca acest lucru este si posibil, date fiind conditiile economice din tara noastra. altminteri noi suntem chiar foarte competitivi, dar fata de albania, republica moldova, bulgaria, si exemplele de acest gen pot continua. m-as fi asteptat ca in editorial sa tratati problema cum am ar putea romania, din punct de vedere industrial de exemplu, sa fie competitiva fata de germania, sau, hai sa zic,... spania (poate exemplul germaniei este, totusi, unul prea tare pentru noi). problema este: cum se poate realiza acest deziderat ? in alta ordine de idei exemplul daciei nu e foarte bun pentru tema tratata. de ce? pentru ca dacia este defapt renault ! adica o firma vestica, puternica, cu traditie si brand, cu resurse financiare ce nu ar trebui subestimate si cu stiinta de a face afaceri profitabile. dacia nici nu prea mai putem sa o consideram o firma romaneasca, mai degraba frantuzeasca, chiar daca personalul care lucreaza acolo este romanesc. pe cand cele 100.000 de firme care au dat faliment sunt romanesti, sau sunt intreprinderi mititele care, oricum, nu aveau cum sa reziste la o criza de asa amploare, sau intreprinderi "de carton" - adica in care s-au bagat bani fara sa se scoata vreun profit din asta, care si ele la randul lor erau sortite esecului in fata unei asa crize, etc. deci, ori ce ai zice, nu poti sa compari cele 100.000 de firme cu dacia, adica cu renault. insa, daca stau bine si ma gandesc, chiar si dacia ar fi putut sa li se alature celor 100.000. nu a fost asa si datorita norocului, pentru ca dacia a speculat programul "rabla", asa a ajuns sa aiba piata si vanzari pe timp de criza. a fost o sansa intr-adevar surprinzatoare pe care a avut-o ! si pe care a folosit-o ! sunt firme si firme. trebuie, deci, cercetate conditiile concrete in care se gaseste fiecare firma, pentru ca sa tragi o concluzie asupra pietii de desfacere pe care o are, asupra raportului calitate-pret pe care il practica, etc. sic transit gloria mundi...

 
#4 Scaramouche 5.08.2009 23:17

excelent articolul. l-am salvat. puteti sa plecati o saptamana la mare!

 
#5 pistruiatul 5.08.2009 23:21

p.s. poate ca o sa va intrebati, daca o sa binevoti a citi ce am scris, de ce nu am pus problema competitivitatii din punct de vedere economic cu ungaria si/sau cehia, de ce ma duc la germania?o competitivitate a romaniei in raport cu ungaria si/sau cehia mi se pare un nonsens. pentru ca aceste tari sunt "tinute in brate" de tari ca germania, de vestul bine dezvoltat. vai de ele daca vestul le da drumul din brate!! sa vedeti atunci ce-or sa mai tipe ! ungaria s-a vandut toata vestului, in contul datoriilor ce le avea, mult mai mari decat ale romaniei, care asa "necompetitiva&quo t;, cum va place sa spuneti dvs, si-a platit toate datoriile !! iar cehia e in sfera de influenta a germaniei din punct de vedere economic. deci acolo e forta economica a germaniei. investiile vestului in ungaria au fost mari. imi amintesc ca pe la inceptul anilor '90 se vorbea de un volum investional in ungaria de 8 ori mai mare decat in romania (cifra e din memorie..). asa ca mi se pare un nonsens sa te raportezi, din punct de vedere competitiv la tari care nici nu mai depind de ele insele din punct de vedere economic, pentru ca acolo de foarte multa vreme este, economic vorbind, vestul puternic dezvoltat. deci este clar ca daca pui problema competitivitatii produsului romanesc nu ai la cine te raporta, decat chiar la acest vest puternic dezvoltat.

 
#6 alex 6.08.2009 01:46

articolul e bun. cu mici exceptii firmele private romanesti sunt necompetitive, noroc cu "corporatiile straine". si criza i-a luat ca din oala. cineva zicea ca doar atunci cand se retrage valul vezi cine are slip si cine e in fundul gol. la noi cand s-a retras valul a ramas o plaja plina de nudisti.

 
#7 citizen x 6.08.2009 03:13

slab articol. asta pt ca desi in principiu este adevarat este superficial scris.

 
#8 TraZZZnetul GetoDac 6.08.2009 06:44

mai baiete esti .. dezastru ! habar nu ai pe ce lume traiesti ! pur si simplu .. esti ... de bubui ! mai natafleata ... ai lucrat tu cumva la cineva cu firma pariculara .. sau in productie ? stii si tu macar sa faci o calculatie de pret ? si apoi sa o adaptezi la piata ? ai lucrat si tu macar cu un singur subaltern? sau macar tu ai stiut sa faci fata cerintelor sefiului tau ? ai platit tu o data o singura data pe cineva care ti-a lucrat ceva ... astfel incat sa-i apreciezi munca .. cu banii tai mai papleaca ... si sa nu te faci nici de rusine , astfel ca omul sa nu fie nemultiumit ... dar nici mai mult sa nu dereglezi bugetul familiei tale ! dute mai papleaca si trageti un glont in teasta .. oricum capul tau nu va suferi daune .. e vid in pro-'pri-'a'ti tar-ta-cu-ta ! mergi de baga-i niscaiva wolfram .. poate iti vine si tie vreo idee , dupa ce bagi si degetele in priza ! si te rog .. sa nu faci economie ... ca la tine nu e de piata ! ... e de hazna ... !

 
#9 xl5 6.08.2009 08:11

...sunt de acord cu cele scrise de pistruiatul pana la un anumit punct . este adevarat ca cehia si ungaria sunt tinute in brate de cei din vest dar ca mentalitate aceste popoare sunt cu mult peste noi...ei nu au stat degeaba asteptand pe altii ca sa le faca treaba, au atras fondurile europene si au realizat o infrastructura la care romania nici nu poate visa...aici este diferenta!

 
#10 Lauder 6.08.2009 08:39

baietas, mediul privat corporatist (controlat de maxim 1000 de persoane din intreaga lume) stia foarte bine ca va fi "criza" - o noua formula de imbogatire rapida pe seama statelor, mai precis a miliardelor de contribuabili marunti. la nivel global au mai iesit din joc si cateva sute de mii de smecherasi care erau greu de controlat. articolul e stupid dar prinde la bizoni.

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa