95 vizualizări 3 apr 2008

Un summit fără protestatari e ca nunta fără lăutari. Asta n-au înţeles jandarmii, când s-au pus pe ei, înainte chiar s-apuce ăştia să deschidă cutiile cu vopsele. Ce-au avut de ridicat acolo? S-o luăm în ordinea sacilor de dormit: Heidi, 19 ani, din Jahwolenberg, Germania. Adoră arta dramatică şi poliţaii presaţi de pereţi. Mrozek, 22 de ani, din Gdansk – student la drept. În weekendurile când este eliberat pe cauţiune, adoră tracţiunile la bară fixă, alergările uşoare şi sprinturile cu doi-trei jandarmi în cârcă. Lacica, 27 de ani, din Debrecen, macaragiu. Adoră să fie fugărit de gardienii publici, îi place tenisul de masă cu piciorul. Orlando, 21 de ani, din Cortina d’Ampezzo, îi plac pietrele din caldarâm când nimeresc în capul scutierilor. Restul, plevuşcă şi nişte românaşi de-ai noştri, amatori încă, dornici să se dea în stambă. Adoră iaurtul degresat şi emisiunea „Din dragoste“.

Toţi în dubă. De ce i-au săltat, de ce i-au depus înapoi în fabrica dezafectată? Asta numai jandarmii ştiu. Există, totuşi, o explicaţie: să-şi justifice indemnizaţia de summit. Povesteşte un protestatar din Iaşi: „Procesul de bătaie a început la Timpuri Noi şi a continuat până la Secţia 10 Poliţie“. Cool!

Cum ar defini un poliţist de proximitate (adică unul care nu se-ndepărtează prea mult de secţie că se pierde) conceptul de libertate? Simplu. Libertatea e atuncea când îl laşi pe suspect să facă ce vrea cu venele lui. Greşit! Libertate e atuncea când îndeşi suspectul în dubă, trânteşti gratia după el, pui lacătu’, înghiţi cheia şi urli la agentul şef adjunct Vasilică, aflat în exerciţiul volanului: „Liber, Gogule”! Până şi ăştia duşi cu duba au înţeles asta.

Citește și: