6 comentarii 3 afișări

Marea provocare

de Gheorghe CERCELESCU Postat la: 04.02.2010 20:41 Ultima actualizare: 04.02.2010 20:44

În România, toţi politicienii vorbesc despre economie, dar cei mai mulţi dintre ei nu reuşesc decât să ne convingă că n-au prea multe cunoştinţe despre o disciplină atât de specializată. Circul din Parlament cu miile de amendamente la proiectul de buget pentru 2010 este cât se poate de edificator. Starea de imaturitate a clasei politice se datoreşte, într-o anumită măsură, şi Băncii Naţionale, care întotdeauna a acţionat ca o femeie de serviciu, care vine şi face curat după fiecare chef.

Mătura şi făraşul băncii centrale sunt dobânda şi cursul de schimb. Cu ele a încercat să menţină toate echilibrele din economie: salarii, şomaj, exporturi etc. Sunt încă proaspete în memorie vremurile când, şase luni dintr-un an, dobânda era ţinută sus pentru a combate inflaţia şi, celelalte şase luni, leul era depreciat pentru a stimula exporturile şi a reduce deficitul extern.

O asemenea practică a fost abandonată, dar şi astăzi tot ce nu face fiecare la locul său de muncă este preluat de banca centrală, care intervine pentru a echilibra situaţia. Că nimănui nu-i pasă când nu-şi face datoria, pentru că ştie că vine cineva în urma lui şi pune lucrurile în ordine nu este chiar atât de îngrijorător. De-a dreptul alarmant este însă faptul că la noi nu se conştientizează miezul problemei.

Dacă România va intra în zona euro în 2015, cum şi-a propus, din acel moment cei care vor face mizerie, tot ei vor trebui s-o cureţe, deoarece femeia de serviciu nu va mai avea instrumentele folosite până atunci, care vor dispărea. Marea provocare pentru România este ca pe nişte oameni complet iresponsabili, care timp de două decenii nu le-a păsat de greşelile, adesea grave, pe care le-au comis, să-i faci în 5 ani să înţeleagă că trebuie să-şi ia în serios responsabilităţile, dacă vor să intre în rândul lumii bune.

Se ridică însă mai multe întrebări: de ce atât amar de vreme maladiile economiei au fost tratate cu dobânda şi cursul de schimb, care au costat extrem de scump societatea românească? De ce BNR a fost împotriva cămăşii de forţă a Consiliului monetar în 1997-1998? Nu se contrazice banca centrală, pe ea însăşi, în această problemă? Întrebări pertinente, numai că răspunsurile trebuie să ţină seama de faptul că democraţia românească este ca un copil. În 1998 avea 8 ani şi nu-i puteai cere să aibă grijă de sine.

Când s-a repus pe tapet Consiliul în 2004-2005 era la vârsta adolescenţei (14-15 ani). Dar, în 2015, când vrem să intrăm în zona euro, va avea 25 de ani şi este de presupus că într-un sfert de veac s-a schimbat clasa politică, au apărut competenţe capabile să ne scoată din infantilitatea păguboasă în care am trăit până acum. Dacă ne uităm la ţări din zona euro, observăm, de exemplu, că Portugalia a adoptat moneda unică europeană la 26 de ani de la Revoluţia Garoafelor (1974), iar Spania la 25 de ani de la dispariţia lui Franco (1975).

A fost deci bine că nu s-a pus cămaşa de forţă la 8 ani, nici la 14 ani, dar la 25 de ani poţi să ai pretenţii de la clasa politică din România. Au apărut ici-colo şi licăre de speranţă. Slabe, cei drept, dar care nu se zăreau acum 3-5 ani. "Dacă bugetul trece prin Parlament cu amendamente, îl faceţi fără mine", declara ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu. "Nu-mi trebuie bani în plus, mă descurc şi cu ce am", a fost replica ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru. Sunt luări de poziţie care arată că avem oameni care gândesc, iar în ţară se mai şi schimbă ceva. Din păcate, însă, foarte încet.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
parlament
,buget 2010
,bnr
,circ
,
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

6 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 CUTULACHE 4.02.2010 23:15

V-AM SPART FRAIERILOR. AM LUAT POTUL LA FONDUL PROPITATEA VOASTRA BANII LA NOI.
TRAIASCA GENERALIMEA SI SECURIMEA PATRIEI.
VOI N-ATI INTELES VALORILE ECONOMIEI DE PAIATA. SA LUATI LECTII DE LA BOGDANEL

 
#2 Dolarescu 4.02.2010 23:20

Poate sa-mi explice cineva de ce trebuie sa adere Romania la Euro? Din cite inteleg eu prin aderare se va pierde mare parte din controlul asupra economiei. Nu vor mai putea fi stimulate exporturile prin deprecierea leului, deficitele for trebui finantate la dobinzi ce nu vor putea fi controlate nici macar pe termen scurt, iar inflatia va fi complet in afara controlului institutiilor romanesti. Stiu, integrare europeana, bla, bla, bla, da' Franta, Italia, Germania au controlul asupra monedei iar prioritatile lor ca tari dezvoltate difera radical de prioritatile Romaniei (care e inca in curs de dezvoltare). In plus, daca tarile mari decid sa incalce disciplina financiara convenita, Romania nu va avea de ales decit sa fie tirita pe calea aleasa de cei mari. Stiu, suna a comentarii aiurea, da' pina acum inca n-am vazut un articol serios care sa explice care ar fi avantajele trecerii la Euro (dincolo de slogane si ideologii). De fapt, singurul argument real e lipsa de incredere in proprii guvernanti (si increderea oarba in cei europeni) a populatiei din Romania. Ce se uita e ca furatul si proasta administratie nu vor disparea odata cu leul.

 
#3 sa traica basescu si cu boc bine! 5.02.2010 08:05

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UD MR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#4 laurcat 5.02.2010 08:08

controlul asupra economiei de catre basescu si boc?mai bine lipsa..pai in zona euro dobanzile sunt de 2-3 ori mai mici.in zona euro nu prea mai merg atacurile speculative asupra monedei.in zona euro inflatia este mica..asta trebuia sa o faca si bnr ..da nu poate sau nu vrea sa- l lase pe boc din brate.elimini costurile cu schimbul monetar.iti creste ratingul de tara.si cea mai mare realizare le iei butoanele lu alde vindeanu si berceanu.mai raman alea cu achizitiile publice..da poate dam o lege sa extindem atributiile olaf..olaf asta suna a nume de viking d-ala cu coarne..poate ii impunge pe unii sau pe altii...p.s.or mai fi si alte avantaje..da inca n-am baut cafeaua si ma grabesc..

 
#5 italianu' 5.02.2010 15:26

LAAASSSSANEEE !!!!Bai SA TRAICA....cu timpeniile tale ,esti peste tot !!!CENZURAAAA!!!!!! Nu se ocupa nimeni de forum????

 
#6 x 6.02.2010 19:01

@italianu'. lasa-neeee, nu se mai ocupa nimeni de gramatica? smile

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa