Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
1988 vizualizări 21 aug 2017

Prim ministrul israelian şi preşedintele rus se vor întâlni la Soci, aşa cum a anunţat un comunicat oficial al cabinetului din Ierusalim.

(În treacăt fie spus, la Moscova se află astăzi şi “premierul” Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, a cărui vizită se va prelungi până joi).

De când, în septembrie 2015, Rusia a intrat în războiul din Siria, între Putin şi Netanyahu a avut loc un dialog susţinut, cu dese întâniri bilaterale şi lungi convorbiri telefonice. În relaţia dintre cele două ţări există şi o importantă component militară - coordonare pe cerul Siriei, astfel încât raidurile aeriene ale Israelului, care împiedică livrarea de arme iraniene către Hizballah, să se desfăşoare fără incidente (ruşii au o înţelegere similară cu americanii pe spaţiul aerian din nordul Siriei).

În urmă cu câteva zile, o delegaţie de înalţi responsabili în domeniul securităţii, în frunte cu şeful Mosad, s-a deplasat la Washington pentru a le documenta omologilor americani faptul că Iranul şi Hizballahul îşi consolidează influenţa în regiune, în apropierea Înălţimilor Golan, ameninţând Israelul. Delegaţii s-ar fi aşteptat să primească o asigurare, o declaraţie explicită, să afle care sunt planurile Statelor Unite în privinţa Siriei post-război. N-au obţinut nimic din toate acestea. Discutând la întoarcerea din America, off the record, cu Ronen Bergman de la “Yedioth Ahronth”, membrii delegaţiei au mărturisit că au remarcat “un fel de jenă şi lipsa unei poziţii clare din partea Administraţiei americane cu privire la viitorul acord şi dezacordurile ce vor urma, la ce trebuie şi ce n-ar trebui făcut în Siria, pentru a aduce liniştea în regiune”.

E explicabil de ce premierul Netanyahu e obligat să-şi pună speranţele în singura putere care pare a controla lucrurile la faţa locului, Federaţia Rusă, încercând să obţină garanţia că Iranul, Hizballah şi grupările teroriste şiite vor fi evacuate din regiune sau că măcar influenţa lor va fi restrânsă la teritoriul sirian, în perspectiva apropiatei păci.

Nu doar în ce priveşte Siria post-război, ci şi în privinţa negocierilor israeliano-palestiniene, Administraţia Trump nu şi-a formulat încă un punct de vedere, ceea ce arată fie că regiunea a fost abandonată cu bună ştiinţă, fie responsabilii de la Washington nu sunt capabili de atenţie distributivă  (propriile probleme interne, Coreea de Nord, Afganistan, Venezuela etc.).    

Citește și: