Oscarul, între „reţeta“ nebuniei şi nebunia efectelor 3D
"Daniel Day-Lewis, în "My Left Foot". Oscar. Dustin Hoffman în "Ran Man". Oscar. John Mills în "Ryan's Daughter". Oscar. Ai Oscarul asigurat dacă joci un handicapat". Replica de un cinism impecabil nu-i aparţine vreunui critic plictisit de alegerile făcute, de-a lungul vremii, de membrii Academiei Americane de Film. A fost rostită de Kate Winslet, într-un episod din seria britanică "Figuranţii".
Chiar dacă în comedia lui Ricky Gervais (prezentator al Globurilor de Aur 2010) a fost întotdeauna loc pentru umor vecin cu insulta, "verdictul" lui Winslet nu e departe de adevăr. Nici Forrest Gump, pentru care Tom Hanks a primit statueta în '94, n-avea un IQ de olimpic la matematică. Pianistul David Helfgott, portretizat în "Shine" de Geoffrey Rush (oscarizat în 1996), era schizofrenic. R. P. McMurphy, eroul cu care a triumfat Jack Nicholson la ediţia din '75, era "clientul" unui ospiciu. La fel Lisa Rowe din "Girl, Interrupted", pentru care şi-a obţinut statueta Angelina Jolie, în '99. În 2002, Nicole Kidman pleca acasă cu trofeul, după ce, în "The Hours", o interpretase pe Virginia Woolf, celebra autoare care s-a sinucis în urma depresiei.
Apoi, mai sunt eroii construiţi la limita animalicului: Hannibal Lecter i-a adus lui Anthony Hopkins un Oscar în 1991; dictatorul bănuit de canibalism Idi Amin - unul lui Forest Withaker, în 2006. Superba Charlize Theron a trecut printr-un complicat proces de urâţire, pentru a intrepreta, în "Monster", o deloc atrăgătoare ucigaşă în serie. Rezultatul? Un Oscar în 2003.
Cine îşi joacă şansa în 2010? Printre nominalizatele la categoria "Cea mai bună actriţă în rol principal" se numără Gabourey Sidibe, în rol de adolescentă afro-americană supraponderală, semianalfabetă, abuzată sexual de propriul tată şi bolnavă de SIDA în "Precious". Cinicii ar spune că e reţeta ideală pentru a câştiga. Totuşi, peisajul galei de anul acesta nu e totalmente sumbru: la acelaşi premiu candidează şi Meryl Streep, nominalizată pentru partitura din delicioasa comedie "Julie & Julia". Celelalte trei pretendente - Sandra Bullock, Helen Mirren şi Carey Mulligan sunt "doar" nişte femei normale: o americancă albă care adoptă un puşti negru fără adăpost, soţia-muză a lui Tolstoi, respectiv o adolescentă sedusă de un bărbat matur.
Bătălia pentru titlul suprem masculin se dă între un cântăreţ alcoolic de country (Jeff Bridges), un profesor homosexual care-şi plânge partenerul mort (Colin Firth), un maniac al zborului cu avionul, specializat în concedierea altora (George Clooney), un genist dependent de război (Jeremy Renner) şi un fost deţinut politic ajuns preşedinte, pe numele său Nelson Mandela (jucat de Morgan Freeman).
În ceea ce priveşte candidaturile la premiul pentru "Cel mai bun film", decizia de a admite 10 în loc de 5 face ca amestecul să fie perfect năucitor: o demenţă 3D cu monştri albaştri care a isterizat planeta concurează cu o excepţională dramă de război, un desen animat, un Tarantino, două poveşti cu adolescenţi, cel mai recent titlu al fraţilor Coen, o dramă cu fotbal american, o istorie care se consumă în plină recesiune şi un thriller SF cu ghetouri pentru extratereştri. "And the Oscar goes to…"
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine















4 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010
Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...
Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?
DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.
SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.
Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.
Deci haoles baoles care ma numecs vextitu si rexpectatu State Adriean Potcovaru Sarbu da Indorromaniea da profesea batronu lui Prrom teve si a lui Hacasa teve si alui Deana Popecsu si a lui CTPeu deci care nam aozit da aciaste ozcare care deci eo am propile mele premi care sa numejte Magrauan si Piramda.
Deci care sa acorta Magrauanu da haor pozt mordem lui marle mostru sarcu Georghe Denyca care a fozt da acort sa sa prostitueaza ca sasi platejte medicamantele care deci tot nu ea fualosit la nemik. La anu sa pregatejte Marin Moralu si Georghe Vizu.
Deci care sa acorta Magrauanu da hargint lui CTPeu pemtru afirmatiea ca televizuina nu treboe sa face edocatie deci puate sa da mynele ca sa cijtig eo coco sa traesc bine an Indorromaniea.
Deci care sa acuarda Piramda da haor execvu lui marile hartizte Toara Vasilecsu (supti * bey daneliuk cu fimlele tale da cianametaca) lui Floryna Ciarcel si lui Stella Popecsu care nui ajunga penziea si treboe deci sa apare si ia an fuzte rromanejti la telenuvela).
Deci mualt succias si pa ma-i daparte si mualtumecs fuarte mualt lui popou rroman ca ma facot bogat ca sa pot sa manbrac an maiou la nonta lui poradela me-a!
Jos comunizmu!
Zicem "Rain Man" si "the Oscar goes to ...Avatar".
Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!