Pragmatismul Băncii Naţionale
Partitura este în continuare sinistră, dar muzica e mai blândă. O asemenea idee vor să sugereze opiniei publice mai marii finanţelor internaţionale în legătură cu evoluţia crizei economice mondiale. Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, crede că economia lumii a ajuns într-un „punct de inflexiune”. Produsul intern brut mondial continuă să scadă, dar mai lent, ceea ce ar putea prevesti apropierea de punctul cel mai de jos, după care ar fi reluată ascensiunea. De aceeaşi părere este şi Ben Bernanke, preşedintele Rezervelor Federale, când vorbeşte despre reunirea condiţiilor pentru repornirea motoarelor creşterii economice, care în Statele Unite s-ar putea produce chiar în 2009, dacă nu vor apărea situaţii de criză neprevăzute. Ambii bancheri centrali îndeamnă însă la prudenţă, deoarece nu avem de-a face decât cu licăriri de speranţă, pe fondul persistenţei unor puternice dezechilibre mondiale. Comisia Europeană anticipează o reîntoarcere a „celor 27” la creştere în 2010, dar o contracţie a activităţii economice, în medie, de 4% în 2009, care va duce la o severă degradare a şomajului şi deficitelor. În spatele mediei se ascund însă mari discrepanţe. Preşedintele BCE spune că în anumite cazuri se observă deja o revenire, dar în alte cazuri se constată continuarea căderii, dar într-un ritm mai lent. În ce situaţie se află România?
Evoluţiile din primul trimestru nu sunt îmbucurătoare. Dar, aşa cum declara săptămâna trecută şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, un an are 4 trimestre. De altfel, domnia sa îşi menţine poziţia iniţială cu privire la perspectivele României în 2009, la faptul că, deşi economia va cădea în raport cu anul trecut, ar putea rămâne pe un teritoriu pozitiv. Fireşte, nimeni nu garantează că putem avea creştere pozitivă în acest an. Şanse însă există şi pe ele se bazează guvernatorul BNR. Canalele prin care se transmite criza mondială în economia românească, fie că este vorba de canalul comercial sau de cel financiar, sunt mai înguste decât în alte economii, unde impactul crizei este mult mai puternic. De asemenea, cursul de schimb flexibil al leului preia asupra sa o parte din şocurile externe, care altfel ar afecta economia reală. Prin poziţia sa, BNR, ca oricare altă bancă centrală, nu încearcă altceva decât să aplatizeze evoluţiile. Când sunt complet libere, pieţele se bazează pe iraţionalitatea publicului, în sensul că în perioadele de exuberanţă excesivă oamenii cumpără, consumă şi se caţără tot mai sus, în timp ce în perioadele de criză cad în cealaltă extremă şi încearcă să ajungă cât mai repede jos. Piaţa este liberă, dar trebuie tăiate vârfurile create atât de prea multă exuberanţă, cât şi de prea mult pesimism. Anul trecut, când se spunea că economia duduie şi românii se înghesuiau să ia credite, în speranţa că salariile vor continua să crească, Banca Naţională atrăgea atenţia că situaţia nu este chiar atât de roz cum o zugrăveau politicienii şi îi îndemna pe români să nu se expună la riscuri prea mari. Acum, când se prevestesc numai dezastre, mesajul băncii centrale este că dracu’ nu e atât de negru cum se crede. Aşa cum poziţia pe care s-a situat BNR în trecut s-a dovedit realistă, tot aşa poziţia pe care se află acum s-ar putea dovedi la fel de pragmatică.
Problemele crizei mondiale sunt însă mult mai complexe decât par la prima vedere. Economia lumii poate ieşi şi mâine din recesiune, dar un asemenea reviriment nu rezolvă mare lucru. O criză de tipul celei actuale poate reizbucni, deoarece se acţionează numai asupra simptomelor. La rădăcinile ei, adică la decalajul foarte mare dintre economia financiară şi cea reală, încă nu s-a umblat şi nici nu sunt şanse să se schimbe curând ceva, din cauza unei aspre bătălii ideologice, care se resimte cel mai dureros în Europa. În timp ce Germania, Franţa şi celelalte ţări ale Europei continentale vor să unifice regulile financiare şi să introducă o supraveghere supranaţională a pieţelor, astfel încât continentul nostru să funcţioneze ca un tot în sfera financiară, Marea Britanie, susţinută de Statele Unite, nici nu vrea să audă de aşa ceva. Mulţi analişti cred că acest conflict se va ascuţi atât de tare încât va duce la decizii fundamentale. Sau iese Marea Britanie din Uniunea Europeană, sau UE va merge cu două viteze. Criza financiară internaţională s-ar putea să fie un moment decisiv pentru existenţa Uniunii Europene.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine















12 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Partitura este în continuare sinistră, dar muzica e mai blândă. O asemenea idee vor să sugereze opiniei publice mai marii finanÅ£elor internaÅ£ionale în legătură cu evoluÅ£ia crizei economice mondiale. Jean-Claude Trichet, preÅŸedintele Băncii Centrale Europene, crede că economia lumii a ajuns într-un „punct de inflexiuneâ€Â.
marea britanie nu va ceda pentru ca in trecut a castigat usor bani foarte multi din controlul asupra butoanelor economiei financiare. se va produe o ruptura. europa continentala va pune accent pe economia reala, pe producerea de valori reale, in timp ce marea britanie va cauta zadarnic sa ajunga ce a fost odata.
incep sa ma satur de laudele la adresa bancii nationale cu care dl.cercelescu nu mai conteneste de cand am inceput sa ii citesc articolele. nu am vazut o data ca a scris despre ratarea tintei de inflatie de catre bnr in ultimii vreo 4 ani consecutiv (tinta care si asa era revizuita de cateva ori pe an). nu a scris o data despre cum a dat bnr-ul vina pe speculatorii care vroiau deprecierea cursului, pentru ca 2-3 luni mai tarziu cursul sa ajunga exact unde spuneau "speculatorii". nu a scris o data despre cum in noiembrie anul trecut dl.guvernator aprecia ca vom avea o crestere intre 4% si 6% anul acesta, ca sa nu mai spun despre declartiile aberante din vara potrivit carora criza ar putea avea efecte pozitive pentru romania; sau despre acordul cu fmi pe care acelasi guvernator il respingea spunand ca nu avem nevoie de el pentru ca nici doua luni mai tarziu sa il negocieze. si astea sunt numei cateva amintiri, nici nu mai vreau sa caut alte declaratii si prognoze...
inteleg si chiar cred ca bnr-ul este singura institutie din tara asta care chiar incearca sa faca ceva pentru romania, dar asta nu garanteaza nici pe departe ca ce fac ei este bine. mi-as dori ca lucrurile sa fie cum spune guvernatorul dar nu inseamna ca voi si actiona ca atare.
"nu vedem padurea de copaci", anglo-saxonii au facut legea, de la economie pana la morala, dupa cel de al doilea razboi, i-au pus cu botul pe labe pe rusi etc cand ai bani e foarte mare riscul sa crezi ca ai intotdeauna dreptate. aceasta criza nu e decat sfarsitul firesc al unei megalomanii ideologice, la fel de imbecila ca si comunismul
draga vali, nu fi naiv, inflatia nu este controlata numai de bnr ci si de guvern prin ministerul de finante. a blama doar bnr, si fara sa ai toate datele economice, este gresit. articolul, desi tu ai punctat un aspect corect - laudele la adresa bnr - are un continut ce merita analizat si cercetat. si apropos: "bnr nu ti-a spus cum sa actionezi" a spus doar ceea ce cam toti economistii mondiali stiu si o spun de luni de zile: "dracul nu este asa de negru". aceasta criza este si o creatie media. ti-aduci aminte de exprimarile: "cea mai grava criza dupa 1933"? nu zau? ia mai puneti mana pe o carte de istorie, un anuar statistic sa vedeti cum a fost atunci. noapte buna.
intr-o tara ca a noastra (unde totul este posibil) cred ca este floare la ureche sa "raportezi" la sfarsit de an ca ai profit si nu pierdere.cat despre domnul guvernator , dumnealui canta dupa alte partituri , externe , din varful...piramidei.
unei reveniri economice este normal,atunci cand te gandesti la tonele"de bani care au fost aruncati in piata!!sa vedem ce va spune economia,atunci cand va constata ca a fost tratata simptomatic???
in toamna iti vom canta prohodul (politic), sper ca stii asta... dupa care urmeaza prohodul pt. pd-l...
" Ciresarii" de Constantin Chirita
pt vali eu cred ca aceasta asa-zisa criza e mai buna pentru romania decat cresterea nesustenabila de anul trecut. ce nu-mi place e ca au venit f.m.i.-ul si comisia europena si contra cost ne fac noua reforme in tara pentru ca noi suntem i.mbecili si lenesi. bnr-ul e o banca si ca orice banca e orientata spre marirea profitului si micsorarea costurilor, are atitudine pragmatica. nu e maica tereza si nu face pomeni. germania si franta vor o supra structura de control financiar, dar o astfel de struto-camila nu e utila pentru ca piata functioneaza doar daca e complet libera, cu bune si cu rele. pozitia britanica mi se pare cea mai onesta si se bazeaza pe asumarea responsabilitatii pentru greselile proprii conform pricipiului "nu permite pro.stilor sa detina bani".