Preşedintele Aliodor

21 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 same 20.01.2010 23:12

• Raspunde

Haha, cel mai tare editorial pe care l-am citit vreodata Vorba lu' Badea, traim intr-o tara-menajerie.

 

#2 Florin Cazan 20.01.2010 23:56

• Raspunde

Regret ca ma implic intr-o astfel de problema, dar nimeni nu a realizat ca acest Aliodor a fost infiltrat in gasca lui Basescu de catre staff-ul lui Geoana cu scopul de al teroriza si al duce la pierzanie! Ati tabarat cu totii pe Base, fara sa analizati ca initiatorii au fost cei din PSD. Macar daca va amintiti ca primele discutii despre flacara violet au fost aduse in media de catre strategul Hrebenciuc, incercand sa motiveze pierderea alegerilor.

 

#3 crestin 21.01.2010 00:36

• Raspunde

Base schimba Romania in poligon de experiente paranormale, iar pe romanasi ii transforma in mediumuri la dispozitia unor aliodori. De ce nu s-a insotit cu un calugar ortodox , sfant si cucernic si a preferant niste indivizi periculosi ? Ne-a facut de rusine !

 

#4 xx 21.01.2010 00:45

• Raspunde

Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!

 

#5 PMS VICTORIE 21.01.2010 01:26

• Raspunde

VEZI MISCAREASOCIALISTA.RO

 

#6 trubaduru' 21.01.2010 02:10

• Raspunde

Nu ne-am lamurit deloc, pentru ca Marius Nitu se lamureste de fapt... Singur. El creeaza certitudini in jurul unei presupuneri. In fond , atita timp cit au sa existe fraieri , faceti si voi un ban. Copilu' de general nu crede in flacara violet, omul a zis clar!... Si ala nu-i prost, stie ce vorbeste.Era cit p'aci sa fie presedinte . Basescu n-a declarat inca nimic iar Alidor tace cit poate el de tare... Si atunci?De ce intindeti pelteaua asta , v-a lasat inspiratia?E greu de ales intre vrajeala voastra plictisitoare si manelele Bahmutencii.

 

#7 alinuta 21.01.2010 03:42

• Raspunde

domnu Nitu,

ce pot sa zic, va inscrieti in randul marii majoritati de jurnalisti care iau un bob de sare si fac din el un drob demn de a se pravali pe toata tara. Ce ati scris dumneavoastra aici e o reteta, clasica de acum, a ziaristilor cu prea multa imaginatie si deloc responsabilitate profesionala. Mai bine v-ati consulta dumneavoastra horoscopul, sa vedeti care sunt zilele propice in care aveti inspiratie sa scrieti ceva fundamentat pe fapte reale si nu pe un scenariu SF. (asta cred ca a fost cel mai dur comentariu scris de mine vreodata, dar cred ca s-a ajuns prea departe cu toata tampenia asta)

 

#8 vp 21.01.2010 04:27

• Raspunde

multele fotografii cu parapsohologul in imediata apropiere a lui Basescu sau Geoana, reproduse de ziare serioase, arata ca autorul articolului dezbate o problema reala, importanta pentru electorat. Vai de romani, cu asemenea conducatori!

 

#9 figura de stil 21.01.2010 07:10

• Raspunde

Aleodor Împărat (de Petre Ispirescu)
A fost odată ca niciodată etc.
A fost odată un împărat. El ajunsese la cărunteÅ£e, ÅŸi nu se învrednicise a avea ÅŸi el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă ÅŸi el, ca toÅ£i oamenii, măcar o stârpitură de fecior, dară în deÅŸert.
Când tocmai, la vreme de bătrâneÅ£e, iată că se îndură norocul ÅŸi cu dânsul ÅŸi dobândi un drag de copilaÅŸ, de să-l vezi ÅŸi să nu-l mai uiÅ£i. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit ÅŸi Apus, Miazăzi ÅŸi Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile ÅŸi trei nopÅ£i Å£inură petrecerile ÅŸi se chefuiră ÅŸi se bucurară, de o Å£inură minte cât trăiră.
Băiatul de ce creÅŸtea, d-aia se făcea mai isteÅ£ ÅŸi mai iscusit. Nu mai trecu mult ÅŸi iată că împăratul ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morÅ£ii, el luă copilul pe genuchi ÅŸi-i zise:
- Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obÅŸtescul sfârÅŸit. Eu văz că tu ai să ajungi om mare. Åži chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. Asupra cârmuirii împărăţiei n-am nimic să-Å£i zic, fiindcă tu, cu iscusinÅ£a ta, ÅŸtiu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-Å£i spui: Vezi tu muntele cela de colo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este moÅŸia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de- iepure-ÅŸchiop; ÅŸi cine calcă pe moÅŸia lui, nu scapă nepedepsit.
Acestea zicând, căscă * de trei ori ÅŸi-ÅŸi dete sufletul. Se duse ÅŸi el ca toată suflarea de pe pământ, de pare că n-a fost de când lumea ÅŸi pământul.
Îl jeliră ai săi, îl jeliră boierii, îl jeliră ÅŸi poporul; în cele de pe urmă trebuiră să-l îngroape.
Aleodor, după ce se urcă în scaunul tătână-său, deÅŸi copilandru, puse Å£ara la cale ca ÅŸi un om matur. Toată lumea era mulÅ£umită de domnirea sa, ÅŸi oamenii se făleau că le-a fost dat de sus ca să trăiască în zilele lui.
Adesea ieÅŸea Aleodor la vânătoare ca să-ÅŸi petreacă ceasurile ce-i prisosea de la trebile împărăţiei. El Å£inea minte ce-i spusese tătână-său ÅŸi se silea să-i păzească cuvintele cu sânÅ£enie.
Într-o zi, nu ÅŸtiu cum făcu, dus fiind pe gânduri, ÅŸi alunecă de călcă pe pământul pocitului de om. N-apucă să facă zece, douăzeci de paÅŸi, ÅŸi iată că se pomeni cu dânsul dinaintea lui.
Acum nu-i era lui pentru că trecuse pe pământul omului celui slut ÅŸi scârbos, ci îi era ciudă cum de să calce vorba tatălui său ce-i spusese cu grai de moarte.
Pocitania pământului îi zise:
- ToÅ£i nelegiuiÅ£ii ce-mi calcă hotarul cad în robia mea.
- Mai întâi trebuie să ÅŸtii, îi răspunse Aleodor, că din nebăgare de seamă ÅŸi fără de voia mea am călcat pe cuprinsul tău, ÅŸi n-am nici un gând rău asupră-Å£i.
- Eu te socoteam mai altfel; dară văz că ai de gând să-Å£i cei iertăciune de la mine ca toÅ£i fricoÅŸii.
- Ba să mă ferească Dumnezeu! Eu Å£i-am spus curatul adevăr, ÅŸi dacă vrei luptă, alege-Å£i: în săbii să ne tăiem, în buzdugane să ne lovim, ori în luptă să ne luptăm.
- Nici una, nici alta. Ci, ca să scapi de pedeapsă alt chip nu e, decât să te duci să-mi aduci pe fata lui VerdeÅŸ împărat.
Aleodor voi să se codească oarecum, ba că trebile împărăţiei nu-l iartă să facă o călătorie aÅŸa de lungă, ba că n-are călăuz, ba că una, ba că alta; dară aÅŸi! unde vrea să ÅŸtie pocitul de toate astea! El o Å£inea una, să-i aducă pe fata lui VerdeÅŸ împărat, dacă vrea să scape de ponosul de tâlhar, de călcător de drepturile altuia, ÅŸi să rămâie cu sufletul în oase.
Aleodor se ÅŸtia vinovat. DeÅŸi fără voia lui, dară ÅŸtia că a făcut un păcat de a călcat pe moÅŸia slutului. Mai ÅŸtia iară că de omul dracului, să dai ÅŸi să scapi. Să n-ai nici în clin, nici în mânecă cu dânsul. Făgădui în cele din urmă să-i facă slujba cu care-l însărcina.
Jumătatea-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-ÅŸchiop ÅŸtia că, deoarece Aleodor i-a făgăduit, apoi are să-ÅŸi Å£ie cuvântul, ca unul ce era om de omenie, ÅŸi-i zise:
- Pasă cu Dumnezeu, ÅŸi să-Å£i ajute să vii cu izbândă bună.
Aleodor plecă. Åži cum mergea el gândindu-se ÅŸi răzgândindu-se cum să-ÅŸi împlinească sarcina mai bine, căci îÅŸi dăduse cuvântul, se pomeni la marginea unui eleÅŸteu ÅŸi o ÅŸtiucă se zbătea de moarte pe uscat.
Cum o văzu, el se duse să o ia ca să-ÅŸi aline foamea cu dânsa. Åžtiuca îi zise:
- Nu mă omorî, Făt-Frumos; ci mai bine dă-mi drumul în apă, că mult bine Å£i-oi prinde când cu gândul nu-i gândi.
Aleodor o ascultă ÅŸi o dete în apă. Atunci ÅŸtiuca îi mai zise:
- Å¢ine acest solziÅŸor, ÅŸi când vei gândi la mine, eu voi fi la tine.
Flăcăul plecă mai înainte ÅŸi se tot mira de o astfel de întâmplare.
Când, iacă se întâlneÅŸte cu un corb ce avea o aripă ruptă. Åži voind să vâneze corbul, el îi zise:
- Făt-Frumos, Făt-Frumos, decât să-Å£i încarci sufletul cu mine, mai bine ai face să-mi legi aripa, că mult bine Å£i-oi prinde.
Aleodor îl ascultă, căci era băiat viteaz ÅŸi de treabă, ÅŸi îi legă aripa. Când era să plece, corbul îi zise:
- Å¢ine peniÅ£a asta, voinicule, ÅŸi când vei gândi la mine, eu voi fi la tine.
Luă peniÅ£a Aleodor, ÅŸi-ÅŸi cătă de drum. Dară nu făcu ca la o sută de paÅŸi ÅŸi iată că dete peste un tăune. Când se gătea a-l strivi cu piciorul, tăunele zise:
- Cruţă-mi viaÅ£a, Aleodor împărat, ÅŸi eu te voi mântui pe tine de la moarte. Å¢ine acest pufuleÅ£ din aripioara mea, ÅŸi când vei gândi la mine, eu voi fi la tine.
Auzind Aleodor unele ca acestea, ÅŸi că îi zise ÅŸi pre nume, odată ridică piciorul ÅŸi lăsă pe tăune să se ducă în voia lui.
Åži mergând înainte cale de nu ÅŸtiu câte zile, dete de palaturile lui VerdeÅŸ împărat. Cum ajunse aci, se puse la poartă ÅŸi aÅŸteptă că doar de va veni cineva să-l întrebe ce caută.
Stete o zi, stete două; ÅŸi ca să vie cineva să-l întrebe ce voieÅŸte, ba. Când fu în ziua d-a treia, VerdeÅŸ împărat chemă slujitorii ÅŸi le dete o gură de or pomeni-o.
- Cum se poate, le zise el, să stea omul trei zile la poarta mea şi să nu meargă nimeni să-l cerceteze? Pentru asta vă plătesc eu simbrie? Pentru asta vă am eu la mine pe procopseală?
Slujitorii dedeau din colÅ£ în colÅ£ ÅŸi nu ÅŸtiau ce să răspunză. În cele de pe urmă, chemă pe Aleodor ÅŸi-l duse înaintea împăratului.
- Ce vrei, flăcăule, îi zise împăratul, ÅŸi ce aÅŸtepÅ£i la poarta curÅ£ilor mele?
- Ce să voi, mărite împărate, îi răspunse el, iată sunt trimis să-Å£i cer fata.
- Bine, băiete. Dară mai întâi trebuie să facem legătură, căci aÅŸa este obiceiul la curtea mea. Ai voie să te ascunzi unde vei voi, în trei zile d-a rândul. Dacă fie-mea te va găsi, capul Å£i se va tăia ÅŸi se va pune în parul ce a mai rămas, din o sută, fără cap. Iară dacă nu te va găsi, atunci cu cinste împărătească o vei lua de la mine.
- Am nădejde la Dumnezeu, mărite împărate, că nu mă va lăsa să piei. Parului îi vom putea da ÅŸi altceva nu tot cap de om. Să facem legătura.
- AÅŸa?
- AÅŸa.
Se puseră ÅŸi făcură legătura; scriseră carte ÅŸi o întăriră.
Viind fata de faţă, se învoiră ca a doua zi el să se ascunză cum va ÅŸti mai bine. Iară dacă se învoiră, el rămase într-un neastâmpăr ce-l chinuia mai cumplit decât moartea. El se gândea ÅŸi se răzgândea cum să se ascunză mai bine. Vezi că era vorba de capul lui, iară nu de altceva. Åži tot mergând pe gânduri ÅŸi tot plănuind, iată că-ÅŸi aduse aminte de ÅŸtiucă. Scoase solzul, se uită ÅŸi gândi la stăpâna lui; când, iată, măre, că ÅŸtiuca ÅŸi venise ÅŸi-i zise:
- Ce pofteşti de la mine, Făt-Frumos?
- Ce să poftesc? Iacă, iacă, ce mi s-a întâmplat. Nu ÅŸtii tu ceva să mă înveÅ£i ce să fac?
- Ia nu te mai îngrija. Lasă pe mine.
Åži îndată, lovind din coadă, făcu pe Aleodor un1 cosăcel ÅŸi îl ascunse pe fundul mării, printre ceilalÅ£i cosăcei.
Când se sculă fata, îÅŸi luă ocheanul ÅŸi se uită cu el în toate părÅ£ile. Nu-l văzu. De unde ceilalÅ£i care venise să o ceară în căsătorie se ascundeau prin pivniÅ£i, pre după case, pre după câte o ÅŸiră de paie, sau prin vreo culă părăsită, Aleodor se ascunse astfel, încât fata intră la grije că a să fie biruită. Ce-i veni ei, se uită cu ocheanul ÅŸi în mare, ÅŸi îl zări pe fundul mării, printre cosăcei. Pasămite, ocheanul ei era năzdrăvan.
- IeÅŸi d-acolo, hoÅ£omanule, îi zise ea râzând. Ce mi te-ai posmăgit aÅŸa? Din coÅŸcogeamite omul te-ai făcut un cosac ÅŸi mi te-ai ascuns în fundul mării.
N-avu încotro ÅŸi trebui să iasă.
Ea zise ÅŸi împăratului:
- Mi se pare, tată, că flăcăul ăsta mi-a venit de hac. Åži mult e nurliu ÅŸi drăgălaÅŸ. Chiar de l-oi afla până la a treia oară, să-l ierÅ£i, tată, că nu e prost ca ceilalÅ£i. Boiul lui îl arată a fi ceva mai deosebit.
- Vom vedea, îi răspunse împăratul.
A doua zi, ce-i veni lui, se gândi la corb. Acesta fu numaidecât dinaintea lui, ÅŸi-i zise:
- Ce mai vrei, stăpâne?
- Ia uită-te, neiculiţă, ce mi s-a întâmplat; nu ÅŸtii tu ceva să mă înveÅ£i?
- Să cercăm.
Åži lovindu-l cu aripa, îl făcu un pui de corb ÅŸi îl vârî într-un stol de corbi ce se urcase până la vântul turbat.
Cum se sculă fata, îÅŸi luă ocheanul ÅŸi iarăşi îl cătă prin toate locurile. Nu e. Caută-l pe pământ, nu e. Caută-l prin ape ÅŸi prin mări, nu e. Se luă de gânduri fata. Când, către nămiezi, ce-i veni ei, se uită ÅŸi în sus. Åži zărindu-l în slava cerului printre stolul de corbi, începu a-i face cu degetul, ÅŸi-i zise:
- Ghidi, ghidi, tălharule ce eÅŸti! Dă-te jos d-acolo, omule, ce mi te-ai făcut aÅŸa pitcoace de pasăre? Nici în rai nu scapi de mine!
Se dete jos, că n-avea ce face. Împăratul începu a se minuna ÅŸi el de isteÅ£imea lui Aleodor ÅŸi-ÅŸi plecă urechea la rugăciunea ficei sale.
Însă, fiindcă legătura era ca să se ascunză până de trei ori, împăratul zise:
- D-a minune, ia să vedem unde are să se mai ascunză?!
A treia zi, dis-de-dimineaţă, se gândi la tăune. Acesta veni într-un suflet. După ce îi spuse ce voieÅŸte, tăunele zise:
- Lasă pe mine, şi de te-o găsi, eu aici sunt.
Îl făcu o lindină ÅŸi-l ascunse chiar în coada fetei, fără să simţă ea.
Sculându-se fata ÅŸi luând ocheanul, îl căută toată ziua, ÅŸi, ca să dea de dânsul, nici cât. Ea se da de ceasul morÅ£ii, căci îl simÅ£ea, i se arăta ei a fi p-aci prin preajmă, dară de văzut nu-l vedea. Cătă cu ocheanul prin mare, pre pământ, prin văzduh, dară nu-l văzu nicăiri. Către seară, obosită de atâta căutare, strigă:
- Ci ia arată-te odată. Te simţ că eşti p-aci p-aproape, dară nu te văz. Tu m-ai biruit, a ta să fiu.
Dacă auzi el că este biruită, se dete biniÅŸor jos din coada ei ÅŸi se arătă. Împăratul n-avu nici el ce mai zice, ÅŸi îi dete fata. Când plecară, îi petrecu cu mare cinste ÅŸi alai, până afară din împărăţia lui.
Pe drum, ei stătură să facă popas. Åži după ce îmbucară câte ceva, el puse capul în poala ei ÅŸi adormi. Fata de împărat, tot uitându-se la el, i se curgea ochii după frumuseÅ£ea ÅŸi după boiul lui. Inima îi dete brânci ÅŸi ea nu se putu opri, ci îl sărută. Aleodor, cum se deÅŸteptă, îi trase o palmă de auzi câinii în Giurgiu. Ea plânse ÅŸi îi zise:
- I! Aleodor dragă, dară grea palmă mai ai!
- Te-am pălmuit pentru fapta ce ai făcut; căci eu nu te-am luat pentru mine, ci pentru cela ce m-a trimis pe mine.
- Apoi bine, frăţioare, de ce nu mi-ai spus aşa de acasă; căci atunci ştiam şi eu ce să fac; dară lasă, nici acum nu e timpul trecut.
Pornind şi de aici, ajunseră cu sănătate la Jumătatea-de-om- călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop.
- Iată m-am închinat cu slujba, zise Aleodor, ÅŸi voi să plece.
Fata, când văzu pe acea iazmă, se cutremură de scârbă ÅŸi nu voia să rămâie la dânsul o dată cu capul.
Slutul se dete pe lângă fată ÅŸi începu s-o linguÅŸească cu vorbe mierloitoare ÅŸi să se ia cu binele pe lângă dânsa. Dară fata îi zise:
- Piei de dinaintea mea, satano, că te trimit la mumă-ta, Iadul, care te-a vărsat pe faÅ£a pământului.
SluÅ£enia de neom se topea de dragostea fetei, se lungea cu burta pe pământ ÅŸi umbla cu ÅŸoÅŸele, cu momele să înduplece pre fată a-l lua de bărbat.
Dară, aÅŸi! feritu-l-a sântuleÅ£ul să se apropie de dânsa! căci îl Å£inea Å£intuit în loc cu ochii cât de colo. Din satană, din iazmă ÅŸi din spurcăciune nu-l mai scotea.
- Piei, necuratule, de pe faÅ£a pământului, să scape lumea de o ciumă ÅŸi de o holeră ca tine.
Mai stărui ce mai stărui, ÅŸi dacă se văzu înfruntat până într-atât, iazma plesni de necaz, cum de să fie el ocărât atât de mult de o cutră de *.
Atunci Aleodor întinse coprinsul său ÅŸi peste moÅŸia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-schiop, luă de soÅ£ie pe fata lui VerdeÅŸ împărat ÅŸi se întoarse la împărăţia lui.
Când îl văzură alde gloatele venind teafăr, alături cu o soÅ£ioară de-i râdeu ÅŸi stelele de frumoasă, îl primiră cu mare bucurie; ÅŸi urcându-se din nou în scaunul împărăţiei, domni ÅŸi trăi în fericire, până se istoviră.
Iară eu încălecai p-o ÅŸea ÅŸi v-o spusei dumneavoastră aÅŸa.

(se ia personajele principale,se inlocuiesc cu cele realesi fica lui Verdes lasand-o in figura ei de stil , originala si nu zidita in Manastirea Curtea de Arges si daca nu a murit traieste si in ziua de azi si tot va traiiiiii insa nepocita si .... nepoluata - daca se poate ingrijita de oameni , cu dare de seama, cu omenie ,cu drag si aceasta MAMA NATURA lasata dinn stramosi..,,nu este a mea, nu este a voastra ci este a copiilor nostrii, a copiilor copiilor vostriiii in veac de veac ''(citat cu aproximatie)nu este a lui Manolea in nici intr-un caz ci trebuia avut in vedere a nu da idei sau vise de totalitarism , de glume precum ,,zeus'' , de a se crede in putere a prada stupul cu miere. sauuu de a fi delasatori, de a -si ..,,fabrica'' prin alaturari de nume , de gasit asemanari cu altii ce nu cauta a se intrece cu nimeni - recunoscuti , cu dovezi si nu ce fac acesti indivizi ,scornind asemenea deraderi, asemenea facaturi , asemenea tziganii, si bagatelizand dovezile , atatea ,din zilele noastre ajungem la concluzia ca aici era treaba de oameni seriosi, de oameni de stiinta nepartinitori , nepolitici, institutii nepolitice si cu judecati de drept . vedeti aceste ..famiglii, acesti inselatori - ce fac ei si ce poate sa pateasca , sa patiti atata lume de bun simt , atata amar de vreme - ce numai atat trebuia . sa fie vigilenti a nu lasa sau determina astfel de persoane sa fure intr-atat de mult -inducand lumea in eroare ca se pot cumpara atat identitati cat si de a da vina pe alte persoane . adica unii le face si altii le trage ponoasele lor . vedeti ca multe au avut ...influienta si in timpul trecut , si de nu au murit traiesc si in ziua de azi influientand lumea sa nu evolueze , sa nu-i desconspire ci sa se ploconeasca ..la vales, - nedand voie sau de se poate sa-si traga foloasele necuvenite din munca altora , din bunul simt sau .... din nemunca si neindrazneala (in prezent a informatiilor statului , a politiei sa stie despre ce este vorba , sa se discute diplomatic si deschis , tematori de ai declara de ascunzatori . in fond dovezile acestea , unele date ,unele initiale nu ai unde sa mergi cu ele asa in viitor ca peste ...- sa zic - 50 de ani - nu vor stii de unde sa le ia , copii nu cunosc unele date, unele persoane, ideile s ...contributia ...chiar si a voastra , a multora , a multor oameni de bun simt , dandu-se denumiri , initiale , cuvinte - copii nostriiii si ai vostriiii vor avea foartte mult de furca . si nu cred ca puteti sa fiti atat de inconstienti sa faceti ca stramosii regilor sa nu le pese ca rudele lor , neamul lor de regi vor da fata in fata cu adevarul si nepasandu-le de ei ca devin penibili in fata prezentului, a unora ce au contribuit la dari de sema incredibil de mari de domeniul pacii, de domeniul intelegerii intre natiuni acum cand cu ajutorul tehnologiei , cu atata facilitate de cunoastere si dialog sa ai din cauze de indiferenta, de bagatelizare de ...placut spectacol, de placut circ , de placut caricaturizat, de sansa ce vi s-a oferit -in prezent- sa criici, sa razi atat de mult presedintiiii.... ca si cum ati suferit atat de mult si s-a exagerat atat de mult in trecut - cand shopteati doar niste bancuri la adresa lui ceausescu . acum , in prezent va dati seama ca nu era aceea libertatea cuvantului si de nu puteti lua in deradere pe altiiiii ca nici nu ati avut o contributie de ajutat la ceva sau de aparat sau cel putin de a nu fi lasati la cheremul unor lacomi de a saraci si de a impune ...salarii sub nivelul de civilizatie si tot voi sa radeti de gumar, de lpsurile populatieisi nu s-a tinut seama , din inconstienta sau intentionat sa va faceti de ras . noi nu am vru asta , nu vrem sa fim saraci , nu vrem nici sa sfidam insa nici nu dam sau pierdem . nu e posibil asa ceva . ce sa pierdem ? identitatea noastra? stramosiiii nostrii? nu cred ca copii mei vreodata ii va zice lui basescu sau iliescu ,,bunicule'' -poate in gluma . sau mie nepotiiii mei de sora sa-mi zica tati si nu dadi. vedeti unde mergeti cu astea neexplicate , neclarificate si lasate ca si pana acum - din cauza nestiintei, neaflariiDOVEZILOR DE RECUNOASTERE UNICA. Cand veti dori sa aflati dovezile incontestabile din prezent , incontestabile si in viitor , incontestabile si totusi atat de evitat a sti. atunci raspundeti voi. ca eu mi-am facut datoria cu varf si indesat. si un om ce a studiat niste carti , ca si oreste teodorescu, ca si cristian andrei ca si multi altiiiiii - nu ai cum sa-i clasifici vrajitori sau ... ca ..posesor de flacari violet, o scorneala de la un hotoshman , un prefacut , un cunoscut inselator ca hrebenciuc ...sau vantu sauuuuuu.... altiiii . vedeti ce privatizari s-a facut , cum s-au facut , de ce nu s-a controlat, de ce nu s-a avut in vedere ca mergand in sensul minciuniiia pacaleliiia induceriiiiiii in eroare ajungeti , voi ca angajati in institutiile statului - si nu sunteti putini- sa nu ai de unde sa-ti iei amaratul de salariu si nu cum au uniii cate 2 -3 mii de euro. sau lire sterline . erati in ...prima linie, erati in aceeasi tara , erati in preajma , erati , sunteti datori cu atat mai mult sa protejezi adevarul , sa nu ajungeti in situatiile in care sunteti fata de atatea alte natiuni. ca sa nu credeti ca ei nu cunosc , dar -incredibil , va taxeaza sub diferite forme . ca un stat fara institutii, ca o curte ..parasita, ca niste vinovati de lipsa voastra de aparare, de a va apara de inselatori, de a arata , de a va interesa - sa nu fiti in deruta - daca noi vrem asa ceva , daca ne plac atatea rasuri, atatea prostiiiiiiatatea si atatea . nu uitati ca nu-i de gluma . oamenii sufera, lumea a fost bombardata la madrid , lumea este nemultumita de asemenea inselaciuni. si nu era mare lucru sa te lamuresti, sa mai interziceti , ca de aceea sunt angajati intr-un stat . nu numai sa-mi trimita mie dari in judecata dupa socotelile lor , dupa socotelile dupa salariul lor , dupa cum se vede - basescu(un exemplu) umple carutul la market si sa credeti ca si alt traian tot atat castiga . sau sa te prefaci ca nu stii minima adunare . daca va simtiti bine ca mie mi-a platit cetateniiii din alt stat -italia - biletul de avion si ei si l-au platit venind in izita din pensia lor, din salariul lor . ce vreti cu asta? sa va faceti de ras . noi nu vrem asta . nu am vrut ba chiar socotesc ei ca am sa dau bani atunci cand aveti de dat , au de dat nu de luat si ...desigur ca nu mai este mult si vin sa ia cu japca din casa mea ce ...ne-a cadorisit niste cetateni din alt stat . ca in statul acesta sa ai apa curenta este un lux , este cu intrebarea cum ne-a pus-o cei veniti dupa masina de spalat si frigiderul. ,,ai apa la robinet ? '' -da , zic , am . atunci sa te pregatesti ca venim in curand sa-ti confiscam bunuri din casa . NOUA , NU ALTORA , NU VORBESC DE ALTIIIIIIIIII AICI. E adevarat . este realitatea iar ......sa stiti ca VIRGIL MANOLE din Magurni, din cartierul Magureni din Calarasi ce statea pe strada Paciii , rude cu noi , - facan serviciul militar in sereiiiii, a avut accident la picior. apoi s-a angajat in sereiiiii si acolo si-a gasit sfarsitul , baiat tanar , singurul copil al lui Manole Cristea . un tanar de bun simt, niste oameni de omenie, niste oameni harnici , nefacand nimic rau nimanui. nu cred ca se intrecea cu Magureanu, nu cred ca le facuse ceva , nu cred ca ii daduse peste nas cu ceva , nu am construit noi , nici aceasta familie curtea de arges , nici nu cred ca asa neam mare ca ai lui manole din magureni vor disparea cu totii , ca nu au de ce , nu au intrecere cu nimeni, nu cred ca a facut ceva rau la cineva . ba char nepotiiiii lor muncesc care pe unde poate . prin spania, italia , prin piata , pe tarabe, la serviciiiiile acestea din statul acesta cu remuneratia care ese . remuneratia lipsa cred ca este mai mult in cap si voi de aici numai pierdeti din pareri proaste ce v-a intrat in cap si pe care - dupa cum se observa - sunt greu de scos. cel putin nu ...ne lasati in pace ca daca nu exista adresa mea , nici pentru socotelile voastre ,pe care ni le trimiteti - sa nu existe . sau sa-mi aliniezi salariu meu , al nostru cu al altora sauuuu ...nici macar sa crezi ca se aduna si se impart in doua . lasati-ne in pace ca ati facut destul rau . si cu chiu cu vai, cu multele mele vizite si lamuriri cu forta sau obligati a auziiii - va dati seama in sfarsit ca nu sunt asa cum crezuse cineva , vreo razbunatoare , cand voi nu stiati macar . eu nu sunt becali. nu se fac astea asa in inconstienta sau treziti asa ca aveati ceva cu noi. vedeti ca v-ati trezit urat de tot si abia abia va dezmeticiti si asta datorita mersului meu pentru a nu ramane batjocoriti de unii si de altiiii, voi ...siii noi desigur . cred ca se vede ca facerea de biiineeeee ... nu e cum se spune , nu?e, asta este. se observa o deosebire intre ce a fost......... ceau cu ses mai nicolae ( ce au cu cei 6 copii, nepoti ai lui traian mai nicolae ? deci ceau cu ses nicolae nu este ceausescu . este un spus pentru viitor si de aici nu ma mai mira decretele impuse cu avorturile. multe se explica, multe le stiti iar un nicolae , in prima vorba mi-a spus :de ce nu ai venit la mine mai? asta ce sa fie si cand i-am spus ,, ce domne' acum vreti sa ne impuscati ca pe ceausesti , in secret? ...mai apoi ..zambind cu subanteles imi spuse ,,,,ma numesc nicolae''''. asta e . nu vreau decat sa nu se batjocoreasca unii pe altiii sa se minta , sa se induca in eroare in halul acesta . e incredibil cum se sta asa !

 

#10 deci 21.01.2010 08:23

• Raspunde

Maria , Marioara Ciochindel sora mamei se casatoreste cu Manole Haralambie Mircea (Unchiu Lambe, Lambica zis), frate cu Cristea , cu Fanel , cu Sandu,cu Gica croitorul ,cu Lilica ,cu Sandina coafeza, cu Viorica (gazda mea din timpul scolii, liceului - statea vizavi de sediul actual al sereiului - inainte de demolarile stiute , unde m-a prins * din 77 , si in locul sediului serei erau cladiri vechi si ... de unde cumparam noi , tanti Viorica .... deci era o femeie ce vindea acolo ...bors. borsh bors pentru ciorba . simplu.cladirea s-a demolat , la fel si a gazdei mele , acum sunt blocuri ...construiteeeee dupa ani de stat locul ..gol , parloaga , plin de buruieni si intrebandu-ma atatia ani in urma de ce nu se construieste totusi ceva . vecini de o parte si de alta erau doctorul Tomescu si alt medic ... ce imi scapa momentan din amintire . cunoscatorii stiu ce zic aici , ca este adevarat . eu , fata de la tara ,copil de 14-15 ani am avut multe de invatat - atat de la tanti Viorica cat si de la cei din Magureni , comportament de oras, respect , dat sarumana dimineata si cand a duceam acasa la sfarsit de saptamana si ii dam sarumana lu tata dimineata se uita la mine curios , ca ...la tara nu facusem asa ceva , mama spunandu-i raspunde-i ma ,, sa traiesti '' raspunde-i ceva ca asa se face la oras, traieste si ea printre lume de treaba si invata si altele nu numai carte de la scoala. nu ca eram retardati insa erau si timpurile cum erau , nu aveam curent electric , televiziuni sau ..neturi ca acum. sauuu telefoane ... nici atat. si cum va spuneam de borh nu de autostrada borsh .....aici ... dupa ani de zile nu cred ca am mers tot la borsh la o femeie , cu locuinta intr-o cladire veche , cu arhitectura veche, cu gangurile cunoscute , in stil de han si cu porti mari si incluse in ele o portita , usita ce se stia atunci. multe cladiri din calarasi erau in stilul acesta . unele sunt si in ziua de azi , lasate nerenovate desi sunt ca aspect ..de interes , insa timpul ...timpul nu sta pe loc iar in zonele noastre nu sta ca in alte parti constructiile lor din marmura ....in sfarsit . fetele mamatusii Marioara , Maria - doua fete are unchiu Lambe care a murit in 1983sau 1984 - deci noi trei avem primii baieti cei mari , nascuti toti in 1980 , eu in iunie am nascut primul copil pe ...23 , apoi in august vreisoara din Slobozia apoi cealalta verisoara in ..noiembrie parca . e, eu de atunci desi sunt mai mica decat ele le spun cu drag si acum , acum cand suntem femeiii in toata firea ,,mancale-ar dadica '' ( e, asa fiindca am baiatul mai mare ca al lor si nascut la Slobozia cand ... eram iar intr-o vizita de-a mea . ce de vizite !....)))))...ansaaaa .. si ele se distreaza pe seama asta . o gluma intre noi, simpla si nevinovata - sa vedeti ca noi suntem oameni normali si ne purtam normal intre noi ..........__________sunt oameni de treaba aceia din Magureni , cautati si lasati-i in pace , cautati sa nu va faceti alte iluzii , nu exagerati ce este si nu va faceti pareri proaste - visand la abracadabre, la hocus-pocus-preparatus, ci eu ... le-am gasit sau unele mi-au fost spuse in subanteles de lume , batand apropouri sau printr-o anume mimica . - exista un dialog si intre capi de state , intre unii ce vor bine si intre unii ce vor sa deruteze , sau sa mai traga de timp. nu se face asa ceva , daca unii cred ca le ia jucaria lor de ras sa se gandeasca mai bine ca lumea sufera , vedeti realitatea care este si de vor sa-si faca clubul lor de rasi , de ai rade si subiectele de ras - nimeni nu-i interzice , nu le interzic ...lui badea , luiii... in sfarsit . ei daca vor sa aibe teme de dezbatut n-au decat cu leptop cu * , cu dedicatiiii cu ce vor ei , insa CINEVA TREBUIE SA SE OCUPE CI CU TREBURI DE TREBURI, CU CE AU DE FACUT, CUM ...DE VOR SA SE LAMUREASCA , SA SE CLARIFICE DESPRE CE-I VORBA SIIII ..mai lasati ilfovu, mai lasati ak * in pace , mai veniti-va in fire ca este rusinos si nu mai va lasati indusi in eroare cu purtatul de mov , cu plovere sau craveti.. cravate ca nu o cravata violet, mov, purpuriu.... te face nobil.si tu ca om spui altele si nu cred ca o cravata poate sa fie un paravan cu care , dupa care sa-ti ascunzi alteeeeeeeeeeeee....._____BUNA ZIUA !

 

Vezi toate »