20 comentarii 9 afișări

Reforma profundă

Postat la: 14.09.2009 20:39 Ultima actualizare: 14.09.2009 20:40

Imaginaţi-vi-l pe Alexandru, din clasa a VII-a, venind acasă de la şcoală şi explicându-i mamei sale că, atunci când toacă zarzavatul pentru ciorbă, gesturile ei aproape automate înseamnă aplicarea uneia dintre cele mai importante legi din fizică. Este că mama ar rămâne cu gura căscată şi poate s-ar gândi că Alexandru are febră, aiurează, prinde fluturi?

Sau încercaţi să vedeţi cu ochii minţii cum Mihaela din clasa a V-a îi povesteşte tatălui său că frunzele tuberozei din ghiveci sunt precum bucătăria în care mama transformă alimentele în hrană. O să spuneţi că nu-i nici o scofală în toate astea. Poate mulţi dascăli vor eticheta exemplele mele drept cretine.

Ce vor să spună ele?

Că reforma profundă a învăţământului românesc înseamnă ca tot, absolut tot ceea ce învaţă elevul la şcoală, să poată folosi în înţelegerea a ceea ce vede şi i se întâmplă. Academicianul Solomon Marcus îmi explica mai anul trecut cât de prost se predă matematica în învăţământul românesc. Cum sunt, marea majoritate a dascălilor, obsedaţi de ideea că elevul nu trebuie să greşească. Spunea domnul Solomon că matematica se învaţă (n.m. - evident, era vorba despre matematica învăţată în clasele I-VIII, nu de matematica din facultate) prin joc, iar acest joc dezvoltă gândirea critică şi-l face pe elev să înţeleagă logic lumea. Obsesia de a nu greşi, de a şti la perfecţie lecţiile predate în flux continuu îl face pe elev să se teamă de şcoală. Dacă nu are voie să greşească şi, mai ales, dacă nu are nici o resursă să înveţe ceva din greşeală, nici nu va simţi dragoste de învăţătură. Cum le spun profesorii elevilor care greşesc? "Stai jos, eşti prost!" Câţi dintre dascăli le explică elevilor ce-au răspuns eronat, cu calm şi metodă, că răspunsul nu este acela? Câţi îi îndeamnă să încerce să găsească răspunsul, explicându-le cum este corect? "Ce-i aia reformă profundă?" m-a chestionat, ieri, iritat, unul dintre liderii federaţiilor sindicale din învăţământ. I-aş răspunde:

reforma profundă înseamnă să avem dascăli capabili să predea nu doar cunoştinţe seci, cu care nu ştii apoi ce să faci. Dascăli care să aibă timp şi să aibă şi metodă, care să poată lucra cu cel căruia îi sclipeşte mintea, dar şi cu cel care abia pricepe. Cum rezolvă legea asta? Simplu! Stabilind că, pentru a fi profesor, trebuie să înveţi ceva mai multă pedagogie şi psihologie. Stabilind că un procent important din timpul alocat predării unei discipline, profesorul îl foloseşte în funcţie de clasa pe care o are. E nevoie de o nouă lege ca să ai cadrul în care şi prin care poţi schimba şi ce învaţă elevul, şi cum învaţă acesta.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: reformă; ,învăţământ; ,educaţie; ,profesori; ,dascăli

[+] Adauga un comentariu

× Citeşte mai mult »

#1 P.F. 14.09.2009 21:44

Raspunde

Stimata Doamna, daca distinsul si delicatul acad. S. marcus nu ti-a spus, ti-o spun eu: esti in grava carenta, atat cu forma cat si cu fondul majoritatii gandurilor dumitale. Aia care predau psihologie si pedagogie, in majoritatea lor, le predau prost si fara har. Eu am facut statistici serioase in acest sens. Cel mai bine predau profesorii de romana, pe la mijloc cei de mate si pe penultimul loc cei de pedagogie! Ce sa inveti de la aia?

#2 bubu 14.09.2009 22:00

Raspunde

Ba, profesorii trebuie sa invete pedagogie, nu elevii..............faci bascalie?

#3 kramer 14.09.2009 22:08

Raspunde

scris asa ca sa nu se spuna ca nu ai scris si tu ceva. Niciodata, dar niciodata, un profesor nu va putea sa faca in asa fel incat toti elevii dintr-o clasa sa fie atrasi de un anumit obiect, oricat de mult zel, pasiune, stiinta, psihologie, pedagogie, tact, talent, etc. In orice colectiv, din 25 de elevi vor fi 5-10 elevi care sa nu fie atrasi de un joc matematic sau orice astfel de joc, elevi care in timp iti vor strica lectiile si iti vor scadea autoritatea de profesor. Exemplele date chiar sunt cretine. Daca ar fi dupa elevi, ar merge la scoala doar ca sa se dea "smekeri " in fata colegilor sau sa se laude cu gagicile, telefoanele, toalele lor.

#4 lo 14.09.2009 23:16

Raspunde

"domnul Solomon"? rusinica, doamna Melania...

#5 sam 14.09.2009 23:35

Raspunde

Vin in sprijinul a ce spuneti povestind despre caietele speciale din ciclul primar, ca de astea ma lovesc. Scrie copilul cu stiloul intr-o mana si cu picul in alta. Sa faca sa dispara eventuala gresala. Spatiul e limitat, optiunile limitate. Se rezuma totul la completarea unor tabele, antrenament pentru viiitoarele teste grile. Ne incadram in barem si gata , nu avem voie sa ne individualizam. Si unii scot bani din aceste instrumente de indobitocire

#6 mihai 15.09.2009 00:03

Raspunde

Da, asa e in general. Problema mare e insa in facultate. Acolo se face intr-adevar ceva ce ar tb. sa fie foarte practic. In liceu ar trebui sa fie mai multe discipline practice, corect, d.ex. economie (ceva mai practic, pe langa macroeconomie care e f. buna dealtfel1), mecanica, etc.

Cred insa ca fizica, etc. se fac bine cum se fac teoretizat, pentru ca numai asa poti aplica ceea ce inveti la toate cazurile, altfel daca ai avut un deal si un mar, cand o sa ai un munte si o casa nu o sa stii sa aplici aceleasi legi din fizica d.ex. Sau ar trebui probabil o balanta intre teoria de acum si adusa un pic mai practic, facut legatura cu practica. Matematica insa e cam abstracta prin definitie. Cam greu s-o faci mai practica. La romana, etc. acolo e loc de asa ceva, si terbuie mult. Eu am avut norocoul sa le fac f. fain.

#7 omega 15.09.2009 00:10

Raspunde

(1) Profesorul poate preda bine numai ceea ce cunoaste foarte bine. Cunoasterea in profunzime si detaliu a disciplinei este cheia pentru o predare clara si eficienta si nu pedagogia, cum gresit crede autoarea. Pedagogia inseamna 5% chestiuni de bun simt si 95% pretiozitati inutile. O scurta "expunere" la chestiunile pedagogie de bun simt este suficienta.
(2) Autoarea nu intelege ce a vrut sa spuna Solomon Marcus (SM). SM atrage atentia ca manualele de matematica de dupa 90 nu mai sunt manuale, ci instrumente de epatare a colegilor. Autorii introduc aiurea notiuni superioare, uneori cu mult peste nivelul mediu al elevului, numai pentru a arata cata carte stiu. SM pledeaza nu pentru ocolirea resorturilor profunde ale matematicii, cum gresit crede autoarea, ci, din contra, pentru mai buna lor intelegere. Pentru SM, "predarea matematicii prin joc" inseamna descoperirea resorturilor profunde ale matematicii prin "jocul mintii", prin intrebari gen "ce ar fi daca...". Elevul nu numai ca ar retine teorema, de exemplu, ci ar intelege-o mai bine, i-ar intelege si necesitatea, legatura ei cu celelalte rezultate.

#8 da 15.09.2009 00:21

Raspunde

da, vorba lui Caragiale; daca e reforma primesc, dar sa nu se schimbe nimic, daca nu e reforma iarasi primesc, dar sa se schimbe pe ici, pe colo, prin locurile neesentiale cate ceva. cam asa e si cu reforma in invatamantul romanesc.

#9 sam 15.09.2009 00:45

Raspunde

Sa vorbim putin despre cum se face trecerea la o treapta superioara de scolarizare....Cui i-a trecut prin cap metoda diabolica de a tine cont de toate rezultatele din gimnaziu? Copilul nu poate avea o zi proasta, nu poate fi o data bolnav sau neatent? Sau nu-l credem in stare sa evolueze? O nota fie si la o teza cu subiect unic reflecta pregatirea lui de atunci. Cum poti sa-l ierarhizezi in functie de ea peste un an si jumatate? Si in ce stres trebuie sa-si traiasca copilaria daca nu i se permite sa gresasca. Nu e mai cinstit un examen de admitere in liceu? Fara subiectivismul profesorului de clasa? Intr-un onorabil oras apropiat de Bucuresti strazile erau inundate mai an de pancarte in care se anunta concurs de dosare pentru admiterea la universitatea locala, de stat fireste. Cum adica :"concurs de dosare"?Adica daca am trecut cu 5 la istorie in liceu ca n-aveam minte si m-am trezit la 25 de ani ca istoria e pasiunea vietii mele nu pot sa intru la o facultate de istorie ca nu-i intereseaza decat dosarul meu? Propuneti reforma profunda? Mai bine sa se renunte la ideea de" reforma cu orice pret. ". Conteaza si ce se invata nu numai cum se invata si cum se examineaza, mi-aduc aminte cu placere de o explicatie simpla a unui fenomen fizic complicat pe care evident nu il intelegeam si pe care am gasit-o taman intr-o carte * de o universitate din SUA ( care evident mi-a fost pusa la dispozitie de un profesor de fizica de aici de la noi-deci se poate).Si vorbind strict de matematica , probabil in incercarea de a se ridica nivelul minim de cunostinte al tuturor se lucreaza prea mult cantitativ pe prea putin calitativ. E inadmisibil sa invete tabla inmultirii abia in clasa a treia,cand au 10 ani (pentru ca multi parinti isi inscriu copiii in clasa intai cand au aproape 8 ani).

#10 sam 15.09.2009 01:37

Raspunde

Daca modul de invatare produce stereotipii si implicit ucide creativitatea, transformand elevii in niste caini pavlovieni scuipand raspunsuri conforme si uniforme la intrebari asteptate si nesurprinzatoare,daca evaluarile permanente devin obsedante pentru ca lipesc etichete permanente ce ne facem cu cei de cealalta(?!) parte a baricadei? Oare cati -cum sa le zic, ca de "dascali" si "oameni de la catedra" m-am cam saturat-sunt cu adevarat INVATATORI, in sensul de om care il invata pe altul ceva (sa nu se simta exclusi profesorii de gimnaziu, liceu si in special cei din facultati)? Nu de purtatori de informatie e nevoie, pentru asta e bun si internetul sau si mai buna o carte. Cati au vocatia si lipsa de trufie de a-i lasa pe cei neinteresati sa plece cu un minim necesar iar pe cel pasionat sa-l ajute sa se dezvolte?Cati stiu sa fie mentori , fie si pentru un elev sau student dintr-o generatie? Ajuta scoala pe cineva sa se descopere pe sine? Sau sa se * suficient ca sa stie macar ce meserie vrea la 15 ani? E suficient sa parcurgi treptele invatamantului romanesc ca sa vezi ca din cateva zeci de cadre didactice intalnite(in17 ani) nu poti numara 5 care sa te marcheze pozitiv. Lectii si cursuri facute de serviciu, prea mult orgoliu, prea multa frustrare, prea multi mai degraba dispusi sa te ingroape decat sa te vada ridicandu-te prin ei.

Vezi toate »