România, „elev bun” şi „elev rău”

România, „elev bun” şi „elev rău”

Nu atât criticile aduse reformelor în Justiţia din România sunt o "exagerare" în ultimul raport al Comisiei Europene (CE), după cum s-a plâns preşedintele Traian Băsescu, cât mai ales laudele aduse Bulgariei. "Crăpaţi de ciudă!", ne-ar putea striga vecinii sud-dunăreni, care, la fel ca în anii 2004-2005 (că în 2006 păream să le-o fi luat înainte) "ne-au luat faţa" în ochii CE.

În ciuda decretării, la Cotroceni, drept "inacceptabile" a concluziilor din raportul Mecanismului de Colaborare şi Verificare (MCV), purtătorul de cuvânt al CE ne-a reamintit, joi, că "nu mai este nimic de adăugat la prezentarea deja făcută" şi că sunt "rapoartele obiective şi corecte".

Umflarea pieptului, lamentaţiile, cererile de explicaţii - şi prezentarea "versiunii proprii" în faţa ambasadorilor din statele UE - nu sunt altceva decât aceleaşi gestuti inutile ale unui fotbalist ofticos, care vrea să-i arate arbitrului că n-a văzut bine faza. Şi chiar dacă nu scoate cartonaşul roşu pentru proteste, Comisia rămâne la fel de impasibilă precum a rămas FMI în faţa Budapestei.

Weekendul trecut, România era "elevul bun" - care "taie" tot ce trebuie tăiat, spre mulţumirea Fondului - faţă de Ungaria, care a forţat sistarea negocierilor cu creditorii internaţionali prin intransigenţa sa. Viktor Orban pretinde că îşi va respecta angajamentele (reducerea deficitului de la 3,8% la mai puţin de 3% din PIB), dar "ştim noi cum".

După două zile, în faţa CE - celălalt creditor al Ungariei, alături de FMI - România devenea "elev rău". La fel ca şeful Guvernului ungar, Traian Băsescu a acceptat "concluziile tehnice" ale raportului MCV, dar a declarat, destul de vehement, că nu este de acord cu formularea că "România nu îşi respectă angajamentele asumate la aderare".

Adică, procesul de punere în aplicare a solicitărilor CE ar fi deja în desfăşurare, modificarea legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) se va face, aşadar este "nedrept" şi "exagerat" a se spune că ţara noastră nu-şi respectă obligaţiile. Vom face reformele, dar "ştim noi cum".

Greu de spus dacă Orban şi Băsescu, acelaşi tip de lideri năbădăioşi, care şi-au pus lumea în cap de mai multe ori, chiar cred că mai au loc de "ştim noi cum" în faţa FMI, respectiv a CE. Negreşit, mai devreme sau mai târziu, şi Ungaria, şi România vor face cum li se spune, că doar Comisia (sau Fondul) nu pot greşi, ci ştiu exact de ce medicamente avem nevoie.

Iar dacă ei nu vor înţelege că vremea lui "ştim noi cum" a trecut şi că - dată fiind criza economică prelungită - CE nu mai are răbdare cu "elevii neascultători", probabil că vor înţelege liderii care le vor urma în funcţie. Dacă pe Băsescu, 65% dintre români l-ar suspenda şi popularitatea conjuncturală a lui Orban (pentru că ungurii au ajuns să-i urască pe predecesorii socialişti) ar putea să nu ţină prea mult.

Premierul bulgar Boiko Borisov a înţeles că Bulgaria nu stă cu nimic mai bine, din punct de vedere economic, iar la capitolul Justiţie - dezastrul este tot acolo, căci urmele celor 140 de asasinate la comandă numai între 1993 şi 2008 nu se pot şterge uşor. Dar de când a pus prima oară piciorul la Bruxelles, fostul primar al Sofiei a învăţat că, dacă nu dă impresia de "suflu nou", fie şi prin artificii mai degrabă de PR decât reforme reale, nu va avea zile bune cu liderii UE.

Să fim serioşi, CE nu poate condamna corupţia, care există în ograda fiecărui stat UE. Ceea ce sancţionează este lipsa de voinţă politică, fie şi măcar de a mima "anticorupţia". O scenă pe care, de când a preluat al doilea mandat, Băsescu nu şi-a mai făcut vreme să joace.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine