Publicat

22

iunie

2017

15:15

20356

vizualizări

Străzi şi bulevarde cu nume de criminali. În România

Mi-aduc aminte cum trei universitari timişoreni au răbufnit de indignare la propunerea locală ca o stradă să poarte numele lui Petre Ţuţea. Ţuţea fiind unul din seria de intelectuali de pe lista neagră a distinsului Alexandru Florian de la „Institutul Wiesel”, care, printre multe alte fantome legionare condamnate în „tribunalele poporului”, trebuie radiaţi de pe plăcuţele istoriei în numele nerepetării ei.

Străzi şi bulevarde cu nume de criminali. În România

Mi-aduc aminte cum trei universitari timişoreni au răbufnit de indignare la propunerea locală ca o stradă să poarte numele lui Petre Ţuţea. Ţuţea fiind unul din seria de intelectuali de pe lista neagră a distinsului Alexandru Florian de la „Institutul Wiesel”, care, printre multe alte fantome legionare condamnate în „tribunalele poporului”, trebuie radiaţi de pe plăcuţele istoriei în numele nerepetării ei.

Nu văd aceeaşi indignare la „intelectualii altfel” când e vorba de criminalii comunişti, cei care ne-au executat bunicii şi ne-au distrus istoria. 

Ducându-l pe fiul meu la film la Afi Cotroceni, a trebuit să merg, nu-i aşa, pe Bulevardul Milea. Urcaţi în taxi şi comandând voice over : „Pe Milea, vă rog!”, fiul meu m-a intrebat: „Cine e Milea, tati?!”

Pentru că nu am putut să-i spun tot adevărul despre bulevardul pe care trebuia s-ajungem, m-am apucat să scriu acest articol.

Ca participant la Revoluţie şi ca ziarist de investigaţie mă preocupă întotdeauna pe ce cadavre calc. 

Pentru cine nu ştie (câţi ştiu sau vor să ştie biografia celor care dau numele străzilor pe care merg sau al liceelor la care învaţă), generalul Milea a fost ultimul ministru al Apărării din statul ceauşist şi cel care s-a sinucis în 22 decembrie '89, după ce a aprobat în scris deschiderea focului asupra manifestanţilor din Timişoara sau a condus operaţiuni militare represive in Bucureşti, la ordinul dictatorului Ceauşescu. 

Chiar dacă actul sinuciderii sale a venit aparent şi pentru că a refuzat să mai facă asta a doua oară, după ce Ceauşescu i-a vorbit „cum nu-i vorbeşti nici unui soldat”.

Ca să parafrazăm discuţia din jurul pragului la abuzul în serviciu, tovarăşul Vasile Milea, cel care, in 1955, scria în cererea de intrare în partid : „studiind hotărârile PMR, (...) mi-am dat seama de ţelul şi scopul măreţ pe care-l urmăreşte să-l înfăptuiască în Patria noastră", are sub 1.000 de morţi la activ.

În toată ţara. Sau ca să parafrazez un violator în instanţă: „Domnule judecător, am intromisionat numai capul!” 

Tovarăşul său de lovitură de stat, generalul Iulian Vlad, şeful Securităţii la momentul debarcării lui Ceauşescu, povesteşte amănunţit şi tandru despre momentele şi adevărul generalului care plângea şi se sprijinea pe umărul Securităţii, la recomandarea cărui a şi fost ales ministru al Apărării :  

„L-a chemat din nou Ceauşescu şi l-a întrebat, de fapt l-a tras la răspundere: „De ce mai pierzi timpul pe-aici? De ce nu te duci în teren?“. Deja se constituiseră baricade şi alte puncte de rezistenţă pe traseu. Şi Milea a plecat pe teren, însoţit de generalul Hortopan, pe-atunci comandantul Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor, fost şef al Marelui Stat Major. Ei au condus unităţile armatei până târziu, după miezul nopţii, în acţiunea de „pacificare“ în Bucureşti. Care, se ştie, s-a soldat, din nefericire, cu morţi şi cu răniţi…"

...După care i-am spus încă o dată: „De noi va depinde într-o mare măsură ce se va întâmpla în continuare, care va fi cursul evenimentelor. Deja dumneavoastră aţi fost implicat, bineînţeles, fără voia dumneavoastră, în ceea ce s-a întâmplat în Capitală astăzi. Repetăm?“ „Nu, nu mai repetăm“, a fost răspunsul lui. „Bun, atunci hai să luăm o hotărâre. Să-l indisponibilizăm pe Ceauşescu“.

În mod evident, se desprinde faptul că Milea a tras „doar o dată”. Faptul că nu a mai vrut şi s-a sinucis nu-l face mai puţin criminal. Majoritatea criminalilor de conjunctură nu mai comit crima doua oară şi/sau se sinucid. Azi, Milea este bulevard în Bucureşti. E ca şi cum în Germania o stradă ar purta numele generalului Rommel, zis şi "Vulpea Deşertului", cel care s-a sinucis, după ce Hitler l-a rugat s-o facă, în urma unui complot dejucat, la care participase.

Un alt criminal al istoriei comuniste este un suav "Ceahlău al literaturii române" al cărui nume îl poartă în România, nu numai străzi pe tot cuprinsul ţării, dar şi una dintre cele mai vestite librării bucureştene: Mihail Sadoveanu. O să-mi spuneţi, precum Ştefan Agopian într-o postare pe Facebook, că Sadoveanu „nu a fost comunist”. Probabil că nu. Nu este vorba despre ce credea cu-adevărat  în nada florilor nesufletului său şi nici măcar despre prelungirea privilegiilor burghezo-moşieresco-vănătoreşti ca şef al Arlusului(Asociaţia Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică ) şi preşedinte al Marii Adunări Naţionale în anii stalinismului, ci este vorba despre sentinţe de condamnare la moarte semnate de "mâna voievodală" a fostului mason ars între coloane de Masoneria desfiinţată mai apoi de către comunişti. 

sursa foto: Fototeca online a comunismului românesc, cota 2

Iată mărturia Anei Blandiana, fondatoarea Memorialului Sighet, singurul muzeu al Victimelor Comunismului din România, în afară de cel promis de preşedintele Iohannis în campanie electorală, de care se va ocupa, cel mai probabil, în al doilea mandat.

„..Există un DOCUMENT prin care erau condamnaţi la moarte trei ţărani care s-au opus colectivizării. Pe acel document era şi o semnătură…Mihail Sadoveanu. Ce facem cu astfel de oameni!? Ii aplaudăm sau le arătăm cu degetul ticăloşia?.."

Dragi elite, ghedesiste sau nu, vouă nu vă e teamă că relativismul moral şi oportunistic pe care-l practicaţi va duce la dispariţia minimei morale în ţara despre care vorbiţi în numele Justiţiei prin forurile europene?” Sau vi se rupe etosul şi tanatosul de criza morală a României?I

Întreb pentru un prieten mort la Revoluţia anticomunistă din '89..

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Ion Ţiriac a anunţat o megaconstrucţie în România: ”Avem nevoie de încă 200 de milioane de euro!” Nu s-a mai văzut aşa ceva în România

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info