Tăvăleli în robă

22 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 SONDAJ: Plata la negru 9.02.2010 21:42

• Raspunde

Ati fost platit vreodata cu bani la negru, de catre angajatorul dvs.?
http://sondaje.php0h.com/platanegru.php

 

#2 cattany 9.02.2010 21:48

• Raspunde

in românia justitia va incepe sa functioneze cind se va abroga inamovibilitastea magistratilor!

 

#3 albescu 10.02.2010 06:52

• Raspunde

De un timp sunt bantuit de ideea ca traim intr-o lume simulata de tip Matrix. Nu simulata de computere sau softuri ci de oameni ca noi dar care au preluat o retea mai veche, numita Securitate si o folosesc in cont propriu. Sunt semne din ce in ce mai evidente ca lucrurile sunt coordonate si ca adevaratii beneficiari sunt fostii securisti si cei care s-au pus in slujba lor. Sigur, exista tentatia sa spui ca e bine ca lucrurile sa fie coordonate si deci mai eficiente. In definitiv, si SUA si URSS se spune ca au fost experimente ale masoneriei, deci tot un fel de Matrix la origine. Tragedia este ca noi am face parte din experimetnul nereusit al URSS, adica Matrixul nostru are un program autodistructiv. Veti spune ca poate a invatat ceva in 89 si si-a schimbat principiile. Dupa cum se vade ca evolueaza situatia nu cred ca e bine sa va puneti prea mari sperante in asta.

 

#4 iorgu 10.02.2010 07:05

• Raspunde

DUPA INCHIDEREA INVESTITIEI DE LA ROSIA MONTANA

Să presupunem că investiÅ£ia de la RoÅŸia Montană a fost realizată ÅŸi a funcÅ£ionat normal tehnologic ÅŸi corect legal, în cei 16 - 20 ani prevăzuÅ£i în Proiect pentru valorificarea minereurilor de metale preÅ£ioase din zonă. Să presupunem, de asemenea, că decidenÅ£ii ce au sprijinit investiÅ£ia din partea statului român (Dan Ion Popescu, Sassu, Berceanu,Videanu, un ministru al Culturii, autorităţile locale, etc) au slujit interesului naÅ£ional ÅŸi au adus bani la buget ÅŸi prosperitate în zona MunÅ£ilor Apuseni.

Trecut-au anii ÅŸi a venit momentul închiderii investiÅ£iei: firma pleacă, politicienii ce au promovat investiÅ£ia au fost de mult uitaÅ£i (personaje efemere, în spaÅ£iul politic românesc) ÅŸi, la acest moment, încercăm să facem un bilanÅ£: ce lasă în urma sa, investiÅ£ia de la RoÅŸia Montană? Pentru a găsi răspuns la întrebare redăm, în continuare, date, informaÅ£ii, recomandări preluate din documentaÅ£ia la Proiectul RoÅŸia Montană, întocmită de beneficiar în vederea obÅ£inerii avizelor de începere a lucrărilor de exploatare a minereurilor de aur ÅŸi argint din zonă.Textul ce se redă este preluat identic, fără comentarii, din documentaÅ£ia firmei, indicându-se numărul volumului ÅŸi pagina.

v Vol.7, pag.40 : Se vor urmări Planurile de management de mediu ÅŸi de aspecte sociale după închiderea exploatării ÅŸi care se vor referi la: deÅŸeuri, ape ÅŸi controlul eroziunii, ansamblul iazului de decantare a cianurilor,evoluÅ£ia biodiversităţii din zonă, intervenÅ£iile în caz de avarii/incidente, consultarea ÅŸi informarea publicului, urmărirea planului de dezvoltare durabilă a comunităţii, îngrijirea patrimoniului cultural, monitorizarea calităţii mediului.

v Vol. 8, pag.14 : InstalaÅ£ia de epurare a apelor acide de mină rămâne în funcÅ£ie ÅŸi după închiderea exploatării, folosind tratamente cu var ÅŸi un sistem de tratare pasivă a efluenÅ£ilor.

v Vol.8, pag.17 ÅŸi 19 : În iazul de decantare se vor depune 214,90 milioane tone steril (sub formă de ÅŸlam), găsit ca granulaÅ£ie în intervalul 74 – 150 microni. După închiderea exploatării, gestiunea iazului de decantare cuprinde: barajul Corna, barajul secundar de retenÅ£ie din aval, bazinul de acumulare/decantare a sterilului din spatele barajului principal, bazinul de retenÅ£ie secundară din spatele barajului secundar, sistemul de pompare a exfiltraÅ£iilor (ape acide de mină,etc) din bazinul secundar de retenÅ£ie înapoi în iazul de decantare (bazinul principal), sistemul de tratare semipasivă a exfiltraÅ£iilor după închiderea iazului principal, sistemul de canale de deversare a apelor din precipitaÅ£iile atmosferice de pe versanÅ£i, sistemul de monitorizare a ansamblului fostei exploatări, sistemul drumurilor de serviciu, sistemul de alimentare cu energie electrică, sistemul de intervenÅ£ie în situaÅ£ii de urgenţă, drumurile subterane de lângă piciorul din aval al barajului ÅŸi de sub bazinul de decantare al iazului principal.

v Vol.8, pag.19 : În bazinul de retenÅ£ie secundară se va amplasa pe o barjă flotantă, o staÅ£ie de pompe de joasă presiune.

v Vol.8, pag.19 ÅŸi 33 : În bazinul de retenÅ£ie (iazul de decantare principal), volumul apei este de 12,3 milioane mc. Permeabiltatea rocii de fund permite o înfiltare a apelor din bazin de 30 m în 100 ani.

v Vol.8, pag. 87 : Scăderea pH-ului (creÅŸterea acidităţii) apei din iazurile de decantare prin absorbÅ£ia CO2 din atmosferă, cu apele de ploi acide, favorizează descompunerea parÅ£ială a complecÅŸilor metalici formaÅ£i cu cianura de sodiu ÅŸi formarea de acid cianhidric liber deasupra suprafeÅ£ei apei, acid care se pierde, pe cale naturală, în aerul din zonă.

v Vol.8, pag.119 : În balanÅ£a acidului cianhidric, pierderile sunt astfel detaliate:6 tone se pierd, anual, în timpul procesului tehnologic, 30 tone se pierd în iazul de decantare (aprox.100 kg pe zi), acesta reprezentând un real pericol pentru viaÅ£a din zonă.

v Vol.8, pag.127 : Bazinul de decantare, la închiderea exploatării, va conÅ£ine 215 milioane tone ÅŸlam ce va Å£ine captive 500 tone ioni cian. Dacă se adaugă ÅŸi volumul total de apă de 12,3 mil mc se ajunge la un volum total de 171,7 mil mc

v Vol.8, pag.127 ÅŸi vol.1,pag.8 :În caz de prăbuÅŸire a barajului principal (exemple recente: Porco de pe Rio Picomaya –Bolivia, Aznalcollar pe Rio Grande – Spania, Baia Mare - România etc ) o parte din conÅ£inutul iazului va deversa în reÅ£eaua hidrografică din zonă cu difuziune în Ungaria, Serbia, Bulgaria,Ucraina, Delta Dunării ÅŸi Marea Neagră.

v Vol.8, pag.128 ÅŸi 129 : Sterilul depus în iazul de decantare are potenÅ£ialul de a genera, în timp, un mediu acid pe seama conÅ£inutului propriu de sulf (1 – 2%) ÅŸi, ca urmare, apar ape acide cu pH ce se poate situa între 2 ÅŸi 7.

v Vol.8, pag 136 – 137 : În fiecare an, 1 - 2% din apa din iazul de decantare se pierde prin infiltraÅ£ii( cca 400 mc/zi) care se gestionează pentru neutralizare.

v Vol.8, pag.177: Barajul ÅŸi iazul secundar de retenÅ£ie vor fi menÅ£inute ÅŸi în faza de postînchidere a Proiectului în stare de funcÅ£ionare pentru a prelua exfiltraÅ£iile de apă din zonă ÅŸi a fi tratate într-o instalaÅ£ie specială .

v Vol.8, pag.178 : Componentele (infrastructura de producÅ£ie) care devin inutile după închiderea exploatării vor fi dezasamblate, vândute sau reciclate pe măsura posibilităţilor.Materialele inerte vor putea rămâne pe amplasament sau vor fi depozitate într-un loc special amenajat.

v Vol.8, pag.180 ; Toate deÅŸeurile periculoase, inclusiv cele rămase în depozitele temporare de depozitare pentru deÅŸeuri periculoase, vor fi transportate la un depozit autorizat.

v Vol.8, pag.181 : Utilajele tehnologice vor fi depozitate într-un depozit special amenajat.Toate rezervoarele, după denocivizare, vor fi depozitate într-o amenajare specială destinată acestui scop.

v Vol.8, pag.180 – 181 : Solul contaminat poate fi îndepărtat în afara amplasamentului uzinii ÅŸi depozitat în cadrul unei amenajări autorizate.

Întreg volumul de uleiuri,vaselină utilizat, apa de spălare ÅŸi solvenÅ£ii vor fi

colectaÅ£i, trecuÅ£i prin dispozitive de separare ÅŸi depozitaÅ£i în rezervoare cu

pereţi dubli.

v Vol.8, pag.188 – 189 : La închiderea iazului de decantare,va rămâne, în final un volum de 2,750 mil mc apă limpezită care urmează a fi pompată în concavitatea carierelor. În compoziÅ£ia acestor ape (tabelul 2-48) sunt menÅ£ionaÅ£i 66 compuÅŸi chimici diverÅŸi cu concentraÅ£ii individuale de la 0,1 la 600 mg/litru. Dintre aceÅŸti compuÅŸi se menÅ£ionează: cianuri diverse, sulfocianuri, cianaÅ£i, compuÅŸi ai fierului, cuprului, nichelului, zincului, arseniului,molibdenului, plumbului, cadmiului, stronÅ£iului etc.

v Vol.8,pag.190 : Apa limpezită, înainte de a fi trimisă la carieră, va trebui denocivizată, deoarece conÅ£ine cianuri (0,22 – 0,79 mg/litru ) în proporÅ£ie de 10 până la 50 ori mai mult decât prevede norma NTRA 001.Denocivizarea se va face printr-un procedeu ce urmează a fi fixat ulterior.

v Vol.8,pag.191 : În drumul prin masa de steril ÅŸi prin masa barajului până în zona de exfiltraÅ£ie, transformările chimice ale cianurii nu pot fi prevăzute, de aceea este nevoie de un sistem de tratare a exfiltraÅ£iilor pe termen lung în aval de baraj.

v Vol.8, pag.190 – 193 : După neutralizarea apelor acide, în compoziÅ£ia acestora rămân sulfiÅ£i solubilizaÅ£i care au efect advers asupra sănătăţii oamenilor ÅŸi vor trebui efectuate cercetări care să ducă la stabilirea tehnologiei de tratare ,în continuare, a acestor ape.

v Vol.11,pag.75 ÅŸi 76 : După închiderea investiÅ£iei se vor construi două celule semipasive ÅŸi un iaz cu celule de epurare,una anaerobă ÅŸi una aerobă ÅŸi un iaz de amestec. In celulele aerobe vor fi plantate specii de trestii comune ca Typha latifolia ÅŸi Phagmites australia. Criteriile de proiectare pentru un sistem pasiv de epurare vor f stabilite mai exact în perioada probelor tehnologice.

v Vol.17,pag. 56-65,#5 Directiva Uniunii Europene privitoare la deÅŸeurile miniere (Preambul, paragraful 22) prevede că ”este necesară stabilirea unor proceduri de monitorizare ÅŸi în timpul fazei de postînchidere a amenajărilor de depozitare a deÅŸeurilor. După închiderea investiÅ£iei, monitorizarea este necesară atâta timp cât un anumit impact negativ asupra mediului nu poate fi exclus cu siguranţă”.

v Vol.18, pag.40 : SituaÅ£ii de risc la barajul iazului de decantare (iazul Cetate) care are înălÅ£imea la coronament de 185 m) pot apare din cauza viiturilor mari pe râul RoÅŸia (324 mc/sec.).

v Vol.18,pag,91 :Avarii la coronamentul barajului pot avea loc doar în condiÅ£iile nerespectării ,pe termen lung, a parametrilor de exploatare sau prin precipitaÅ£ii abundente, ori la temperaturi extrem de scăzute.

v Vol.18, pag.93 şi pag.129 : Alunecarea haldelor de steril (256,0 mil mc, dispuşi pe 177 ha, din care vor fi folosiţi, parţial, la umplerea a două concavităţi de mină) trebuie monitorizată continuu prin control vizual, măsurători topometrice şi topografice manuale şi automatizate. Gravitatea accidentelor poate fi majoră. La Cornic,volumul haldei conţine 46,6 mil tone steril.

v Vol.18,pag 102: Vor fi emisii permanente de acid cianhidric în aerul atmosferic din zona iazului de decantare ( suprafaÅ£a acestuia este de 363,14 ha).

v Vol.18,pag.104 : Controlul calităţii apelor acide (exfiltraÅ£ii) se va face în mod continuu.

v Vol.18, pag.131 : În cazul avarierii barajului de decantare se vor deversa în aval, 12.000 kg cianuri, o cantitate de steril situată între 7,8 – 37,7 mil mc , la care se adaugă ÅŸi apa interstiÅ£ială în volum de 3,8 – 11,7 mii mc. ConcentraÅ£ia cianurilor în râurile din aval (MureÅŸ –Dunăre ) poate să se situeze între 0,06 ÅŸi 1,3 mg/litru ( la graniÅ£a cu Ungaria).

v Vol.18, pag.177 : Concluzii:Analiza privind hazardurile ÅŸi riscurile asociate proiectului RoÅŸia Montană scoate în evidenţă potenÅ£ialul relativ ridicat de risc al viitoarelor activităţi, datorate dimensiunilor sale ÅŸi prezenÅ£ei unor cantităţi importante de substanÅ£e periculoase, rezultate din folosirea a cca 12.000 tone cianură de sodiu anual în timpul exploatăriii minereurilor.Utilizarea cianurii ÅŸi depozitarea sterilului de procesare în iazul de decantare sunt principalii factori de risc, inclusiv impactul transfrontalier pe linia apelor curgătoare.

v Vol.32,pag.37 : Cedarea barajului principal poate fi urmarea unor fenomene seismice, cedării fundaţiei, eroziunii sau avarierii conductelor sau ameninţărilor artificiale (umane).

v Vol.28 pag.39 : Estimări preliminare ale perioadelor necesare pentru închiderea ÅŸi postînchiderea exploatării, în cazul:

- eliminării apei interstiÅ£iale din iazul de decantare ……….. . . 5 - 20 ani

- controlul exfiltraţiilor prin corpul barajului iazului de decantare. 50 - 100 ani

- umplerea cu deÅŸeuri solide a trei cariere…………………. . 2 - 10 ani

- formarea haldelor de arocamente……………………………………. 10 ani

- Programul eliberării terenului refăcut pentru folosinţă publică… 6 – 20 ani

v Vol.29, pag.130 : Estimarea costurilor de închidere prevede 1,252 mil USD pentru fiecare an (tratare apă, operare etc).

v Vol.13, pag.30 : În cadrul Proiectului RoÅŸia Montană sunt prevăzute următoarele obiective principale care vor avea un impact direct asupra peisajului:

- Carierele Cetate ÅŸi Cârnic…………………………………… 141,9 ha

- Haldele de steril dela Cetate ÅŸi Cârnic………………………..177,4 ha

- Carierele Jig ÅŸi Orlea………………………………………… .63,4 ha

- Iazul de decantare principal………………………………… 363,2 ha

- Carierele de arocamente……………………………………… .15,8 ha

- Stivele de sol vegetal………………………………………… . 43,7 ha

- Barajul ÅŸi iazul de colectare ape acide………………………… 10,8 ha

v Vol.13,pag.31 : Urmare a funcţionării investiţiei:

- Suprafaţa de teren neproductiv va creşte de la 5% iniţial, la 64,4%

- SuprafaÅ£a fâneÅ£elor a scădea de la 60% la 29%

- Pădurile, după deforestare, îÅŸi vor reduce suprafaÅ£a de la 17,7% la 5,6%

- Zonele carstice cresc ca suprafaţă de la 12% la 64,3%

Consideraţiile autorilor

După datele ÅŸi aprecierile specialiÅŸtilor ce au întocmit documentaÅ£ia necesară firmei Gold Corporation pentru a obÅ£ine avizele de mediu se pot face următoarele consideraÅ£ii:

1. După închiderea investiÅ£iei urmează o activitate complexă, amplă de gestionare a apelor acide, întreÅ£inerea infrastructurii iazurilor (barajelor), reÅ£elelor de colectare a apelor pluviale, scurgerilor (exfiltraÅ£ilor) din iazuri ÅŸi halde, monitorizarea haldelor de deÅŸeuri solide, pomparea apei limpezite din iazul principal în concavitatea unei mine, tratarea apelor acide cu conÅ£inut de sulf, a apelor ce provin din apa interstiÅ£ială din iazul principal, a apei limpezite cu conÅ£inut de cianuri ÅŸi metale grele etc.InstalaÅ£ii rămân să funcÅ£ioneze în sistemul de tratare a apelor pe termen nelimitat cu tot ce înseamnă această activitate ca: necesar de reactivi, energie electrică, reÅ£ele de conducte ,deÅŸeuri de la staÅ£iile de tratare, personal de operare ÅŸi de supraveghere, întreÅ£inere instalaÅ£ii, reÅ£ele de drumuri, laboratoare, etc.

2. O entitate organizatorică trebuie înfiinÅ£ată ÅŸi pusă în miÅŸcare pe termen nelimitat pentru gestiunea zonei după închiderea minei. Bugetul anual al acestei entităţi (eventual firmă particulară) va trebui alimentat din fonduri bugetare pe termen nelimitat

3. InvestiÅ£ia, după închidere, prezintă un pericol real, major, amplificat de cantităţile foarte mari de steril (ÅŸlam cu granulaÅ£ie foarte fină,uÅŸor dispersabil în apă) ce se găsesc în iazul de decantare ÅŸi anume 2134,9 mil tone ÅŸi care, în cazul unui accident, pot fi deversate în MureÅŸ ÅŸi Dunăre. SubstanÅ£ele toxice, periculoase conÅ£iute în ÅŸlam nu sunt biodegradabile, constau, în special în metale grele ÅŸi derivaÅ£i ai acidului cianhidric (cianaÅ£i, sulfocianaÅ£i etc). În cazul unui accident la iazul de decantare, vor trebui suportate consecinÅ£ele poluării ţărilor riverane Dunării, privite în perspectiva pe termen lung, responsabilitatea fiind integrală a statului român

4. DocumentaÅ£ia la Proiect prevede explicit un pachet de măsuri ce trebuie luate ,după închiderea investiÅ£iei, pentru a mări siguranÅ£a depozitelor de steril, controlul apelor cu conÅ£inut toxic, stabilitate haldelor de arocamente, protecÅ£ia iazului principal de decantare ÅŸi a barajului în special, gestiunea corectă a apelor acide ÅŸi pluviale etc. . Monitorizarea zilnică ÅŸi până pe termen nelimitat este generatoare de costuri materiale, umane, financiare, De pidă, se recomandă în documentaÅ£ie să existe mijloace de intervenÅ£ie în caz de accidente; care sunt aceste mjloace, unde staÅ£ionează, cine le operează, după ce schemă de intervenÅ£ie, cu ce costuri ÅŸi cu ce eficienţă? Aceste mijloace trebuie să existe continuu în zonă ,tot pe termen nelimitat. Cine gestionează aceste mijloace ÅŸi cu ce finanÅ£are pe termen nelimitat?

5. AceeaÅŸi întrebare, dar la o scară mai mică, poate fi pusă mijloacelor de intervenÅ£ie pe platformă, în activitatea curentă de supraveghere, întreÅ£inere, intervenÅ£ii.Ce înseamnă acestea fizic ÅŸi cât costă anual?

6. În gestiunea ansamblului investiÅ£iei postînchidere se face trimitere, în documentaÅ£ia firmei Gold Corporation, la depozitarea utilajelor, rezervoarelor, substanÅ£elor toxice, uleiurilor reziduale, solvenÅ£ilor, materialelor de la demolări etc, în depozite special amenajate sau în rezervoare cu pereÅ£i dubli. Unde, pe ce teren, ce dimensiuni au depozitele speciale, cine le păzeÅŸte, cât timp ÅŸi, mai ales, pe banii cui se realizează acest obiectiv propus de firmă? Cine este gestionarul acestor depozite ÅŸi cine răspunde de impactul lor cu mediul înconjurător pe termen foarte lung?

7. De reÅ£inut din documentaÅ£ie că investitorul nu se obligă să demoleze toată infrastructura de producÅ£ie rămasă inutilă pe platforma tehnologică după închiderea investiÅ£iei Rămâne mărturie peste veacuri a unei investiÅ£ii ilogice economic pentru statul român, periculoasă pentru mediul înconjurător la nivelul unei mari părÅ£i din suprafaÅ£a ţării ÅŸi cu efecte grave de ordin transfrontalier.

8. Investitorul recunoaÅŸte că mai sunt tehologii de pus la punct în domeniul gestiunii apelor poluate din zonă. Să presupunem că va stabili, pe parcursul exploatării unele din acestea dar, recomandă în documentaÅ£i, că cercetări se vor efectua ÅŸi după închiderea investiÅ£iei în funcÅ£ie de comportamentul chimic al apei din iazul de decantare sau a apelor neutralizate, dar nu denocivizate. Cine va efectua aceste cercetări ÅŸi pe banii cui?

9. O evaluare sumară a necesarului de personal de pe platformă după închiderea investiÅ£iei (a se vedea lucrarea: Paul Bran- coordonator-: Dimensiunea economică a impactului de mediu – studiu de caz ,RoÅŸia Montană, Editura ASE, 2004, pag.135) apreciază la 6o minimum de personal ce va fi angajat, pe timp nelimitat, pentru gestiunea lucrărilor impuse de monitorizarea ÅŸi evitarea pericolelor de pe platformă. Nu au fost luat în considerare necesarul de personal pentru intervenÅ£ii în caz de accidente, paza armată a barajului ÅŸi a altor obiective din zonă, a depozitelor cu materiale toxice, personalul administrativ etc.Numai salariile celor 6o persoane pot să reprezinte cca 720.000 USD anual, perspectiva fiind foarte lungă (probabil 100 ani sau peste).

10. Cu trecerea timpului, siguranÅ£a barajului iazului de decantare ÅŸi stabilitatea haldelor de steril nu se va îmbunătăţi ci, dimpotrivă, normal, logic, se va reduce. Între factorii de risc neluaÅ£i în seamă în documentaÅ£ia firmei Golden Corporation ar putea fi incluse ÅŸi schimbările climatice. Iazul de decantare ÅŸi barajul acestuia sunt construite să reziste la două viituri majore de apă pluvială pe versanÅ£ii din zonă ,luându-se în calcul regimul pluviometric din ultimii 100 ani (vol.18 pag.20-40). Schimbările climatice – în plină desfăşurare- pot schimba modelul statistic al precipitaÅ£iilor din zonă, suprasolicitând capacitate iazului de a primi o cantitate mai mare de apă decît cea calculată.

11. Barajul iazului de decantare cunoaÅŸte o uzură în timp, după cum se poate deduce ÅŸi din DeclaraÅ£ia Parlamentului German, din 27 octombrie 2000, prin care se interzice folosirea tehnologiei cu cianuri la extragerea aurului.Se dau, ca argumente, următoarele exemple de asemena accidente majore petrecute numai în ultimii 10 ani:

– Summtville – Colorado, SUA, 1993

- Harmony Mine, Africa de Sud,1994

- Manila, Filipine, 1905

- Omai, Guyana, 1995

- Homestake Mine, Africa de Sud

- Dakota, SUA, 1996

- Gold Quarry Mine- Nevada, SUA, 1997

- Kumtor, Kirghistan 1998 ÅŸi 2000

- Baia Mare, România, 2000

- Orega_Papua,Noua Guinee (scurgeri permanente)

- Galena Creek- Montana SUA

- Western Shashone, SUA, 1997

- Yanavocha, Peru, 2000

- Bea Mountain-Montana, SUA,1998


CONSIDERAÅ¢IE FINALÄ‚ InvestiÅ£ia de la RoÅŸia Montană nu este în avantajul statului român. România rămâne cu un zăcământ preÅ£ios (printre puÅ£inele resurse ce mai aparÅ£in ţării) epuizat, un beneficiu minim va fi cheltuit înzecit pe următorii o sută de ani sau mai mult, pentru a gestiona dezastrul rămas după exploatare. Dezastrul cuprinde: schimbarea peisajului natural, aspect selenar adus zonei, deÅŸeuri depozitate pe termen nelimitat în toată zona, un iaz de decantare cu o zestre uriaşă de material toxic care, accidental (uman, natural sau ca urmare a uzurii în timp a infrastructurii ) poate ajunge în reÅ£eaua hidrografică din zonă ÅŸi a Dunării, pagubele fiind foarte greu de calculat ca ÅŸi responsabilitatea celor vinovaÅ£i (evident, aceasta aparÅ£ine statului român).

Multe generaÅ£ii umane vor sta sub ameninÅ£area iazului de decantare ÅŸi a haldelor de steril de la RoÅŸia Montană, bugetul de stat va avea, anual, un capitol de cheltuieli destinat acoperirii nesăbuinÅ£ei decidenÅ£ilor (lobby-ÅŸtilor) ce au înlesnit o asemenea investiÅ£ie. Cât despre populaÅ£ia din zonă … care populaÅ£ie ?


Autorităţile statului ,decidenÅ£ii cum au fost denumiÅ£i mai sus, dacă îÅŸi vor găsi timp să se aplece cu atenÅ£ie asupra logicii investiÅ£iei în interes naÅ£ional pot foarte simplu să-ÅŸi facă singuri o părere corectă : comadă un studiu pentru simularea spargerii barajului iazului de decantare de la RoÅŸia Montană ! Rezultatul este previzibil : vezi celelalte accidente petrecute în exploatările de aur cu tehnologia cu ciaunri . Åži atunci întrebarea finală : cui i-a folosit această investiÅ£ie ?


Material întocmit de:

Prof.univ.dr. Florina Bran

Prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu

Ing. Gheorghe Manea

Ianuarie 2010

 

#5 Marculescu Ionel 10.02.2010 07:06

• Raspunde

Mai multi parlamentari romani militeaza in Parlamentul European pentru adoptarea discriminarii pozitive a homosexualilor: Adrian Severin-PSD, Gyorgy Frunda-UDMR, Monica Macovei-PDL, Renate Weber - PNL. Cateva observatii asupra homosexualitatii:
Homosexualitatea nu este un drept al omului. Homosexualitatea, ca sumă de comportamente sexuale, nu poate reprezenta un drept al omului întrucât nu îndeplineÅŸte criterii necesare pentru a-i identifica pe homosexuali ca grup protejat prin legislaÅ£ia drepturilor omului. Pentru a putea beneficia de această protecÅ£ie, trăsătura care identifică acel grup ca minoritate trebuie să fie moÅŸtenită, înnăscută sau fixă (să nu se poată schimba). ÅžtiinÅ£a ne arată că * nu îndeplinesc nici unul dintre aceste criterii.


Voi prezenta mai jos o scurtă expunere a acestor cercetări. Pentru informaţii mai detaliate despre studiile ştiinţifice, puteţi accesa http://www.homosexualitate.ro.


Homosexualitatea nu este genetică


Nu există nici o dovadă convingătoare sau suficientă care să indice o cauză biologică, genetică sau hormonală absolută a homosexualităţii. Un mic procent din populaÅ£ie poate avea o predispoziÅ£ie către sentimente homosexuale, dar aceasta nu înseamnă că aceÅŸti oameni se implică în comportamente homosexuale ca urmare a unei explicaÅ£i genetice. PredispoziÅ£ia către un lucru nu înseamnă că acel lucru este inevitabil sau că acea predispoziÅ£ie nu poate fi sau nu trebuie să fie controlată sau depăşită.


Homosexualitatea nu este înnăscută


Ceea ce face o persoană (comportamentul) nu trebuie echivalat cu ce este acea persoană. Nici o fiinţă umană nu poate ÅŸi nu trebuie redusă la impulsurile ei sexuale. Impulsurile nu îi pot impune comportamente sau identităţi fără acceptul acelei persoane.


În plus, dovezile actuale sugerează că influenÅ£ele externe de mediu, familiale ÅŸi personale determină în mare măsură formarea tendinÅ£elor homosexuale. Åžaptezeci de ani de consiliere terapeutică ÅŸi studii de caz arată o uniformitate remarcabilă în identificarea impulsurilor homosexuale ca fiind cauzate de o identitate de gen nefinalizată, de căutarea propriului * ÅŸi a împlinirii unor nevoi cărora nu li s-a răspuns în perioada copilăriei.


Homosexualitatea se poate schimba

Studii reputabile ÅŸi decenii de tratare cu succes arată că comportamentul * se poate schimba. Miile de foÅŸti homosexuali sunt o dovadă în acest sens. Conform asociaÅ£iei Positive Alternatives to Homosexuality (PATH), o coaliÅ£ie de organizaÅ£ii dedicate ajutării celor ce vor să-ÅŸi schimbe atracÅ£iile homosexuale, „în peste 50 de ani de cercetare, incluzând 48 de studii... există date ÅŸi materiale publicate care documentează peste 3.000 de cazuri de schimbare de la homosexualitate la heterosexualitate – în termeni de atracÅ£ii, identitate ÅŸi comportamente”. PuteÅ£i vedea lista acestor studii aici.

MulÅ£i activiÅŸti homosexuali citează decizia AsociaÅ£iei Americane de Psihiatrie (APA) de a scoate homosexualitatea din lista bolilor, în anul 1973, ca fiind o dovadă că homosexualitatea este naturală ÅŸi că nu se poate schimba. TotuÅŸi, decizia de a scoate homosexualitatea din Manualul De Diagnostic ÅŸi Statistică (DSM) s-a luat numai după ce liderii ÅŸi membrii APA au făcut obiectul câtorva ani de presiuni politice ÅŸi acÅ£iuni perturbatoare din partea grupurilor de homosexuali militanÅ£i. Chiar ÅŸi psihiatrii pro-homosexualitate recunosc că decizia APA a fost una pur politică, nu una ÅŸtiinÅ£ifică.

Homosexualitatea este caracterizată prin comportamente distructive pentru individ şi societate

Homosexualitatea este caracterizată prin comportamente riscante, dovedite a fi distructive pentru individ şi societate. Cele mai grave consecinţe ale stilului de viaţă * sunt expunerea la HIV/SIDA şi alte boli cu transmitere sexuală. Dovezile arată că 50% dintre homosexuali se vor infecta cu HIV sau cu o altă boală cu transmitere sexuală fatală.

De asemenea, cercetările arată că homosexualitatea este legată de creÅŸterea semnificativă a consumului de droguri ÅŸi alcool ÅŸi de tulburări mintale ÅŸi emoÅ£ionale. Un studiu a constatat că bărbaÅ£ii care au parteneri de acelaÅŸi * au de 6,5 ori mai multe ÅŸanse decât bărbaÅ£ii heterosexuali să încerce să se sinucidă, iar un alt studiu a demonstrat că homosexuali au de trei ori mai multe ÅŸanse să sufere de depresii acute ÅŸi tulburări de anxietate generalizate.

IncidenÅ£a violenÅ£ei casnice este mult mai mare în cuplurile de homosexuali, în special la perechile de lesbiene. Un studiu efectuat pe o mie de lesbiene a constatat că peste jumătate au declarat că sunt agresate verbal, emoÅ£ional, psihologic sau fizic de partenerele lor.

Cercetările arată că nu există nici o reducere a incidenÅ£ei suicidului, bolilor mintale, abuzului de substanÅ£e, alcoolismului ÅŸi violenÅ£ei casnice în acele state în care homosexualitatea este acceptată social, ceea ce dovedeÅŸte că incidenÅ£a ridicată a problemelor emoÅ£ionale ale homosexualilor nu este generată de societate, ci este mai degrabă rezultatul comportamentului sexuale deviant care afectează sănătatea emoÅ£ională ÅŸi fizică. AceeaÅŸi listă de consecinÅ£e negative aferentă oricărui alt comportament ar determina societatea să facă eforturi în sensul prevenirii ÅŸi descurajării acelui comportament.


Concluzie

Homosexualitatea nu este un drept al omului. ÅžtiinÅ£ele sociale sunt încă de partea familiei. DeÅŸi corectitudinea politică ÅŸi o politică oficială de „nediscrimare” la adresa homosexualilor au un efect negativ asupra afirmării adevărului, afirma realitatea este atât în beneficiul celor ce se confruntă cu probleme de homosexualitate, cât ÅŸi în folosul societăţii, în sensul limitării ÅŸi gestionării responsabile a unor comportamente individuale care pot avea repercusiuni ce depăşesc nivelul individual.

Bogdan Mateciuc, AFR

 

#6 codruta 10.02.2010 08:44

• Raspunde

multumesc celor care discuta despre altceva.

 

#7 marin 10.02.2010 09:16

• Raspunde

de ce nu ies sa ne spuna carenunta debunavoie la sporurile nesimtite pe care si le-au dat singuri?

 

#8 UIMITUL 10.02.2010 09:33

• Raspunde

Si ai pretentia Ciobanito ca noi sa luam sub titlu de inventar ca "ADEVARATE"toate nazdravaniile pe care le insiri?Hai ca ma doare burta de ras nu v-ati saturati voi tonomatele platite de coalitia GRIVCO sa mai inventati articole care sa fie materie prima pentru POSTACII stipendiati de dusmanii Presedintelui,Guvernului si PD-L porniti sa-si reverse tonele lor de dejectii?Atentie la patania ziarelor Cotidianul,Gardianul,Ziua etc.Credeti ca averea gentlemenului de Ferentari A.Sarbu este infinita si o sa va tina in viata la nesfarsit?

 

#9 jan 10.02.2010 10:10

• Raspunde

articol excelent, f mult adevar din pacate, , vad ca e unul UIMIT de prostia lui , probabil dupa ce a citit titlul ca art nu cred ca la citit

 

#10 Madalina Guglea 10.02.2010 10:58

• Raspunde

Sa fim seriosi, nu numai pe linie PDl se scurtcircuiteza "justitia" romana.
Pe linie PSD -ista, comunista , bolsevica ,"colaborarea" de tip mafiot intre justitie si politic e si mai nerusinata.
Totul se trage de la revolutia deturnata de Iliescu in 89. In loc sa faca un canal circular in Baragan cu toti militienii, securistii si judecatorii ceausisti ,Iliescu le-a oferit imunitate ,protectie si INAMOVIBILIATE acestor cazaturi bolsevice. Se stie ca in epoca ceausista nu aveau acces la facultatea de drept decat persoanele "verificate" cu recomandare de la PCR.
Iata o mostra de justitie ,demna de Gaga,din 2010 ,dintr-o decizie a Curtii de Apel Bucuresti (care a refuzat si revizuirea ei ):"Recursul declarat de recurentul-reclamant este apreciat de Curte ca intemeiat pe motiv ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art.18(3) din Legea nr.554/2004 in sensul ca nu exista un raport de cauzalitate intre dauna pretinsa de reclamant si dispozitia ilegala a primarului ". Deci recursul meu este "intemeiat" in prima parte a frazei si anulat printr-o motivatie contrara in a doua parte a frazei ,eludand raspunderea primarului care printr-o decizie ilegala mi-a provocat paguba. Relatia dintre primarul comunist si judecatori e veche si dovedita. Dupa ce si Contestatia in anulare imi va fi respinsa pe acelas principiu ,ma voi adresa CEDO pentru a-mi castiga dreptatea. Dar la CEDO trebuie sa ma judec cu Romania care n-are nicio vina ,iar daunele
vor fi suportate de contribuabilul roman care evident n-are nicio vina ca un primar bezmetic isi face de cap incalcand legea sub protectia acestei justitii de cacao.

 

Vezi toate »