6 comentarii 4 afișări

Un an de odihnă

de Adrian BĂRBULESCU Postat la: 05.02.2010 20:41 Ultima actualizare: 05.02.2010 20:42

O adevărată hărmălaie s-a iscat deunăzi pe subiectul construcţiei de autostrăzi. Mai exact, pe tema finanţării Autostrăzii Transilvania, din care anul trecut au fost inauguraţi cu mare pompă, de Emil Boc şi Radu Berceanu, nici mai mult nici mai puţin de 42 km.

Cum acest tronson de la Gilău la Turda pleacă practic de nicăieri şi ajunge nicăieri, toată lumea se aştepta ca anul acesta lucrările să continue. În condiţiile bugetare actuale însă, nici vorbă de aşa ceva. Ba chiar au mai rămas şi datorii de anul trecut, de peste 200 milioane de euro, către americanii de la Bechtel.

Datoriile vor fi plătite până în aprilie, a dat asigurări Berceanu. Cât despre noi lucrări în acest an, nimic. Nu sunt bani. Bechtel a făcut urât către Ministerul Transporturilor şi a anunţat că trece la concedieri, iar sindicatele au reacţionat prompt, spunând că hârtiile de trimitere în şomaj au fost deja întocmite, pentru toţi cei 1.933 de angajaţi.

Radu Berceanu a ieşit la contraatac a doua zi, spunându-le americanilor că anul acesta prioritare sunt lucrările de infrastructură finanţate din fonduri europene nerambursabile, apoi cele plătite din credite şi abia pe locul trei proiectele susţinute exclusiv de bugetul statului, aşa cum este Autostrada Transilvania. Ba chiar ministrul le-a dat de înţeles că în 2009 au primit atâţia bani doar pentru că nu puteau fi cheltuite sume pentru proiectele europene, nefiind acreditată agenţia abilitată în domeniu.

Cum, între timp, agenţia respectivă a fost acreditată de oficialii de la Bruxelles, s-au schimbat condiţiile şi acum ne concentrăm pe proiectele europene. Problema este însă că, aşa cum spunea recent acelaşi Radu Berceanu, nici pentru acestea nu sunt bani. Pentru că europenii ne dau ei 85% din valoarea proiectului, însă statul român trebuie să facă exproprieri, să mute utilităţi şi aşa mai departe. Bani care nu pot fi decontaţi la Comisia Europeană şi care nu există nici în vistieria statului. Ar putea fi împrumutaţi de la instituţii de credit europene, însă nu ne lasă deficitul de 5,9% din PIB impus de FMI.

În consecinţă, anul acesta ne odihnim. La drum nu putem să pornim, că nu prea avem pe unde.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
autostrada
,transilvania
,bechtel
,construcţie
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

6 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 pragmatic 6.02.2010 13:12

corect si pertinent dle ziarist. Introducand toate costurile in ecuatie, multe prioritati se schimba. Fara a critica, unele exproprieri din Pipera (pentru largirea soselei de catre Primarie - deci nu PDL) costa 1160 E/mp. Analizand costurile Comarnic-Predeal la care adaugam si exproprierile vedem ca varianta pe jos e mult mai scumpa de cat varianta pe sus, desi costurile de constructie erau (in 2004) cu 20% mai mici. "Rezolvarea" haldelor de steril, gropilor de gunoi, depozitelor de deseuri chimice nu intra in costurile de constructie licitate, ca si devierea retelelor. Pasajul de la Basarab costa mult din cauza exproprierilor nu din cauza constructorilor. Felictari: in fine un articol echilibrat si FAPTIC

 
#2 GORE 6.02.2010 17:53

Dupa ce tovarasa zearista Mandea Bergu a improscat cu noroi ieducatiunea si pe baietii s-a ales, in sfarsit, cu un post de consigliere la stat. Acum de partea cealalta a baricadei inghite ce-a scuipat.
Sa-ti fie de bine toarasa zearista.

 
#3 boganel 6.02.2010 17:56

Voi nu intelegeti valorile economiei de piata. Uite eu mi-s milionar din contracte cu ochiu si timpanu. Cu statul asta pudred si corupt

 
#4 @PMS VICTORIE 7.02.2010 00:08

Pe cine p'izda m'a-ti ai invins ba' t'ampitule de zbieri "victorie" de dimineata pana seara? Mai bine o invingem noi pe m'a-ta si o punem capra.

 
#5 sa traiasca imbicsescu si cu strofoboc bine! 7.02.2010 19:54

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#6 Om 7.02.2010 21:13

Nu comunic

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa