Un intelectual plăcut e un intelectual tăcut
Un intelectual plăcut e un intelectual tăcut
Când Traian Băsescu a decis alianţa cu PSD, la finele anului trecut, a chemat în mare taină la Cotroceni câţiva dintre intelectualii şi jurnaliştii apropiaţi. Le-a expus teza interesului naţional suveran. Câţiva au tăcuţi jenaţi. Cei mai mulţi s-au entuziasmat pe loc şi s-au grăbit să-l sfătuiască: „Aveţi grijă să nu vă păcălească pesediştii”. Tipic pentru Băsescu, tipic pentru susţinătorii lui.
Nu m-a surprins cu nimic ieşirea dură a preşedintelui faţă de ONG-urile din coaliţia „Opriţi codurile”. Lui Băsescu îi place societatea civilă câtă vreme i se supune, dă semnale clare că-l susţine sau tace. Când cineva îndrăzneşte să-i pună la îndoială deciziile, e pus la punct fără drept de apel. I s-a întâmplat recent Alinei Mungiu-Pippidi, care a avut curajul să spună, precum în basmul hainelor celor noi ale împăratului, că punerea Elenei Băsescu pe listele europarlamentare ale PD-L este nepotism. Drept răzbunare, preşedintele a umilit-o şi a luat-o peste picior: „Ştiam că doamna Pippidi se ocupă de securişti. Nu are vârsta (Elena). Ştiam că doamna Pippidi se ocupă de infractori. (Elena) N-are decât nişte amenzi de circulaţie”. Apoi a certat-o: „Putea să mă caute la telefon dacă avea vreo problemă. Chestiune de minimă eleganţă.” La final, a găsit şi explicaţia întregului scandal: doamna Mungiu Pippidi „vrea să-şi creeze notorietate pe chestia asta”.
Tot cu obsesia că intelectualii şi ong-iştii se folosesc de el a intrat Băsescu şi la discuţiile de miercuri, pe marginea celor patru coduri juridice. „Aţi venit pentru o poză cu preşedintele”, le-a reproşat şeful statului liderilor celor 21 de ONG-uri, care nu doreau decât o dezbatere mai amplă pe marginea actelor normative, făcute în pripă de Ministerul Justiţiei, sub ghilotina raportului european din iulie. Ţâfna prezidenţială a fost înşelător îndreptată către inexistenţa unui document scris cu amendamente concrete la coduri. De fapt, Traian Băsescu nu putea pur şi simplu să accepte că unii dintre interlocutorii săi îi fuseseră fideli ieri şi ostili astăzi. Cum să se pună ei în calea pohtei sale de a trece codurile până la 15 mai? Unde să se ţină dezbaterile, când televiziunile disperate după rating mare îi afişează în prime time pe Becali şi Călinescu şi acordă mai puţin de un minut atacurilor la adresa libertăţii presei şi reducerii pedepselor pentru corupţie? Ce să mai despici firul în patru când la jurişti e valabilă mai mult decât oriunde zicala „câte capete atâtea păreri”? Până la urmă, le-a acordat prezumţia de nevinovăţie – „mi s-au părut de bună-credinţă, din punctul lor de vedere”. A rămas însă cu impresia că vizitatorii săi la Cotroceni sunt nişte încurcă-lume cu capul în nori, pentru care „interesul naţional” e un concept din cărţi. Preşedintelui i-a scăpat ideea că rostul acestor ONG-uri, în democraţie, este să apere societatea de derapajele Puterii, mai ales ale unei Puteri cu o majoritate de 70 la sută în Parlament.
Cum am spus, nu m-a surprins ieşirea lui Băsescu. M-a mirat, în schimb, apatia corului de susţinători ai preşedintelui. Intelectualii nu s-au solidarizat cu colega lor Alina Mungiu Pippidi, când a fost jignită de preşedinte, nu au reacţionat nici când Băsescu a arătat că nu respectă un principiu de funcţionare a democraţiei. Pe Traian Băsescu îl pot înţelege. Mi se pare însă inacceptabilă tăcerea, care nu este, până la urmă, decât o formă de complicitate.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















128 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Când Traian Băsescu a decis alianţa cu PSD, la finele anului trecut, a chemat în mare taină la Cotroceni câţiva dintre intelectualii şi jurnaliştii apropiaţi. Le-a expus teza interesului naţional suveran. Câţiva au tăcuţi jenaţi.
daca nu taci din gura, mori de foame. asta e principiul "democratic" al zilei de azi. e mai rau decat inainte de 1989. e cumplit de rau. esti marginalizat si obligat sa pleci singur din sistem. aceeasi oameni de dinainte sunt si acum. vai de bietii intelectuali! ori ling blidele unuia si altuia, ori fac foamea cu demnitate. mizerabil!
liliana, iata intervin si spum sa mi ugi ula de p
oare cati intelectuali mai sunt cu adevarat liberi astazi?
au trait si traiesc bine de pe urma leprei de la cotroceni, ce sa ne mai ascundem dupa degete. lasa sa-i umileasca, sa-i puna sa-i faca piata elenei udrea, da-i incolo de jigodii ! in frunte cu plesu, liiceanu si patapievici (ca traian ungureanu sau animalul ala de mihaies nici nu merita discutie)
felicitari! un articol foarte actual si excelent scris. un adevarat editorial. as fi curios sa vad daca va exista o reactie la el din partea intelectualilor publicisti. pe de alta parte, cred ca cititorii simpli vor reactiona mult mai putin decat au facut-o la articolul cu pisoarul al domnului popescu.
un editorial cu miez, care trebuie sa ne puna serios pe ganduri, cand va fi sa alegem presedintele romaniei!
care intelectuali? obsedatii sexual alina mungiu-pippidi,patapievici si altii de teapa lor?
sila
asa cum spuneam, nu mai reusiti de mult sa ne surprindeti! :)