Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
2906 vizualizări 15 sep 2017
De ieri dimineaţă, în Belarus şi în regiunile Kaliningrad, Leningrad şi Pskov se desfăşoară ceea ce aliaţii consideră a fi cele mai importante manevre militare ale Moscovei de la sfârşitul Războiului Rece.
 
Ce spun ruso-belaruşii: exerciţiile militaro-strategice implică 12.700 de soldaţi şi ofiţeri (7.200 belarusi, 5.500 ruşi), 70 de avioane şi elicoptere, 680 de piese de echipament militar la sol, inclusiv 250 de tancuri, 200 de sisteme de artilerie, rachete tactice, mortiere şi 10 nave de război. Obiectivul Zapad (“Vest”)-2017 este întărirea interoperabilităţii dintre armatele celor două ţări. Scenariul de război: grupări extremiste au pătruns în Belarus şi în regiunea Kaliningrad, cu scopul de a desfăşura atacuri teroriste şi a destabiliza situaţia  Uniunii. Extremiştii sunt susţinuţi, din aer şi de pe mare, cu arme şi echipament militar, de trei ţări ostile: Veişnoria, Vesbaria şi Lubenia. Inamicii, au ţinut să precizeze organizatorii, nu au nici o legătură cu vreo entitate existentă în realitate. (Cum n-au nici Ariana, Atropia sau Donovia din jocurile  militare ale Pentagonului, aş adăuga). Analişti militari au decriptat Veişnoria ca fiind regiunea din vestul Belarus, la graniţa cu Polonia şi Lituania, unde e concentrată o numeroasă populaţie de religie catolică, Vesbaria ca fiind Lituania şi Lubenia – Polonia însăşi.
 
Ce cred aliaţii NATO: că numărul participanţilor la exerciţii e de cel puţin cinci ori mai mare. Ministrul Apărării din Germania, doamna Ursula von der Leyen, declara zilele trecute că ar fi de peste 100.000. De asemenea, e îngrijorare mare din pricina lipsei de transparenţă. Secretarul General al Alianţei, Jens Stoltenberg, declarase pe 6 septembrie că Zapad-2017 nu reprezintă un  “pericol iminent” pentru membrii NATO - care va trimite trei observatori (număr considerat insuficient la Bruxelles) – dar averizările Ţărilor Baltice şi ale Poloniei l-au făcut să-şi schimbe părerea şi să ceară mai apăsat “transparenţă şi predictibilitate”. Acelaşi apel vine şi din partea OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa).
 
Ţările Baltice şi Polonia sunt înfricoşate de precedente şi reamintesc comunităţii internaţionale că, după exerciţiul militar Kavkaz 2008, desfăşurat în ultimele două săptămâni din iulie, în august a izbucnit războiul ruso-georgian, regimul de la Tbilisi pierzând controlul asupra Osetiei de Sud. De asemenea, la un an după Zapad-2013, când ruşii masaseră trupe în peninsula ucraineană, a urmat anexarea Crimeei.
 
Ruşii nu prididesc să dea asigurări că e vorba de exerciţii militare pur defensive, anunţate din timp. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a adăugat maliţios că, dacă Zapad-2017, se desfăşoară în deplină transparenţă, sporirea prezenţei NATO în Europa de Est, lângă graniţa Rusiei, s-a produs pe neobservate. Remarca nu e de natură să liniştească pe nimeni.
 
Ce s-ar putea întâmpla după Zapad-2017: ca ruşii să “uite” un număr însemnat de trupe şi tehnică militară în imediata proximitate a Ţărilor Baltice şi a Poloniei.  

Citește și: