112 români au diplomă de om deştept. Mulţi o vor pentru a se angaja afară
Mensa este o asociaţie a oamenilor deştepţi cu filiale în toată lumea. Accesul se face pe baza unui test de inteligenţă /// Foto: Shutterstock
Românii n-au chef să-şi testeze IQ-ul. Numai 112 s-au înscris în Mensa, asociaţia oamenilor inteligenţi. Spre comparaţie, Bulgaria are 600 de mensani, iar Ungaria, 800. Ca să intri în asociaţie trebuie să dai un test şi să obţii un scor de peste 131, ca IQ. Din Mensa România fac parte elevi, studenţi, doctori, ingineri, economişti şi, până nu demult… un miner din Valea Jiului
"A fost primul test de inteligenţă pe care l-am dat vreodată. Citisem într-un ziar despre Mensa, că organizează testări pentru a măsura IQ-ul şi am venit mai mult din curiozitate. Erau zeci de candidaţi, o sală de clasă plină, apoi încă una, următoarea serie. Testul se baza doar pe nişte figuri geometrice. Şi un om care nu ştia să citească ar fi putut face ceva din el. Am trecut testul şi a fost o mare surpriză, căci până atunci nu mi-a zis nimeni că aş fi supradotată, ba chiar nu aveam prea multă încredere în mine, nu ieşeam în evidenţă, nu mă pricepeam să vorbesc în public. De atunci am căpătat mai multă încredere în mine", ne povesteşte Raluca Munteanu. Testul i-a arătat că IQ-ul ei depăşeşte valoarea de 131. Or, se ştie, coeficientul de inteligenţă medie bate pe undeva, pe la 100, iar dacă ai un IQ între 90 şi 110, eşti considerat normal şi atât.
Cum câştigi 4.000 de euro în afară dacă ai Mensa în CV
Raluca are 31 de ani, este medic de medicina muncii, locuieşte în Timişoara şi se pregăteşte să părăsească definitiv România. În vară va pleca în Franţa cu tot cu familie. Acolo va câştiga aproape 4.000 de euro, de patru ori mai mult decât acasă. Mare parte din reuşită o datorează apartenenţei la Mensa. "Trecusem în CV că fac parte din această asociaţie. Aşa s-a făcut că, prima întrebare pe care mi-a pus-o angajatorul imediat cum am urcat în maşină, a fost: «De când sunteţi membră Mensa»? Înţeleg că şi el este membru Mensa, în Franţa. Probabil că asta l-a făcut să mă privească cu mai multă simpatie, deşi pe vremea aceea eu eram încă rezident, iar ei preferau medicii care au terminat deja rezidenţiatul", mai spune Raluca. După ce va ajunge în Franţa va da un test Mensa şi acolo, să nu piardă legătura cu organizaţia. "De ce ne-am mai întoarce în ţară? Poate din Franţa să plecăm în altă parte, într-un loc şi mai bun, lângă un ocean, poate, la soare…", zice.
Dar sunt mulţi elevi şi studenţi care dau testul Mensa special pentru ca, odată intraţi în asociaţie, să aibă şanse frumoase de angajare în afară, mai târziu. Căci în Occident e o practică asta, anume ca aspirantul la un job bun să dea şi un test de inteligenţă înainte. În România, însă, mulţi dintre mensani nici măcar nu sunt interesaţi de întâlnirile asociaţiei, deşi ar avea ocazia să schimbe idei la nivel înalt despre tot ce le-ar pofti inima - fizică cuantică, numerologie, religie, metafizică, literatură, şah sau te miri ce altceva. Se întâmplă, câteodată, ca la întâlniri să nu sosească mai mult de cinci persoane. Dacă se strâng 15 e foarte bine.
"De fapt, vorbim despre toate şi despre nimic", ne spune preşedintele, Mihai Belcea. Dar tocmai asta e frumuseţea - sunt acolo oameni care dau în polemici aprinse de la nişte simple diacritice sau de la vaccinul antigripal.
Inteligenţe cu legitimaţie: cercetători şi şoferi de TIR, pompieri şi profesori
Mensa există încă din '46; s-a născut la Oxford cu scopul de a găsi cei mai inteligenţi oameni din lume, a-i reuni şi a-i determina să găsească soluţii la problemele concrete ale omenirii. Ca războaiele sau bolile, de pildă. Astăzi organizaţia a devenit mai degrabă un soi de club exclusivist şi numără peste 100.000 de inteligenţi din peste 100 de ţări.
Cine face parte din Mensa, la noi? Mulţi tineri, doctori, ingineri, profesori, psihologi, filologi, specialişti IT, câţiva ziarişti. Mai demult a fost înscris şi un miner din Târgu Jiu. Mai găseşti şi antisemiţi sau misogini, zice Radu Borza, secretarul asociaţiei. În afară sunt membri chiar şi şoferi de TIR alături de profesori universitari cu doctorate multiple, ori pompieri alături de cercetători, dar şi pensionari, şomeri şi milionari. În prezent, Mensa România are numai 112 membri, cei mai numeroşi de când există ea. Raportat la populaţie, ar trebui să numere în jur de 2.000 de membri. Spre comparaţie, bulgarii au 600 de inteligenţi cu acte, iar ungurii, 800. În ţară, asociaţia s-a înfiinţat imediat după Revoluţie, prin "tăticul" ei, Daniel Şerbănică, iar în '95 ajunsese mare, avea 109 membri. Era taman perioada aia cu exodul creierelor spre Europa, aşa că prin 2004 în Mensa mai rămăseseră… şapte oameni. Exista mai mult numai pe hârtie, dar s-a întâmplat un lucru ciudat: se formase pe yahoo un grup de două sute de oameni dornici să dea testul.
"Suntem underground, riscăm să fim confundaţi cu MISA"
"Nu ne propunem să facem minuni, nici să ajutăm copiii săraci. Deocamdată nici măcar nu putem să ajungem la stabilitatea unei mase concrete. Nu reuşim să găsim zece oameni care să facă voluntariat intens. Suntem atât de underground, încât nici n-am putea să cerem fonduri de la Guvern pentru ceva. Plus că riscăm să fim confundaţi cu MISA, că de Mensa au auzit puţini. După ce un om devine eligibil, trebuie să-i poţi răspunde la întrebarea: «Şi de ce aş deveni membru»? Încă nu ştim să răspundem la această întrebare. Dintre oamenii eligibili cam jumătate se înscriu în Mensa. Dintre aceştia, încă jumătate sau două treimi cer reînscrierea. Pentru întâlniri, ne lipim cu sărut-mâna de vreun liceu", spune preşedintele Belcea. După testul de la Cluj, de pildă, din 25 de oameni, 13 au trecut testul, dar numai câţiva dintre ei s-au şi înscris în asociaţie. "Testul nu oglindeşte cultura, puterea de muncă sau sensibilitatea unui om", mai explică preşedintele asociaţiei.
Inteligentul care scrie "î" în loc de "â" şi refuză să vadă filmul Avatar
Mihai Belcea, 50 de ani, este inginer electronist, pasionat de cinematografia japoneză, fotografie şi tâmplărie. La patru ani învăţa franceza, în studenţie lenevea ("Atunci am descoperit eu că la 19 ani e mult mai plăcut să te plimbi cu fetele de mână decât să mergi la cursuri") şi, de când se ştie el, o singură dată a tocit… pentru un examen pe care l-a şi picat. "Eram student, nu-mi plăcea cursul ăla. A fost singurul pentru care am învăţat la birou, cu creion şi hârtie. Că în rest învăţam în pat", îşi aminteşte. La 28 de ani a plecat în Franţa cu viză de turist, iar pentru paşaport a aşteptat doi ani bătuţi pe muchie. "Dacă mă întorc acum, o să regret că n-am plecat", şi-a spus. A făcut stagiul de informatică în Franţa, a emigrat în Canada şi acolo a rămas. A intrat în Mensa în '95, când încă locuia în Canada. Tot acolo s-a înscris în Ordinul Inginerilor - cei din Ordin se recunosc între ei printr-un inel anume, îl poartă tot timpul.
Radu Borza, 36 de ani, şi el mensan devotat, este inginer programator cu mare iubire pentru matematică şi lingvistică. A început şi un doctorat. Când era mic, credea în OZN-uri, le imagina ca pe nişte baterii de ceas. Prima dată a chiulit în clasa a doua şi, dacă a văzut că a fost cu succes, şi-a spus că şi a doua oară o să fie la fel. Prin liceu a făcut 120 de absenţe într-un singur an, dar problemele de matematică le rezolva dintr-o suflare, ca hobby. Cu toate astea, ajunsese olimpic la fizică şi la chimie, nu la matematică. A avut şapte la purtare, a fost penultimul din clasă, dar la Facultatea de Matematică a intrat primul. Acum îl foloseşte întotdeauna pe "î" în loc de "â", scrie "sînt", nu "sunt" şi refuză să meargă la filmul Avatar pe motiv că nu vrea să plătească "suprataxă pe prostiile americanilor". Un singur lucru nu reuşeşte să priceapă: economia. "Cum poţi să explici politica monetară, productivitatea muncii, bursa de valori ?", zice.
Dar despre ce vorbesc cei doi, când se întâlnesc? Încep cu banalităţi şi sfârşesc în luptele cu turcii ("Să vă spun cum i-am bătut: ardeam grânele şi otrăveam fântânile, după care turcii se plictiseau singuri pe acolo şi plecau acasă") sau în religie ("Episodul cu Cana Galileei probabil că a fost iluzionism"). Apoi discuţia sare până la extragerile Loto ("S-a calculat că există şanse mai mari să mori trăsnit decât să câştigi la Loto"), se duce până la Paulo Coelho, care "îţi aruncă nişte simboluri, acolo, să rămâi cu impresia că eşti deştept", apoi zboară către diferenţele dintre români şi unguri şi aşa mai departe…
INFO PLUS:
Copii geniali în vârstă de doi ani, în Mensa
Mensa SUA are aproape 50.000 membri, Marea Britanie - 30.000, Canada - 1.600. Cei mai tineri mensani sunt Oscar Wrigley, admis la vârsta de doi ani şi cinci luni (IQ peste 160) şi Elise Tan Roberts, admis la doi ani şi patru luni (IQ 154).
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine












35 Comentarii [+] Adauga un comentariu
vai de mine tuu, daca scrii pa vechi si nu te uiti la Avatar esti dastept da mori. m-am ca c at pa mine.
Dupa ce au bagat o gramada de bani in publicitate pe internet, acum incep cu articole pieptanate pentru romani, prin ziare.
Apropo, cat a costat articolul asta pentru a fi postat in editia de azi a ziarului Gandul?
cum se poate si unde poti da acest test de IQ???
Si eu mi-am luat una ca sa emigrez in Canada (vezi poza de la adresa de mai jos). Ce mindru eram. Abia dupa ce am ajuns acolo mi-am dat seama ca era de fapt o diploma de fr.aier.
http://www.canada.php0h.com/Delirant.htm
Cum vine cu testele aste de inteligenta?
Un grup de oameni "inteligenti" creaza un standard pentru ce numesc ei "inteligenta" si apoi adauga la mica lor societate de "inteligenti" mai multi adepti ce le vor mari numarul si le vor apara interesele(sa creeze alte teste de inteligenta). Mensa spunea la un moment dat ca albii au un IQ mai mare ca restul raselor, dupa aceea au avut grija ca informatia asta sa se piarda(majoritatea din club acum sunt asiatici).
Oare m-or primi la mensa daca le sun asta?
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010
Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...
Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?
DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.
SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.
Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UD MR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010
Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...
Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?
DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.
SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.
Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UD MR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.
doamna ziarista, sa i-o spuneti lu' Mutu de la manutanta ca tanti doctor aia o sa incaseze 4 mii pe luna din cauza de mensa. Poate de MISA
De mult nu am mai ras asa de tare. Asta e un articol educativ sau umoristic?
MENSA e plictiseala mare, sunt alte societati de "high-IQ" mai dinamice si mai sociale:
http://www.cerebrals.com/
http://www.highiqsociety.org/
samd sunt multe altele
Oh, si un mic amanunt. Mensa (si alte asemenea societati) de obicei percep taxe de admitere etc.
e vb de asociatia retardatilor?
VENITI LA ASOCIATIA MIZDA... E F F F FAIN. ALINA BADARAN-CRACITU.
testele pt calcularea iq-ului sunt teste pt testarea atentiei si spiritului de observatie si de potriveala a figurilor geometrice unele cu altele, nicidecum de calculare a inteligentei, pt ca exista mai multe tipuri de inteligenta, de ex inteligenta emotiva sau a orientarii in spatiu sau a invatarii limbilor straine... testele de tipul iq nu ajuta la nimic, decat la a incuraja niste oameni care au anumit grad de snobism sa se simta importanti si destepti, dar nu spun nimic despre personalitatea cuiva, si cu atata mai putin despre inteligenta.am dat un test de iq cand am vrut sa ma angajez bona. are aceeasi structura ca si testarile de la mensa... deci, orice "absolvent" cu diploma de la ei poate fi o menajera deosebit de dotata... succes!
MISCAREA SOCIALISTA RO
iar tu, vierme comunistoid ?
....cam publicitar articolul. Oricum, nu va mirati ca sunt asa de putini romani in Mensa. Au astia niste taxe de-ti sta mintea in loc. Am dat testul la ei cu ceva ani in urma, atunci cand inca se putea da gratis. L-am luat, si pe urma...surpriza: niste taxe simpatice foc... si anuale. I-am bagat in masa si -ma- dus la HighIQSociety, unde am dat iar testul. L-am luat si pe asta si de atunci sunt membru la ei. Au o singura taxa, care inseamna mai mult tiparirea diplomei, a legitimatiei + posta din USA pana in tara, sau Madrid, in cazul meu. O singura taxa pe toata viata...
De aia nu-mi place mie Mensa...
dar... daca Mensa este o asociatie in care membrii discuta despre 'numerologie, religie", asa cum se spune in articol, cel mai probabil testele alea sunt un fake.
Fratele meu a fost in Mensa timp de multi ani (trebuie platita cotizatie anuala) Cand a terminat doctoratul in electronica in Franta a primit oferta la fel ca ceilalti cand a cautat de lucru.
Reclama mascata inseamna NESIMTIRE, oricat de "dastept" ai fi.
Bravo drum bun ne pare rau si este o tragedie ca tara si PDL nu va vrea zicea BOC ca usile sunt deschise dar nu stim pentru cine
Cu ttoii o s aplecam TRANSHUMANTA O sa vada conducerea tarii ca nu mai are pe cine fura si cu cine lucra va fi tarziu
ESTE UN GENOCID LA ADRESA TINERILOR DIN ROMANIA GENII
Rusine guvern rusine presedinte rusine natiune !!!!!!!!!
"ÅŸi, până nu demult… un miner din Valea Jiului"
Adica a fost in Mensa si a fost dat afara? Sau nu de mult a fost acceptat?:D
stiti, bai mensanilor, sa faceti rost de apa de baut cand sunteti in desert? hai sictir.
http://mensa-romania.ro/
Valea Jiului e o zona intramontana situata in sudul judetului Hunedoara. Localitatile ce apartin de zona sunt Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrosani, Petrila si comuna Banita. Targu Jiu e dincolo de munti, in sud, in Oltenia. A nu se confunda Valea Jiului cu valea pe care Jiul o face catre Dunare.
treaba cu avatar e o exagerare ordinară, filmul avatar nu e cel mai bun, dar nu poÅ£i să spui că e un fel de nimic... e un film cu o grafică impresionantă. iar â ÅŸi î... domne iartă-mă asta nu Å£ine de inteligenţă! Å£ine de obiÅŸnuinţă, unii au înv că se scrie cu î... ÅŸi scriu cu î, alÅ£ii au înv că se scr cu â ÅŸi scriu aÅŸa... asta e un text păentru imbecili, care se cred incapabili ÅŸi imită forme de genul: nu e bine să te uiÅ£i la avatar... ngâ! da? păi cum decizi că nu e bine dacă nu l-ai văzut? un om inteligent nu-ÅŸi dă cu părerea aÅŸa aiurea în tramvai! pentru mai multe despre inteligenţă... să citiÅ£i ce scrie issac asimov în Planeta care nu a existat... e un articol acolo tare interesant ÅŸi mi se pare că asimov a fost membru mensa.
60 de lei pe an. oau. vă daÅ£i seama!! cu 100 de membrii înseamnă că ăştia dispun de 6000 de lei pe an!! aproape 1500 de euro!!! ăştia vor să ne cumpere pe toÅ£i! ajutor!
lol
Cu diplomele de oameni destepti e mai greu; dar daca s-ar da diplome de tampiti, atunci sa te tii! Ar putea aspira la ele cateva milioane bune de romani (astfel, postacul de la 22:06 ar fi un candidat extrem de serios; si cati ca el...!)
bine, bre! stati cu ochii beliti-n AVATAR, durmiti linistiti, ca va are-n grijania guvernu' si dom' pres de voi! sa traiti bine, spre noi si noi succesuri si lumina violet, ca voi le stiti pre toate! cu a din a si i din i ca academia aia de idioti, ca doar n-or fi mai presus de tara care i-a nascut
Evident, dupa citirea articolului, gugaluiesti "mensa" si nimeresti pe site-ul romanesc care iti testeaza inteligenta; completezi cat mai bine grilele si, surprza, cand sa afli rezultatul ti se cere sa trimiti un sms taxabil cu 3 euroi ca sa il obtii...Doamna ziarist, cat ati incasat pentru promovarea site-ului?
andrei, unde-i testarea aia ca vreau si io sa dau test online da n-am gasit nimic pe site.. primu rezultat google e www.mensa-romania.ro si acolo n-am gasit testarea aia cu 3 euro/sms.. ai gasit tu alt site?
Pentru IQ - intra pe situl sugerat de Marius (http://mensa-romania.ro/), daca se tine o testare este anuntat acolo.
Este adevarat ca nu este deosebit de multa activitate, insa lucrurile se imbunatatesc. Activitatile tin doar de vointa membrilor. De asemenea pot raspunde eu la intrebarea: «Åži de ce aÅŸ deveni membru»? - exact pentru a ne intalni, cu alte cuvinte pentru potential; si desi este adevarat ca testul care se da la Mensa Romania (tip Raven) nu reflecta personalitatea si nu tine cont de multe tipuri de inteligenta - el nu este lipsit de rost. Mai spun ca Mensa Romania este mica, deci testele sunt impuse de Mensa International. Taxa este 60 RON anual (30 RON pentru elevi si studenti).
Ar fi important sa spun ca nu am toata familia si toti prietenii in Mensa, iar lucrul acesta nu imi schimba cu nimic atitudinea sau atasamentul fata de ei.
Ma bucur sa vad ca un inginer inteligent a ajuns in Canda - si are si inel , wow , ca eu cati ingineri am intalnit in Canada erau cam prosti gramada , si ei au intrat in ordinul inginerilor , desi terminasera Politehnica de acasa cu media 5 si intrasera la facultate cu 4,50 asa cum se purta pe vremuri , deci ma bucur sincer ca el este mai inteligent decat restul .
inainte de a posta un comentariu la acest articol fa testul de la www.iqtest.dk
daca faci peste 120 ai voie sa postezi!!!
Studio Videochat Bucuresti LiveQueens, Angajeaza Fete in zonele Iancului si Piata Muncii; Program 8 ore/zi - 5 zile/saptamana, Sambata & Duminica (Optionale); Oferim procent salarial 50-60%, cazare gratuita, Cerinte - varsta intre 18-35 ani, limba engleza si cunostinte pc minime! 0766788840 Yahoo ID: LiveQueens Site Web: LiveQueens.NET
n-as plati pentru o asemenea prostie...
Tare mai e suparata bunica Danielei. Daniela, e o fatuca de 16 si cu scoala o duce rau de tot. Cu toate astea, gasind pe net ,,calculeaza data la care vei muri" si ia calculat aceasta data bunicii sale.
Acum, bunica Danielei nu-si mai revine din soc, nu mai doarme si a inceput sa-si dea de pomana lucruri din casa ca mai are, dupa calculele nepoatei numai cateva luni.
Rau este ca si copii de 10-12 ani fac asemenea calcule si se sperie de groaza
De ce nu sunt eliminate aceste postari cretine de pe net ?
citesc posturi cu basescu si boc, cand articolu asta n-are NICIO legatura cu politica...ce multi blogarasi frustrati sunt angajati sa faca trolling pe toate forumurile posibile pt diverse partide..e trist