Alimentele low-cost din hipermarket

Dimineaţa între orele 9 şi 10, pe raionul de legume-fructe al hipermarketului sunt scoase cărucioarele cu reduceri

Banane reduse de la 4.99 lei kilul la 2.49 lei, mandarine ce costă 1.99 lei în loc de 3.49 lei, mere golden reduse de la 4.99 lei la doar 1.99 lei şi pere nash reduse de la 4.59 la 1.49 lei

Pensionarii, gospodinele şi tinerii prost plătiţi, printre amatorii de fructe ponosite

La raionul de legume-fructe al unui hipermarket din Bucureşti, aproape în fiecare dimineaţă sunt scoase din depozit câteva coşuri pline cu fructe şi legume la jumate din preţul de raft: portocale pătate, banane cu coaja maro, mere bătute, pere scofâlcite, ciuperci înnegrite sau vinete şi ardei moi. Pensionarii şi săracii fac stol în jurul lor apucând fericiţi una, două sau mai multe din pungile cu alimente declasate. Pentru bătrânei coşurile cu fructe şi legume reduse sunt ca mana picată din cer, permiţându-le să-şi gâdile papilele cu arome altfel obraznic de scumpe pentru veniturile lor. Cunoscătorii nişei respectă un ritual sfânt. Dimineaţa la 8.55 se postează cu coşul în faţa intrării în hipermarket, aşteptând cuminţi. Se face ora 9.00.

Trece o secundă, trec cinci, zece dar agentul de security stă în dreptul uşilor cu o faţă împietrită. Apoi casca din urechea bodyguardului prinde glas, omul duce mâna la ureche ca SPP-iştii şi, cu o mişcare scurtă din cap, dă voie celor aflaţi la mila lui să pătrundă în magazin. Lumea traversează grăbită galeria comercială pustie, uitându-se din mersul căruciorului la chiloţi de marcă, telefoane mobile şi cămăşile la preţ de costum, trec prin faţa casei centrale şi-şi încep plimbarea în ceea ce pentru mulţi dintre ei e un muzeu al bunurilor de larg consum. Se învârt printre rafturile cu castraveciori, antigel şi plasme până la ora 9.10, când încep să dea târcoale la raioanele de mezeluri şi congelate de unde se văd toate mişcările angajaţilor de la legume-fructe. Ora 9.20. Să înceapă ospăţul.

Din depozit ies în şir indian câţiva angajaţi împingându-şi fiecare căruciorul cu bunătăţi care nu mai corespund standardelor. Sunt băgate în pungi, dar mai au de trecut pe la cântar, aşa că până atunci pensionarii îşi fac de lucru răsfirându-se printre grapefruit-uri rozalii, kiwi păroşi, pomelo graşi şi ananaşi parfumaţi. Trei, doi, unu... liber la cumpărături. Acum pofticioşii se pot apropia de coşurile cu reduceri. Sunt civilizaţi. Nu se îmbulzesc, ci se aşteaptă unii pe alţii cât se uită la fiecare punguţă în parte, cântărind din ochi numărul de pete şi pipăind cu mâna moliciunea cojilor. Cei mai cu dare de mână iau şi câte două pungi de lămâi, patru de banane şi cinci de mere. Alţii doar câte o singură punguţă de portocale, pe care după ce se învârt cinci minute prin magazin vin să o înlocuiască cu alta, care li se pare lor că ar conţine fructe mai puţin ponosite.

Preţuri care te îmbie să devii fructivor

Bananele care la raft costă 4.99 lei kilul, în coşul de reduceri le găseşti la preţuri cuprinse între 2.1 şi 2.49 lei pe kilogram, portocalele (3,09 lei/kg) şi mandarinele (3,49 lei/kg) costă la reducere doar 1.99 lei, merele golden care costă 4.99 lei kilogramul se vând la calitatea a doua cu 1.99 lei., vinetele cu 1.59 lei kilul şi kilogramul de perele nash e redus de la 4.59 la doar  1.49 lei. Aceasta e oferta din februarie, dar norocoşii pot să prindă la reducere şi rarităţi de extrasezon: roşii, ardei sau ciuperci al căror termen de garanţie e la limită.

De ce cumpără lumea fructe şi legume second-hand?

„Sunt pensionară şi de-asta încerc să iau la un preţ cât mai mic”, explică motivul care o împinge să vâneze reducerile doamna Steliana (59 ani). Domnul Crăciun Aurel (58 ani) e franc: „Unii oameni sunt fuduli şi zic : «Vreau o banană galbenă perfectă sau verde perfectă». Contează că e coaja? Ştiu că mi-ar place şi mie aşa dar ca să mănânc mai mult trebuie să caut reducerile. La preţul de 5 lei kilogramul, ce să-mi permit, una? Aşa, cu aceiaşi bani iau 5-6 banane”. După ce a analizat minute în şir cu ochelarii pe nas pungile din cele şase coşuri cu legume şi fructe de categoria a II-a, Crăciun Aurel şi-a aprovizionat coşul cu trei pungi de banane, una de portocale şi una de mere: „De obicei nu ratez reducerile. Şi merele şi ce oferte mai găsesc. Mi se par foarte scumpe merele, deşi mărul e un fruct autohton. Eu merele le cumpăr din piaţă cu 2-2,5 lei, că-s mai accesibile decât în hipermarket. De aici, doar la preţ redus mi le permit”.

Omul ridică  punguţa cu mere bătucite din coş şi explică: „Astea le-am luat pentru plăcintă”. Rodica Lece (68 ani), ziaristă pensionară, dă şi dumneaei din când în când pe la coşul cu produse declasate, din două motive: „Nu e nici o ruşine, pentru că în primul rând nu mai stăm la cozile astea imense să le cântărim şi în al doilea rând sunt perfecte. Eu mă uit, astea sunt bune. Pe urmă aici în pungă am şase lămâi cu unşpe mii şi am luat alaltăieri una cu şaişpe mii de la un aprozar de parter de bloc”. Printre cumpărătorii de nişă sunt şi tineri cum e Elena (25 ani), care e medic rezident: „Eu am luat nişte banane care-s mai maronii. Bananele care ies verzi la raft oricum eu le las acasă pe dulap mai multă vreme şi când se coc îşi schimbă aspectul, se îngălbenesc şi apar pe ele puncte maronii, aşa că nu sunt convinsă că bananele calitatea întâi îşi merită banii doar pentru aspectul comercial. Sincer, eu sunt genul pentru care contează şi utilitatea.

Şi acum sincer, dacă ar fi să dau 4.9 lei pe kilogram mi-aş putea permite foarte rar un kil de banane”. Mihai (38), şofer, fiu grijuliu cu părinţii lui retraşi în mediul rural, a dat o raită prin hipermarket înainte de a le face o vizită alor săi şi a înşfăcat fără se le aleagă, două pungi de portocale calitatea a II-a şi două de banane:  „Nu le-am luat pentru mine, le-am luat pentru la ţară, la părinţi. Nu e mare diferenţă la calitate. Nu sunt chiar calitatea premium, dar dacă ne uităm prin ele nu e mare diferenţă”.

Sorin (42 ani), funcţionar, a profitat de o breşă accidentală în program şi a mers să se aprovizioneze cu banane de ofertă: „Sunt puţin lovite, strivite niţel, dar calitatea e foarte bună. Cred că lucrătorul de la banane, când vede că una e bătută, o alege şi o bagă la calitatea a doua. Dacă te duci în piaţă, acolo-ţi dă şi stricate şi le cumperi la preţul real. Găseşti 3-4 bune şi mai găseşti una stricată printre ele”. Lunea dimineaţa, Tudor Constanţa şi Tudor Ilie, profesori pensionari, ambii de 67 ani, şi-au făcut un obicei din a se destrăbăla în cheltuieli exotice: „La pensiile noastre, în mod normal v-aţi fi permis să vă luaţi patru punguţe cu banane? Nu. Am lucrat în învăţământ şi avem pensiile foarte mici”. De ce chiar în prima zi a săptămânii? „La o săptămână de zile ei probabil că schimbă marfa, şi de-aia apar mai multe coşuri cu reduceri lunea decât în restul dimineţilor”.

Din particularităţile clasei a II-a:

Dacă bananele de categoria întâia sunt expuse de obicei sub formă de ciorchine, cele declasate sunt deseori solitare şi de mai multe nuanţe: verzi-galbene, maronii, în pungile cu portocale dai şi de mandarine, în cele cu mere găseşti un mix de Golden, Bot de iepure şi Ionathane şi printre ele rătăcită câte-o pară, iar în cele etichetate: „ardei categoria a doua” pot fi de fapt vinete.

Însă nici un casier nu te ceartă la casa de marcat că produsul ar fi prost etichetat, fiindcă la categoria a doua e un regim special. Alte hipermarketuri practică la scară mai redusă comercializarea de fructe second-hand. Acestea sunt de obicei plasate strategic lângă cântare, de unde le fac cu ochiul amatorilor de discounturi. Însă reducerile lor sunt mai modeste, de exemplu bananele costând 2.99 lei pe kilogram faţă de 2.1 lei.

Conform unui manager de raion al unui mare retailer, din portocalele pălite se face „suc proaspăt” sau se vând preferenţial lucrătorilor din magazine.

 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine