19 comentarii 603 afișări

Apă moartă, apă vie

de Daniel BEFU Postat la: 02.10.2008 19:58 Ultima actualizare: 02.10.2008 21:34

Decantoarele sunt nişte piscine uriaşe, de 48 de metri în diametru şi cu o adâncime de zece metri

La uzina de apă potabilă Roşu, opt biologi şi chimişti ajutaţi de senzori şi computere diagnostichează „apa brută” şi o tratează cu otrăvuri administrate în doze de medicament

Acid sulfuric, sodă caustică, lapte de var, clor, sulfat de aluminiu şi polimeri – substanţele folosite pentru purificarea apei potabile

Apa potabilă care curge la robinetele bucureştenilor se obţine dintr-un mix de tulbureală de Argeş şi Dâmboviţa în care se picură acid sulfuric, sodă caustică, lapte de var, clor, sulfat de aluminiu şi polimeri, în cantităţi medicinale. Dozarea în apă a substanţelor toxice se face computerizat în cadrul fabricilor de tratare şi producţie a apei potabile de la Roşu, Arcuda, Crivina-Ogrezeni.

La Fabrica Apa Nova de la Roşu, care produce cam o treime din apa Capitalei, într-o zi călduroasă de vară, când apa colcăie de alge ai căror produşi metabolici ridică PH-ul apei periculos de mult, în apă se adaugă cam 1.200 litri de acid sulfuric de concentraţie 96%, ca să-i stingă din bazicitate, coborând PH-ul apei la valori nedăunătoare mucoaselor. Clorul, care omoară tot ce prinde, de la bacterii saprofite până la germenii cei mai viguroşi, se adaugă în doze cuprinse între 300 litri pe zi vara şi 800 litri iarna. Iarna se adaugă mai mult clor, nu fiindcă „apa brută” ar fi mai infestată, ci din cauza temperaturii scăzute a apei captate din râul Argeş, care influenţează negativ solubilitatea chimicalelor introduse în ea.

Sulfatul de aluminiu, substanţa chimică care se adaugă în cele mai mari cantităţi (16 tone la 300.000 metri cubi de apă) în procesul de purificare a apei, este adus cu camioanele. Remorcile se deşartă în nişte bazine de dizolvare, de unde soluţia de sulfat de aluminiu e pompată în căminul de amestec, unde paletele unui mixer uriaş asemănătoare cu elicele propulsoare de vapor omogenizează apa brută cu sulfatul. Aceasta e „faza de coagulare”, în care ionii pozitivi de aluminiu se comportă ca nişte mici magneţi, atrăgând în jurul lor impurităţile încărcate negativ din apă (resturi organice, rămăşiţe de microorganisme moarte, mâl) formând „flocoane”, un fel de mici guguloaie ce plutesc sub formă de suspensii în lichid.

Când „apa brută” este prea acidă, se stinge cu câteva sute de kilograme de var ca cel folosit în construcţii, dizolvat în apă sub formă de lapte de var. Bomboana de pe tort în domeniul purificării apei sunt „polimerii”. Vin în saci din Franţa şi fac minuni în apă. Dacă sub formă de pulbere polimerii seamănă cu laptele praf, atunci când se dizolvă în apă dau acesteia un aspect gelatinos de glicerină. Din cauza vâscozităţii lor, polimerii fac ca impurităţile să se adune în glomerule cât mai mari. Având o masă ridicată, glomerulele se depun gravitaţional în următoarea fază de tratare a apei.

Argeşul, ca un lac de munte

Decantoarele sunt nişte piscine uriaşe, de 48 metri în diametru şi cu o adâncime de zece metri, în care amestecul de apă şi chimicale e lăsat să băltească câteva zeci de minute, pentru ca floconii din lichid să aibă timp să se aştearnă gravitaţional pe fundul bazinului. Pe fundul decantorului, grosimea stratului de mâl şi impurităţi ajunge la 40 centimetri. O lamă submersă de cauciuc îl împinge continuu spre nişte fose, de unde nămolul e evacuat prin conducte la trei kilometri distanţă de uzină, unde se află „lagunele” – nişte gropi uriaşe săpate în pământ, în care mâlul e lăsat la uscat. O dată pe an, decantoarele se golesc, pereţii sunt frecaţi cu perii de sârmă de muncitori îmbrăcaţi în echipament steril de unică folosinţă, după care se face o stropire chimică a bazinelor, care ucide orice urmă de germen potenţial contaminant.

Ca un indicator al gradului de „sănătate a apei”, acum şase ani, când au golit bazinele de decantare, muncitorii au prins 300 de kilograme de mreană, crap şi caras, pe care i-au fript (şi au făcut festin). Dacă la intrarea în uzina de apă potabilă de la Roşu apa Argeşului are aspect tulburiu de borş, la finalul etapei de decantare, îşi reduce de 20 de ori turbiditatea, devenind transparentă şi cu un aspect verzui, „de lac montan”.

Din lac în puţ

Din bazinul de decantare, apa e pompată prin conducte într-o hală întunecată, unde sunt înşiruite 30 de bazine de filtrare. Filtrarea industrială imită procesele din natură, apa fiind obligată să-şi facă loc printr-un filtru cu o grosime de doi metri, format din patru straturi de nisip şi pietriş de diverse sorturi, care opresc majoritatea impurităţilor, lăsând să se strecoare doar moleculele de apă şi o serie de microorganisme foarte mici. La fiecare 30 de ore, filtrele minerale se tasează din cauza apei, motiv pentru care sunt supuse unui proces de afânare şi spălare de impurităţi, prin barbotarea de aer şi apă, care afânează şi curăţă nisipul, pentru o nouă şarjă de apă care aşteaptă să-i vină rândul la filtrat. După această etapă, apa îşi mai reduce turbiditatea de încă 20 de ori, calităţile ei devenind comparabile cu ale apei extrase prin forare din puţurile de mare adâncime.

Soda caustică, acidul sulfuric şi clorul curăţă apa de tot

Deşi e curată, prin apă mai colcăie încă câteva vieţuitoare invizibile cu ochiul liber. Pe lângă asta, după atâta poluare şi tratamente chimice la care a fost supusă, apa e cam dezechilibrată din punct de vedere acido-bazic. Fiindcă, la urma urmei, apa e o substanţă chimică care se comportă ca un solvent, computerele îi administrează din nişte tancuri uriaşe o doză de 15-20 de picături de acid sulfuric sau sodă caustică pe fiecare metru cub. În felul acesta, excesul de baze sau de acizi din apă e neutralizat.

Ultimul se adaugă clorul, cel care îi ucide până la ultimul chiar şi pe cei mai temerari microbi. Astfel, dacă după faza de decantare din 70.000.000 de alge numărul lor scade la 60.000, iar după filtrare la 12.000, după clorurare orice urmă de viaţă s-a stins. La fel păţesc şi cele 200.000 bacterii care populează fiecare litru de apă, printre care şi coliformii fecali şi enterococii aduşi la vale de undele leneşe ale Argeşului de câmpie, care spală malurile localităţilor de pe parcurs.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
apă
,moartă
,vie
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

19 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 2.10.2008 22:06

Apa potabilă care curge la robinetele bucureştenilor se obţine dintr-un mix de tulbureală de Argeş şi Dâmboviţa în care se picură acid sulfuric, sodă caustică, lapte de var, clor, sulfat de aluminiu şi polimeri, în cantităţi medicinale.

 
#2 H2O 2.10.2008 22:06

interesant, dar cam neglijent scris articolul. in cata apa se introduc 1200 litri acid sulfuric concentratie 96% ? la cata apa se adauga intre 300 si 800 de litri de color ? nu e clar, tot ce putem banui este ca la 300000 de metri cubi, desi acest lucru apare deabia mai "in aval" si se refera strict la sulfatul de aluminiu. nu numai ca lipsesc informatii, dar neclaritatile trec si in exprimare. e "haios" sa vorbiti de guguloaie cu aceeiasi dezinvoltura cu care, in vecinatate, vorbiti despre sulfatul de aluminiu , acid sulfuric si ph. sa nu mai vorbim de expresiile de tipul "apa e cam dezechilibrata" sau de fraze in care suntem lasati sa ghicim ce vrea sa ni se spuna, cum este cea care se refera la prinsul si prajitul pestilor " ca indicator al gradului de sanatate a apei".

 
#3 poporu 2.10.2008 22:13

valeu, deci ce facem, mai bem apa de la robinet sau nu????

 
#4 dane 2.10.2008 22:20

ce concluzie sa tragem din acest articol?

 
#5 crash 2.10.2008 22:31

o sa avem oare si noi odata in tara asta un ziar serios, cu ziaristi profesionisti???

 
#6 Apa trece 2.10.2008 23:21

domnul ziarist a dorit, pare-se, sa ne spuna lucruri frumoase ca sa ne faca sa tragem concluzii frumoase, devreme ce titlul ne sugereaza ca din apa moarta se face apa vie. confuzia din intrebarea quasiretorica a comentariul "dane "este insa explicabila, intrucat dl. ziarist nu a reusit ceea ce si-a propus, ideea ca apa e tratata cu otravuri fiind, cu voia dvs., prima vinovata de pe lista !

 
#7 Zuma 3.10.2008 07:40

ar fi fost interesant daca autorul articolului se ducea si la institutul de sanatate publica (sau cum s-o fi numind), ala din spatele spitalului universitar, si ar fi cerut buletinele de analiza a apei dintr-o zi. ar fi constatat ca apa livrata in bucuresti nu este in limitele standardului de apa potabila, si totusi se livreaza populatiei din dispozitia primarului general (oricare ar fi acela). si atunci ce rost are acest eseu - ca articol (de informare) nu il pot numi. cumva apanova a gasit un tonomat si ne arata partea plina a paharului? avand dreptul de a fi informat, doresc sa stiu ce este si in cealalta jumatate de pahar, respectiv ce pluteste/inoata in paharul meu, nu ce pleaca de la arcuda.

 
#8 dambovita canalizare 3.10.2008 07:50

in dambovita se revarsa apele uzate ale orasului, adica tot rahatul...si voi beti apa din dambovita, nu aveti nici macar o statie de epurare, mai spuneti ca este si potabila. ( a fi potabila inseamna a fi buna de baut)

 
#9 bula 3.10.2008 09:29

de fapt, acest articol, finantat de producatorii de apa imbuteliata, doreste stimularea cererii de apa plata ! sau de bere ! stiti ce zic betivii acum : decat sa ma otravesc cu apa, mai bine ma fac cui !!

 
#10 justinianus 3.10.2008 09:51

articolul nu poate speria, din punct de vedere al sanatatii, decit persoanele neavizate. in rest este o pleadorie pentru a demonstra multimea de operatii efectuate pina la declararea apei ca fiind potabila, deci cheltuieli materiale . nu se pregateste cumva o scumpire a apei? ca fratii francezi ai celor de la apa nova, adica distrigaz sud (gaz de france), au inventat contorul special care a marit pretul gazului cu cel putin 15%(in cazurile fericite). poate cei de la apa nova vor pune contoare care stabilesc cantitatea de apa din arges(mai scumpa) si cea din dimbovita(si mai scumpa!), in metrul cub livrat bucurestenilor. intrebare: a cerut vreodata institutia de reglementare ca apa nova sa puna pe masa totalul facturilor emise pentru clientii ei si totalul apei platite "apelor romane"? ar rezulta cit incarca pe consumatorul casnic si cit se pierde(sau fura)!

 
#11 intrebare 3.10.2008 11:22

bucurestenii beau apa din dambovita din amonte sau din aval? vreau sa stiu ce beti? daca este din amonte inseamna ca beti dejectiile celor din ardeal, daca beti din aval inseamna ca beti dejectiile celor din ardeal impreuna cu propriile dejectii...si va mai ligeti pe bot ca sunteti cei mai bogati si mai grasi, acum stiu de ce.

 
#12 decantoare? 3.10.2008 12:17

si ce decanteaza? pisici si caini morti, probabil mai gasiti si cate un cadavru de drogat, de prostituata sau de vreun peste, vreo masina? ca rahati si pishati sunt destui, sau pe aia ii mancati sau va spalati pe ochi dimineata, ma si gandesc cum bucurestenii se spala dimineata pe dinti cu dejectii si spera sa nu faca carii, ha ha ha, de aceea sunteti ase de negrii, de la rahatul din dambovita ha ha ha, ce vrei ma tata? daca nu ati fost in stare sa construiti o statie de epurare, acum beti si va spalati in propriile dejectii.

 
#13 ardelean 3.10.2008 12:25

eu locuiesc undeva pe cursul dambovitei, aici nu exista statie de epurare la fel cum nu exista nici in bucuresti, acum de fiecare data cand trag apa la veceu ma gandesc ca totul ajunge in paharul si in burta unor bucuresteni...o sa merg din ce in ce mai des ca sa fac pe voi...la propriu. he he he he he he he

 
#14 pentru bucuresteni 3.10.2008 12:29

este buna apa "potabila" pe care o beti si cu care va spalati, nu-i asa? aflati ca provine de la mine din veceu he he he he he he he he he he he he he

 
#15 pentru bucuresteni 3.10.2008 12:34

promit ca o sa pun wcpiker in toaleta ca sa nu va infectati he he he he he he he he, stiam eu ca mi-am facut nevoile pe voi si in gatul vostru de atata timp he he he he he, aoleooo! ma trece cacarea, cred ca am diarie, atentie bucurestenilor ca vineee! he he he he he he

 
#16 for stupid people... 3.10.2008 12:40

...of bucharest, i shit on you...kiss my ass, **** off.

 
#17 Grigore 3.10.2008 16:28

oare trebuie sa faci ceva scoala ca sa ajungi sa scrii un articol din asta? nu are nici o logica, nu spune nimic...

 
#18 un roman 3.10.2008 21:09

asta-i reclama ascunsa ca sa se bea apa din comert. de fapt ar fi normal sa fie asa intrucat tratamentul adecvat al apei este ineficient. e o utopie sa credem ca mreana si carasul e un indice de calitate al apei.

 
#19 www.apa-vie-romania.ro 3.03.2010 09:08

Generatorul (filtrul) de Apa Vie produce instantaneu apa Vie ce face diferenta ! Filtrul de apa vie o investitie ce se recupereaza intr-un 1 an si va serveste o viata ! Filtru de apa vie va aduce zeci de foloase sanatatii Dvs si sanatatii familiei Dvs ! Filtru de apa vie scade simtitor cheltuielile…

 

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa