Arta in sticla

de Elena HIRTAN Postat la: 16.02.2007 00:00 Dorin lucreaza la boii care vor "trage" la carul romanesc. Isi pune ochelarii de protectie, ia tubul de sticla si il tine cateva zeci de secunde la flacara, pana se inmoaie. Apoi incepe sa-l suceasca pe toate partile, sa traga de el. Desprinde o bucata si sufla in ea printr-o teava. Numai el stie cum sufla, dar din ea iese corpul. Pe el lipeste patru tuburi de diametru mai mic si verifica daca animalul sta in picioare. Dorin e sticlar de 14 ani. Spune ca meseria asta se invata foarte greu; a facut trei ani doar practica. "Acum m-am obisnuit, pentru mine nu e greu. Dar totul se lucreaza manual, trebuie sa stii ce flacara sa dai, cum sa sufli, dar sa ai si imaginatie", zice sticlarul. Isi sterge sudoarea de pe frunte cu dosul mainii si incepe alta figurina. Toata ziua a facut vreo sapte boi, pe care i-a aliniat intr-o parte, pe masa. Pana la sfarsitul programului mai face vreo doi. Ii ies toti la fel, nu perfect identici, ca nu exista asa ceva, dar daca stii sa sufli cand, cum si unde trebuie, e greu sa-i deosebesti. La cativa metri in fata - alt mester, alta forma: o sticla de care e prins un cap de cerb. Sticla si capul de cerb se fac separat, dar dupa ce le "sudeaza" centimetru cu centimetru, n-ai zice ca au fost desprinse vreodata. Sticla se topeste la 1300 de grade, insa nu se lucreaza mereu la aceeasi temperatura. Se schimba in functie de grosimea sticlei. Nici flacara nu e una obisnuita, ci e un amestec special de gaze. "Sticla se topeste doar pe zona unde e flacara. Nu e conductoare de caldura, asa ca se poate tine de capat si cu mainile goale", explica Marin Mereuta, manager la Glass Design. Spune ca la ei se lucreaza doar cu sticla termorezistenta Pirex, adusa din Germania si Cehia. Dupa ce mesterii termina "partea artistica", lucrarile merg la polariscop - un aparat care detecteaza toate tensiunile din sticla. "Daca exista tensiuni, desi sansele sunt foarte mici, obiectul se poate sparge, asa ca sticla trebuie tratata termic", explica Mereuta. Pe urma, figurinele iau drumul cuptorului de recoacere, unde stau circa 12 ore, la tratament si uniformizare. Aici temperatura maxima e de 550 grade. Dupa ce se racesc, se verifica bucata cu bucata si apoi se ambaleaza. Pare simplu, dar un mester sticlar se gaseste greu. Tinerii de la liceele de profil nu vin nici macar in practica, daramite sa-si faca o meserie. "Ei sunt niste artizani, le trebuie indemanare, abilitati si multi ani de munca, iar pentru suflat e nevoie de o anumita tehnica. Poti sa sufli din plamani cu toata puterea, ca sticla nu se clinteste. Toate astea se invata in timp, lucrand mereu", zice Marin Mereuta. Are o mana de angajati, cu care lucreaza doar pe comanda, 80 la suta pentru export. Sticle inalte, suple sunt la categoria "Eleganta" in Franta, insa ajung si in Rusia, Canada si SUA, la producatorii de bauturi fine. "Am lucrat tot felul de forme, atat dupa modelul clientului, cat si al nostru. Am facut sticle pentru bauturi care au inauntru sigla firmei sau numele scris tot din sticla, eventual colorata. Am pus si machete pe fundul sticlei. Bautura are efect de lupa, asa ca dupa ce se umplu sticlele, macheta pare mult mai mare", povesteste Mereuta, in timp ce priveste la zecile de obiecte care i-au umplut peretii biroului. Sunt sticle care au inauntru fructe, pomi, pasari, chiar si pe zeul apelor Poseidon, cu tot cu furca. "Se face modelul, apoi sticla. Dupa ce se racesc, modelul se baga in sticla si se sudeaza fundul sticlei, cu tot cu modelul respectiv". Are figurine cu chip de om, sub forma de peste, ba chiar si o corabie, toate lucrate manual. Pentru gospodinele pretentioase, mesterii au facut vase de bucatarie inedite, cum ar fi oliviera 2 in 1, care arata ca o sticla in sticla, cu doua guri. "Am inceput sa producem din 2002. Am facut tot felul de obiecte de design interior, sfesnice, opaituri. Avem o categorie aparte de jucarii erotice, care sunt exclusiv pentru afara. Astea se fac dintr-o sticla speciala medicinala, cu suprafata perfect neteda, care se poate steriliza. Habar n-am cu cat se vand, insa sunt foarte cautate in Franta", spune seful. Mereuta zice ca sticlele se dau cu 4- 5 euro, dar pot trece si suta, in functie de marime si complexitatea formei.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine