834 vizualizări 4 feb 2010

Echipaţi în pamperşi, cu suzeta înfiptă-n gură, stau nemişcaţişi sorb muzica lui Mozart. Au puţin peste doi ani şi unii au maiauzit sunetele astea când erau în burta lui mami. Dar acum dausemne c-ar recunoaşte şi alţi compozitori pe care i-au mai auzitprin casă. O dată pe săptămână, însă, bebeluşii se întâlnesc şiascultă muzică clasică în grup. Apoi sunt aşezaţi pe un scaunminuscul şi puşi să bălăngăne la un pian mititel, ca pentru păpuşi.Dar ei încap perfect acolo. Ciudăţenia se întâmplă la Mozartinno,un atelier de muzică clasică şi creativitate, din Bucureşti.Singurul loc unde copiii învaţă să asculte muzică clasică chiar dela … un an. Nici n-au învăţat să vorbească măcar.

Cum învaţă bebeluşii: "Aiţi avem pătime, pătime, pătime,bală dublă"

"Avem un copilaş de doi ani şi zece luni care nu numai că-lrecunoaşte lejer pe Mozart, dar a căpătat atâta răbdare, încât astat nemişcat la un concert de la Festivalul Enescu, unde sigur nuera deloc muzică pentru copii. Părinţii ne-au povestit cum ascultăoperă copilul lor şi cum se uită pe Mezzo, în loc să vadă deseneanimate", zice Ana-Maria Costea, coproprietara atelierului. Alţipărinţi vin şi le spun miraţi: "Uite, astăzi iar mi-a desenat acasăo optime! Şi are abia trei ani!". Ba chiar încep să aibăpreferinţele lor - copilul Alex, tot de trei ani, a şocat-o peprofă: "Ana, ia să învăţăm astăzi compozitorii din Rusia", i-aspus.

La aceeaşi vârstă, o fetiţă de aici cunoaşte perfect optimea,pătrimea, doimea, ba mai ştie nuanţe şi tempouri. Îi arăţicartonaşele colorate cu semnele şi ea zice fără să respire: "Aiţiavem pătime, pătime, pătime, bală dublă". Şi nu prea vorbesc eidespre Tom şi Jerry, cât ar vorbi despre Papageno şi Papagena din"Flautul fermecat". Special pentru copiii "între zero şi 36 deluni" există DVD-ul cu "Mozart şi prietenii lui la ora de culcare",sau "Anotimpurile" având ca erou un DJ dinozaur verde. Dar ăştiasunt de abia primii paşi; pe la patru ani, sunt tocmai buni săînceapă să înveţe cântatul la pian sau la alt instrument.

Cum te ajută muzica să devii un bunmatematician

Dar nu ca să scoată artişti din pruncii lor vin părinţii laatelier, ci ca să-i transforme în copii precoce. Anume pentru camai târziu să înveţe uşor să scrie şi ca să-şi dezvolte mai bineemisfera cerebrală stângă, răspunzătoare de memorie. Pe lângă asta,ca să devină mai buni la matematică şi la tot ce e legat de cifre,în general. Şi au mai citit ei că, atunci când "micuţii ascultămuzică clasică, activitatea electromagnetică a creierului emiteunde care dezvoltă creativitate şi coerenţa în gândire".

Cică dacă asculţi muzică de mic, ţi se modifică incredibilstructura creierului. Te disciplinezi pe viaţă şi capeţi o puterede concentrare peste omul de rând. Sunt studii care zic că, dacă-ţitrimiţi copilul să studieze un instrument muzical înainte de şapteani, "caracteristicile anatomice ale creierului lor vor fi diferitede cele ale copiilor fără o educaţie muzicală coerentă". O fi saunu aşa, oricum, e lucru dovedit că prematurii care ascultă muzicăclasică au şanse mai mari să trăiască.

"În atelier, uneori le punem şi de 30 de ori aceeaşi melodie, cupauze. Nu încercăm să facem performanţă cu nimeni, ci să formăm ogeneraţie de melomani. Vedem muzica drept alternativă la mersul ladiscotecă. Am observat că muzica se poate învăţa pur şi simplu, caşi limba maternă. Ne-am dezvoltat o tehnică proprie de a lucra cucopiii. La cei mici, în prima etapă, muzica este transmisă prinimitare, fără portativ, note, durate. În a doua etapă, copilulînvaţă să scrie şi să citească muzica, aşa cum învaţă să citeascăşi să scrie în limba maternă, după ce a învăţat deja să ovorbească", explică Eugen Dumitrescu, partener de atelier cuAna-Maria.

Se cunosc din clasa întâi, au 30 de ani şi s-au specializat înpian, la Conservator. Atelierul l-au deschis în 2008 şi au constantîn jur de 20 de clienţi, chiar şi când e vacanţă. "Nu e o afacerespectaculoasă, dar merge bine şi creşte în timp, chiar dacă amdeschis-o pe criză. Din păcate, am avut mult de furcă în a găsimateriale, că în România nu există ce ne trebuie nouă. A trebuit săle aducem tocmai din America", spune Ana-Maria.

"Cum aleargă şoricelul pe clape, aşa trebuie să alerge şimânuţele tale" Atelierul înseamnă câteva camere într-o viluţă albă.În centrul camerei principale stă o pianină serioasă, de oamenimari. Dan Drăgan dintr-a treia stă pe scaun ca artiştii cei mari şine cântă Schumann. El e aşa, un fel de "nene" printre ceilalţi, maimici. Pe clavecin, în stânga, are un ursuleţ de pluş cu fundu-nsus, în dreapta, pe clape - un şoricel de jucărie.

Cu jucăriile astea două a învăţat să cânte - primul îi arătanotele mai groase, al doilea, pe cele mai subţiri. "Cum aleargăşoricelul din manual pe clape, aşa trebuie să alerge şi mânuţeletale", i-a tot repetat profesoara de pian. Instrumentul ăsta l-afăcut mai bun la matematică şi l-a disciplinat; acum nu mai aruncăcu peniţa în colegi, la şcoală. Fiindcă l-a simţit c-ar avea urechemuzicală, tatăl l-a trimis la Dinu Lipatti. Tatăl n-are nici otreabă cu muzica, e pompier. Bine, a cântat el la acordeon întinereţe, dar cam atât.

Pentru ascultat şi învăţat, copiii până în patru ani plătesc 200de lei pentru patru şedinţe pe lună şi 300 de lei, pentru optcursuri. Un abonament pe trei luni costă 800 de lei - opt şedinţeîn fiecare lună sau 550 de lei - patru şedinţe lunare. La categoriaasta de vârstă, cel mai mult face abonamentul de 1.500 de lei (câtedouă şedinţe pe săptămână, timp de o jumate de an). La copiii pestepatru ani tarifele încep de la 300 de lei, pentru patru şedinţe pelună, şi ajung până la 2.700 de lei pentru şase luni, câte optşedinţe în fiecare lună.

Citește și: