Publicat

25

iulie

2015

21:25

2130

vizualizări

Atelierul de Pânză, locul unde bucuria oamenilor este singurul "profit". "Şi dacă schimbi o viaţă contează, apoi dacă schimbi atâtea!"

Ce ai face cu banii, dacă ai obţine profit dintr-o afacere: ţi-ai cumpăra o casă frumoasă, un automobil luxos, ai merge în vacanţe exotice la care altădată doar visai? Nu-i rău. Dar dacă profitul, oricât de mic sau de mare ar fi, ar trebui să-l investeşti într-o cauză nobilă şi să nu pui nimic în propriul buzunar? Dacă la finalul lunii sau anului, când tragi linie şi aduni, ai constata că abia ai reuşit să îţi acoperi cheltuielile? Ai mai munci cu la fel de multă sârguinţă? Ai mai avea curaj să visezi? Pentru cei mai mulţi, prima situaţie pare ideală. Pentru alţii însă, „nu întotdeauna satisfacţiile sunt de ordin material”. Şi nu-i doar o idee extrasă dintr-o carte inspiraţională. O spun şi o dovedesc, zi de zi, oamenii care au pus pe picioare Atelierul de Pânză.

Atelierul de Pânză, locul unde bucuria oamenilor este singurul "profit". "Şi dacă schimbi o viaţă contează, apoi dacă schimbi atâtea!"

Ce ai face cu banii, dacă ai obţine profit dintr-o afacere: ţi-ai cumpăra o casă frumoasă, un automobil luxos, ai merge în vacanţe exotice la care altădată doar visai? Nu-i rău. Dar dacă profitul, oricât de mic sau de mare ar fi, ar trebui să-l investeşti într-o cauză nobilă şi să nu pui nimic în propriul buzunar? Dacă la finalul lunii sau anului, când tragi linie şi aduni, ai constata că abia ai reuşit să îţi acoperi cheltuielile? Ai mai munci cu la fel de multă sârguinţă? Ai mai avea curaj să visezi? Pentru cei mai mulţi, prima situaţie pare ideală. Pentru alţii însă, „nu întotdeauna satisfacţiile sunt de ordin material”. Şi nu-i doar o idee extrasă dintr-o carte inspiraţională. O spun şi o dovedesc, zi de zi, oamenii care au pus pe picioare Atelierul de Pânză.

La parterul unei case vechi, de pe strada Sarmizegestusa, din Bucureşti, e forfotă. Bâzâitul maşinilor de cusut umple cele trei camere în care câteva persoane lucrează de zor: sacoşe din pânză, genţi, penare, portfarduri şi rucsaci, toate realizate din bumbac 100% eco sau din bucăţi de materiale care, altfel, ar fi ajuns la groapa de gunoi.

Căci, de fapt, acesta este şi principiul care a dat naştere Atelierului de Pânză: protejarea mediului şi sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi sau care provin din grupuri vulnerabile, prin oferirea de noi locuri de muncă. Pe scurt: dezvoltare durabilă.

Înfiinţat în anul 2009 la iniţiativa organizaţiei non-guvernamentale Viitor Plus, proiectul s-a numit la început Sacoşa de Pânză, tocmai pentru că dorea să ofere o alternativă la pungile de plastic. Concret, sacoşe din bumbac 100% netratat, nevopsit şi neînălbit, cu etichete din hârtie reciclată.

Ideea aparţine celor trei fondatori ai ONG-ului Viitor Plus – Teia Marina Gavrilescu, Teodora Pălărie şi Mircea Ilie-, iar de implementare s-a ocupat iniţial Iulian Ifrim. Doar şase persoane – dintre care trei cu dizabilităţi - lucrau la început pentru Sacoşa de Pânză, într-o încăpere de numai câţiva metri pătraţi. S-au mutat apoi în incinta uzinelor Faur, pentru ca în cele din urmă să ajungă în spaţiul actual.

FOTO: Atelierul de Pânză

FOTO: Atelierul de Pânză

„Dacă vorbim de începuturi, cred că cea mai mare provocare a fost integrarea în program a beneficiarilor, pentru că, în general, oamenii care au diverse probleme au nevoie de o atenţie specială”, a povestit Doris Stroiescu, manager de proiect, pentru gândul.

„Asta cred că diferenţiază un business social de un business obişnuit. Nu poţi cere productivitate unei persoane care are anumite caracteristici, iar rolul nostru acesta este să îi facem chiar şi pe aceşti oameni - care nu neapărat sunt diferiţi de noi, ci pur şi simplu au o anumită situaţie într-un anumit moment dat – să poată beneficia de un loc de muncă şi de tot ce înseamnă avantajele asociate - asigurări medicale, pensie şamd -, plus faptul că se simt utili că pot oferi familiei un suport. Iar acest lucru e extraordinar!”, a adăugat ea.

Circa 6.000 de dolari, atât a însemnat investiţia iniţială. Banii au fost obţinuţi printr-un grant, care a ajutat Atelierul să ia startul.

„Am început cu un grant foarte foarte mic”, îşi aminteşte Doris. „Nu pot să vă dau o sumă exactă cât s-a investit până acum.... Nu întotdeauna am «investit» bani, pentru că, practic, ei nu vin din buzunarul cuiva, ci de-a lungul timpului noi am aplicat pentru diverse granturi, aşa cum fac majoritatea organizaţiile non-guvernamentale în România. De asemenea, am avut parte de susţinere, am fost în portofoliul NESsT în ultimii cinci ani. Ei ne-au sprijinit foarte mult pe partea de «know-how», cu suport pe toate componentele dezvoltării afacerii într-un mod sustenabil. Dar, de asemenea, proiectul a fost tot timpul cumva crescut şi susţinut de Viitor Plus. Pentru că aşa s-a dorit: să reuşim să dezvoltăm un model economic care să fie scalabil, să poată fi preluat de alte organizaţii sau de alte entităţi care şi-ar dori să facă lucrul acesta şi să ajungă să se autosusţină”, a explicat ea.

„Banii care s-ar putea obţine ca profit nu se duc acasă la acţionar”

Aşadar, la doi ani de la lansare proiectului Sacoşa de Pânză, Viitor Plus a extins proiectul sub denumirea Atelierul de Pânză, care a şi devenit SRL. Azi, Atelierul este atât „întreprindere socială”, cât şi „unitate protejată”. Are 11 angajaţi, dintre care patru persoane cu dizabilităţi care, în cea mai mare parte a timpului, lucrează la domiciliu. Alţi trei angajaţi provin din categorii defavorizate

„Întreprindere socială înseamnă o entitate care desfăşoară o activitate economică – deşi lucrurile nu sunt foarte clar reglementate în România, pentru că lipseşte legea economiei sociale -, dar care are în final un scop social”, a precizat Doris. „În speţă, banii care s-ar putea obţine ca profit, nu se duc acasă la acţionar (95% Viitor Plus, 5% preşedintele Viitor Plus, n. red), ci sunt reinvestiţi spre beneficiul celor care au statutul de beneficiari în proiect. Deci, ce facem noi în Atelier este  să susţinem persoanele cu dizabilităţi sau persoane care aparţin unor alte categorii de persoane cu cerinţe speciale”, a adăugat ea.

FOTO: Gândul

În plus, la fel de importantă este şi atenţia pe care proiectul o acordă protejării mediului înconjurător: „Nu numai că ne străduim să oferim locuri de muncă persoanelor cu probleme, dar facem lucrul acesta într-un mod sustenabil din punct de vedere economic, în aşa fel încât să diminuăm impactul asupra mediului înconjurător. Asta înseamnă că facem sacoşe din pânză utilizând doar materiale eco, bumbac 100% netratat, nevopsit, neînălbit, de o anumite calitate, produs în România, în aşa fel încât amprenta de dioxid de carbon să fie minimă. Spre exemplu, dacă am importa materialul din China, ar presupune transportul cu vaporul, mare poluator, sau cu avionul şi de aceea preferăm să luăm de la o distanţă foarte mică, de la producători locali. În final, întregul produs pe care noi îl lucrăm în Atelierul de Pânză e un produs eco”, a continuat Doris Stroiescu.

Cât priveşte încadrarea Atelierului de Pânză ca „unitate protejată”, managerul de proiect precizează că avizul a venit în urmă cu doi ani, din partea Ministerului Muncii. Deşi acest lucru aduce avantaje companiilor care aleg să colaboreze cu Atelierul, puţini sunt cei care cunosc acest lucru.

Unitate protejată este genul de activitate economică în care sunt încadrate într-un procent mai mare de 30% persoane cu dizabilităţi. Noi suntem o unitate protejată avizată încă din anul 2013”, a explicat Doris.

„Unităţile protejate au statut de SRL. Ca avantaj, conform Legii 448/2006, unităţile protejate pot încheia contracte cu companii care au peste 50 de angajaţi; aceste companii pot alege în locul virării fondului de handicap pentru stat, achiziţia de produse din cadrul unităţilor protejate. Se fac nişte contracte speciale între noi şi beneficiari şi le livrăm de valoarea fondului de handicap sacoşe din pânză. Din păcate, facilitatea aceasta fiscală nu este suficient de bine cunoscută în România, dar e considerată şi a fi greu de implementat: ai nevoie de un contract special, de un acord... Mai mult decât atât, în general, companiile preferă să achiziţioneze bunuri de strictă necesitate, şi atunci aleg o unitate protejată care le oferă servicii pe partea de furnizare de papetărie sau de apă, cu toate că prin achiziţia unei sacoşe de pânză branduite, spre exemplu, pot face o economie importantă la bugetul de marketing, şi în final pot considera că banii aceia au fost utilizaţi în beneficiul şi avatajul companiei”, a completat ea.

70.000 de sacoşe de pânză cusute în Atelier

Aproximativ 70.000 de sacoşe din pânză au ieşit până acum din mâinile croitoreselor din Atelier. Nu neapărat numărul acesta îi face însă pe coordonatorii proiectului să se mândrească, ci altul, precizează Doris: „Am făcut noi o socoteală, că dacă în medie am utiliza cam trei pungi de plastic pe săptămână, iar o sacoşă de pânză o păstrăm cel puţin un an de zile, atunci ar însemna că am salvat planeta sau că am scos din consum 11 milioane de pungi de plastic. Acesta este un lucru cu care noi ne mândrim extraordinar de mult!”.

Cei mai mari clienţi ai Atelierului de Pânză sunt companiile, care folosesc sacoşele pentru diverse evenimente sau campanii. Sunt însă şi numeroase alte persoane care urmăresc noutăţile din Atelier şi le cumpără cu regularitate.

FOTO: Gândul

„Companiile, în general, achiziţionează produsele noastre, pe care ulterior le branduiesc fie prin intermediul nostru, fie prin intermediul altor prestatori de servicii de genul acesta”, a spus Doris Stroiescu.

„Avem sacoşe din pânză cu printurile Atelierului - sunt imprimeurile proprii, dezvoltate în diverse parteneriate cu designeri români. Unele au motive tradiţionale româneşti şi sunt extrem de apreciate. Un proiect de genul acesta am avut cu Ioana Corduneanu, de la Semne Cusute; ea ne-a furnizat o parte din aceste imprimeuri, culese de pe ii româneşti tradiţionale şi noi am fost foarte încântanţi. Clar, cu genul acesta de produse ne adresăm consumatorului final, deci persoanelor fizice. Sunt foarte mulţi clienţi care ne cunosc, care ne-au cumpărat sacoşele de-a lungul timpului, care ne apreciază şi care caută de fiecare dată modele noi. Şi vin special să vadă de sacoşe am mai făcut, ce desene, ce alt imprimeu avem pentru sezonul acesta”, a completat ea.

Aşadar, cei interesaţi pot găsi produsele în unele magazine partenere, la diverse evenimente – precum Street Delivery, de pildă – sau pot să le comande folosind datele de contact şi informaţiile disponibile pe pagina de Facebook şi pe site-ul Atelierului de Pânză.

În plus, oricine îşi doreşte o sacoşă de pânză poate să viziteze Atelierul: „o dată la două-trei luni facem Ziua Porţilor Deschise şi atunci îi invităm pe doritori în Atelier să-i cunoască pe cei care lucrează aici, să vadă exact ce facem noi, să facă activităţi recreative utilizând sacoşele de pânză – ateliere de pictură pe pânză, spre exemplu”, subliniază Doris.

FOTO: Gândul

Numărul de produse vândute fluctuează de la lună la lună: pot fi câteva sute sau câteva mii. Preţurile variază şi ele în funcţie de tipul de sacoşă sau de complexitatea imprimeului. Pentru clienţii persoane fizice, nu depăşesc însă 30 de lei.

Până acum, Atelierul de Pânză nu a ajuns să aibă profit. 2014 a fost abia anul în care a reuşit să îşi acopere cheltuielile. Pe de altă parte însă, graţie unei finanţări  POSDRU obţinută în august 2014, au reuşit să cumpere încă patru maşini de cusut performante, cu ajutorul cărora Atelierul plănuişte lansarea unei noi linii de producţie: tricouri.

Dar, deşi nu au început chiar cu dreptul anul 2015, Doris spune că acest lucru nu-i descurajează: „Anul 2015 nu a început strălucit, dar ne dorim ca până la finalul anului să atingem partea aceasta de sustenabilitate economică şi, de ce nu?, să fim şi pe profit. Pentru că profitul care s-ar obţine pe Atelierul de Pânză va fi folosit tot pentru o cauză bună – pentru susţinerea activităţii de împăduriri, pe care Viitor Plus o desfăşoară în zona de sud-est a României”, a explicat ea. „Anul trecut, noi am inaugurat prima pădure plantată şi adusă la statul de masiv de un ONG din România. E vorba de Pădurea Copiilor, un proiect special al Viitor Plus, desfăşurat încă de la înfiinţarea ONG-ului. Pădurea e situată la kilometrul 86 pe Autostrada Soarelui”, a mai spus Doris.

Atelierul de Pânză, desemnat „Antreprenorul lunii aprilie” de Ambasada SUA la Bucureşti

Pentru toate eforturile şi activităţile sale, Atelierul de Pânză a ajuns să fie şi premiat. Şi nu de oricine, ci de Ambasada SUA la Bucureşti, care i-a oferit, în aprilie, titlul de „Antreprenorul lunii”.

„Ei au colaborat cu Viitor Plus pe alte proiecte, dar când au ajuns în Atelierul de Pânză au văzut felul în care lucrăm, ce produse facem şi au fost încântaţi de idee din mai multe motive, sper eu de egală importanţă pentru ei. În primul rând, pentru că facem un business social, iar în al doilea rând, pentru că avem o componentă de mediu foarte importantă. Cumva, ambele au cântărit la fel de mult în acordarea acestui premiu. Suntem foarte încântaţi că se întâmplă asta, că în sfârşit eforturile care au fost depuse în dezvoltarea proiectului Atelierul de Pânză sunt recunoscute. Ne-ar fi drag să se preia ideile din spatele atelierului, să fie cumva replicate şi în alte zone”, a spus managerul proiectului.

FOTO: Gândul

FOTO: Gândul

Cum ar trebui să procedeze cei care vor răspunde acestui îndemn? „Să aplice fix aceleaşi principii ca într-un business obişnuit, numai că aşteptările trebuie să fie mult mai rezervate”, precizează Doris. „Probabil că dacă un business obişnuit poate deveni sustenabil în doi-trei ani, când e vorba de un business social, obiectivul e cu totul altul. Felul în care reuşeşti să atingi sustenabilitatea e mult mai greu. Şi atunci, trebuie să te aştepţi de la bun început că o să ai foarte mult de muncă. Dar, pe de altă parte, nu întotdeauna satisfacţiile sunt de ordin material, că doar de asta vorbim de domeniul acesta. Cu siguranţă beneficiile pe care le avem într-un final, când tragem linie, sunt net superioare”, apreciază ea.

Dacă cineva va avea curajul să înceapă un proiect similar, rămâne de văzut. Cert e că oamenii din spatele Atelierului de Pânză îşi culeg zilnic roadele: zâmbetul sincer al celor pe care îi ajută.

„Asta ne dorim: să-i avem pe oameni integraţi în proiect, să stea cu noi o lungă perioadă de timp. De-a lungul anilor, cred că au fost opt sau nouă persoane cu diverse probleme care au beneficiat de suportul Atelierului de Pânză. Dacă îi adăugăm şi pe colegii noştri noi din proiectul POSDRU, deja ajungem la 11. Deci, eu spun că şi dacă schimbi o viaţă contează, apoi dacă schimbi atâtea!”.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
IMAGINEA ZILEI | Fotografia pe care Halep o vrea ştearsă! Cum a fost surprinsă Simona în vacanţa din Grecia

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info