Ateneul din Husi - arta si cremenal

de Gabriela DOBOS Postat la: 08.12.2006 00:00 Demisolul din stanga al Casei de Cultura "Alexandru Giugaru" din Husi arata ca o spelunca. Acum cateva decenii, intemnitatii erau branciti in cele doua celule si ferecati dupa gratii subtiri cu cerculete de marimea catuselor. Asteptau cu ceasurile pana cand judecatorii din cladirea de peste drum ii chemau la socoata. Cum pica noaptea, puscariasii erau inghesuiti in faetoane cu gratii si dusi in celule trainice. Unii reveneau, sub escorta, in zori. Gratiile si celulele au trecut mai apoi, cu tot cu rugina si mucegai, in custodia Ministerului Culturii, care le pastoreste si in prezent. Cladirea a fost denumita dupa un vestit fiul al Husiului: Alexandru Giugaru, actor de comedie care a jucat in sumedenie de roluri alaturi de Birlic. I-au dat numele in 1987, anul in care marele actor a raposat. Departamentul Justitiei de pe atunci nu si-a mai permis sa intretina cladirile gemene, zidite fata-n fata. Cu sase miliarde lei vechi, acum un cincinal, Palatul de Justitie a redevenit o bijuterie arhitectonica a urbei. Acum, insa, ar trebui cel putin 30 miliarde pentru ca imobilul pasat la Cultura sa nu devina un morman de moluz. In fostele celule de la demisol sunt inghesuite azi clape si picioare de pianine, cutii de viole, canapele fara arcuri, masini de spalat si scaune stirbe. Deasupra, la parter, prichindei si oameni cu capul brumat scot sunete din instrumente. Unii intind acordeoane, zgandaresc cobze si viori, tambale sau contrabasuri, sufla in naiuri sau trompete, iar altii se plimba in pasi de dans folcloric. Ansamblul "Trandafir de la Moldova" ocupa in intregime partea de vest si centrul imobilului, inghesuind administratia spre est. Sub administratie, isi duce traiul taverna "Fantezia" SRL. Vara are si terasa. Hrubele localului sunt perete-n perete cu fostele celule. Asta nu stanjeneste tineretul husean, care socoteste taverna ca fiind cea mai luxoasa din oras. Jocurile mecanice, discoteca, barul cu basorelief sculptat, lacuit si dat cu bait intunecat aduna mai cu seama copii de bani gata. Un club house a tocmit in vara si animatoare de la Iasi. A fost un party pe cinste, cu dansuri desantate, dar moderne, despre care Husiul mai vorbeste si azi. Membrii clubului house jura ca animatoarele erau imbracate sumar, dar nu s-au despuiat de haine. Hrubele au adapostit in vremuri de restriste disidenta huseana, refugiata din bacania Pivniceru, de langa Biserica "Sfintii Voievozi". Apoi s-au organizat aici serate literare, care au starnit curiozitatea Securitatii. Intelectuali erau pusi, ca la scoala, sa citeasca ode. Ca sa inabuse eventualele conspiratii, securistii si-au instalat "punct de lucru" in subsolul Casei de Cultura. Demisolul si parterul cladirii au strans, rand pe rand, cercurile preotilor, invatatorilor si studentilor din oras. Aici a invatat buchiile muzicale si Gavriil Musicescu, ajuns "Parintele muzicii corale romanesti". Teatrul de amatori, ansamblurile corale si folclorice, intalnirile si expozitiile artistilor plastici, cenaclul literar si studioul cinematografic au fost inlocuite in vremurile actuale de informaticieni, barmani-ospatari si contabili veniti la cursuri de specializare. Detaliile de la cursuri sunt lamurite uneori la "Fantezia" SRL, dichisita cu mobilier modern, ventilatoare, calorifere si casete luminoase cu reclame. Hrubele au fost imbracate cu carton gros cu aspect de piatra, care izoleaza fonic si termic. Petrecerile oarecum deocheate nu deranjeaza intelectualii Husiului, desi unii cred ca sunt un sacrilegiu la adresa imobilului, paraginit, dar incarcat de traditie culturala. Oricum, nu-i mai rau decat pe vremea cand imobilul a adapostit vremelnic si un cremenal.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine