Publicat

11

aprilie

2010

20:03

1555

vizualizări

Băile Herculane şi Borsec, ruine care nu mai au nimic de oferit turiştilor

Băile Herculane şi Borsec, ruine care nu mai au nimic de oferit turiştilor

Pe Valea Cernei, nu departe de Timişoara, dar foarte departe de măreţia de altădată, stă încă în picioare, tristă, umilită şi cu un viitor incert, Herculane, cunoscută nouă ca prima staţiune balneo din ţară şi probabil cea mai faimoasă din România. Când au venit romanii pe la noi, în drum spre Sarmisegetusa, s-au oprit aici şi, fermecaţi de frumuseţea locului, uimiţi de izvoarele cu ape tămăduitoare, considerate miraculoase, au început să-l amenajeze şi i l-au dedicat lui Hercule, eroul semizeu, aşa cum arată documentele vremii.

Herculane nu mai are nici oaspeţii, nici viitorul, nici gloria de odinioară şi singurul lucru care se poate spune despre el cu certitudine este că moare cu stil. Stil austro-ungar.

Înfloritoare în comunism, devastată de nepăsarea capitalismului

În casa lui din Herculane, profesorul Iancu Feneşan trăieşte cu amintirile oraşului de odinioară. "Din spusele lui tata, în 1933 a venit aici familia regală. În fiecare vară veneau Iorga, Dimitrie Gusti şi după 1948 primii au fost Dej şi Mihail Sadoveanu. Au venit în fiecare vară, până în 1956-1957. Peste Herculane au trecut 2000 de ani, romani, otomani, austro-ungari, bombardamente, incendii, cutremure şi comunişti. Dar staţiunea a rezistat eroic, reconstruită, refăcută, îmbunătăţită, extinsă, dezvoltată continuu, inclusiv de comunişti.

După anii '70, Herculane a avut parte de renaştere, toate aceste imobile din centrul istoric funcţionau. Era o mare bătălie să fii aici, chiar şi în anii '90, îţi trebuiau relaţii cum era peste tot. Şi în comunism era nevoie de relaţii pentru un loc la băi. Marile hoteluri erau ocupate de finlandezi, israelieni şi seriile erau continue tot anul", povesteşte primarul oraşului Herculane, Nicuşor Vasilescu.

Pentru comunişti, Herculane a fost o comoară exploatată la maximum, iar în anii premergători revoluţiei aici s-a scris o poveste de succes. 6000 de locuri de cazare pe sezon asigurau prosperitatea staţiunii, iar numele ei a devenit un brand internaţional. Apoi, peste toate acestea s-a abătut dezastrul: capitalismul sălbatic pur românesc, cu legi haotice, autorităţi iresponsabile şi personaje dubioase, lipsite de respect şi mânate de interese obscure. Herculane e astăzi de nerecunoscut pentru localnici şi turiştii de odinioară şi un şoc pentru orice om care calcă în oraş pentru prima dată. În extrasezon, arată de parcă peste el ar fi trecut un război nimicitor, pustiu şi bântuit de fantoma splendorii de altădată. Nicuşor Vasilescu spune că declinul staţiunii a început în 2001, odată cu privatizările din turism începute de ministrul Dan Matei Agathon. "Eşecul e total la Băile Herculane, activele au fost cumpărate de Argirom, care nu avea obiect de activitate turismul. Au control total, dar nu s-a investit nimic".

Peisajul e dezolant. Clădiri catalogate drept monumente istorice de tip A se prăbuşesc bucată cu bucată distruse de neglijenţă, de uitare şi de vremuri tulburi. Când a cumpărat Herculane, acum 9 ani, societatea Argirom a plătit pe staţiune 1,3 milioane de dolari. Valoarea adevarată? "Inestimabilă. Toate aceste monumente de tip A sunt nepreţuite", spune primarul Vasilescu. De-a lungul anilor, de la Bucureşti au sosit mai multe echipe de control ale ministerului, toate aparţinând unor firme private, care să verifice stadiul lucrărilor de reabilitare a clădirilor. Răspunsul a fost invariabil: societatea Hercules îşi respectă contractul şi face investiţii în centrul istoric. La faţa locului însă adevărul e evident. Conform unui studiu al Ministerului Justiţiei, societatea Hercules deţine aproape 2.700 de locuri de cazare, toate nefuncţionale, în hotelurile mari şi în clădirile monument istoric.

Udrea: "Una din soluţii ar fi exproprierea"

Ministrul Turismului, Elena Udrea, spune că ia în calcul exproprierea anumitor clădiri din Herculane pentru salvarea staţiunii. "Una din soluţii ar fi exproprierea. Acolo unde nu reuşim să determinăm proprietarii să investească sau să vândă. În cazul de la Herculane, din câte ştim, societatea care a privatizat are mari datorii către stat şi este în situaţia de a fi executată silit. Am luat legătura cu ANAF-ul să vedem exact în ce măsură suntem în situaţia de a executa silit şi a trece hotelurile în proprietatea statului. Sunt obligaţii care evident nu au fost respectate". Până atunci însă, la Herculane lucrurile se mişcă în altă direcţie. Unele dintre clădirile istorice sunt deja vândute sau pe cale de a fi, deşi primăria spune că, legal, Ministerul Culturii ar fi avut drept de preemţiune, iar astfel imobilele ar fi ajuns la Consiliul Local. Clădirile vândute au fost însă deja intabulate, motiv pentru care consiliul a făcut sesizări la DNA.

Erno Tauber este unul dintre localnicii din Herculane. A călătorit în toată lumea, dar, din patriotism local, nu vrea să părăsească oraşul natal. "S-au înstăpânit în Herculane oameni fără aplecare şi simţăminte faţă de oraş. S-au făcut stăpâni pe o avere la care nu au contribuit cu nimic, pe care o jefuiesc şi o distrug. Vin turişti şi întreabă ce s-a întâmplat, occidentalii zic că Ceauşescu l-a lăsat aşa. Nu, a făcut-o democraţia", spune Erno Tauber.

Borsec, binecuvântat de Dumnezeu, uitat de oameni

"Se spune că Dumnezeu, când a făcut Borsecul, era în toane bune. Ne-a dat izvoare de ape minerale, ne-a dat aurul verde, pădurile din jurul Borsecului, şi ne-a dat aerul curat", spune primarul din Boresec, Joszef Mik. Dumnezeu a dat, omul a luat. Borsecul, fost blazon al României, ţi se înfăţişează astăzi ca un loc părăsit în grabă de oameni după o epidemie devastatoare. În staţiune nu au mai rămas decât două - trei mii de suflete, care trăiesc din amintiri şi pentru care singurele evenimente memorabile într-un an sunt vizitele jurnaliştilor interesaţi de soarta orăşelului. Dacă înainte de 1989 sezonul turistic era non-stop şi nu găseai cazare decât cu greu, acum, din cele 100 de vile pentru turişti, dacă au mai rămas 5-6 funcţionale. "Tot era frumos, nu se compară cu ce e acum. Vai, nu vorbiţi că mi se rupe sufletul când văd", spune Maria Baba, fostă îngrijitoare a vilelor de aici. Pe timpul comunismului, Borsecul oferea chiar şi 9.000 de locuri de cazare pe sezon. Astăzi chiar şi vara te plimbi ca printr-o localitate pustie. Mai sunt doar câteva pensiuni care se chinuie să supravieţuiască. "Din păcate, mulţi copii care sunt acum nu ştiu că Borsecul a fost staţiune", spune Martin Bara, proprietarul uneia dintre puţinele pensiuni rămase.

Cauza declinului din Borsec este pusă tot pe seama privatizărilor făcute prost, crede primarul Joszef Mik. "A urmat o privatizare eşuată după care statul a vândut toate imobilele. Banii nu au mai fost investiţi în Borsec. Aproape 80 de clădiri au fost revândute la diferite persoane fizice. De-a lungul anilor, vilele au trecut pe mâinile unor speculanţi imobiliari". Primarul asistă neputincios la degradarea lor. Legal, nu-i poate pedepsi decât cu amenzi derizorii de 500 de lei. "Aşteaptă să dea tunuri imobiliare, deşi nu au investit nici un leu în renovare sau întreţinere", spune Joszef Mik.

Acum 10 ani s-a închis baza de tratament balnear. Pentru Borsec, asta a fost lovitura finală. A pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică, dar şi pe acela de staţiune turistică de interes naţional. Un singur lucru mai funcţionează astăzi în oraş: fabrica de îmbuteliere a apei minerale. Înainte de anul 2000, 85 la sută din populaţie lucra în turism şi 15 la sută la fabrică. Acum procentul s-a inversat. (Carmen Avram, Cristian Iordache, Raul Mihuţă, Cosmin Savu, Sergiu Matei, Dalila Dulgheru - Pro TV)

ULTIMA ORĂ
VIDEO | Putin, în mijlocul unui scandal de proporţii: "What the fu*k are we doing?"

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info