Publicat

22

aprilie

2012

21:55

26714

vizualizări

CĂLĂTORIE VIRTUALĂ în Biblioteca Naţională, cel mai mare mall cultural din România

La peste jumătate de secol de la primele discuţii, după trei ani de la reluarea lucrărilor la noua clădire (începute încă din 1986) şi la patru luni de la inaugurarea oficială, noul sediu al Bibliotecii Naţionale, situat în bulevardul Unirii, îşi va deschide luni porţile pentru publicul larg.

CĂLĂTORIE VIRTUALĂ în Biblioteca Naţională, cel mai mare mall cultural din România

La peste jumătate de secol de la primele discuţii, după trei ani de la reluarea lucrărilor la noua clădire (începute încă din 1986) şi la patru luni de la inaugurarea oficială, noul sediu al Bibliotecii Naţionale, situat în bulevardul Unirii, îşi va deschide luni porţile pentru publicul larg.

La peste jumătate de secol de la primele discuţii, după trei ani de la reluarea lucrărilor la noua clădire (începute încă din 1986) şi la patru luni de la inaugurarea oficială, noul sediu al Bibliotecii Naţionale, situat în bulevardul Unirii, îşi va deschide luni porţile pentru publicul larg.

Într-o primă fază, vor fi disponibile şapte din cele 14 săli de lectură şi spaţiile multifuncţionale, unde vor fi organizate diverse activităţi, precum expoziţii, conferinţe sau ateliere demonstrative, şi unde, în zonele special amenajate, va putea veni oricine are nevoie de un loc propice studiului, inclusiv grupuri de elevi şi studenţi care lucrează la proiecte comune. În incinta Bibliotecii Naţionale urmează să fie deschise şi două cafenele.

Spaţii complementare sălilor de lectură, foto: Cătălin Abagiu

Spaţiu destinat expoziţiilor, foto: Cătălin Abagiu

"Întreaga activitate se desfăşoară în jurul atriumului. Obiectivul a fost de a avea lumină naturală cât mai mut timp posibil în toate zonele Bibliotecii Naţionale, săli de lectură şi spaţii multifuncţionale. În spaţiile complementare sălilor de lectură, pot veni studenţi sau cercetători, practic, publicul larg, unde cu propriul laptop sau altă tehnologie îşi pot desfăşura activitatea. Nu toate etajele sunt destinate publicului. De exemplu, ultimul etaj este pentru depozitul legal intangibil. Etajele 5 şi 6 vor fi pentru colecţiile speciale, activităţile de digitizare şi Centrul naţional pentru restaurarea documentelor, în timp ce etajele inferioare sunt cele cu sălile de lectură, distribuite tematic", a explicat pentru gândul Elena Târziman, directorul Bibliotecii Naţionale.

Săli de lectură tematice

Una dintre cele şapte săli de lectură este destinată special elevilor din ciclul primar şi gimnazial, care vor avea astfel acces la titlurile din bibliografia şcolară, diverse culegeri, numeroase atlase şi hărţi. Spaţiul a fost conceput pentru a putea funcţiona ca un after-school, un loc unde elevii îşi pot face teme, dar şi un loc unde părinţii îi pot lăsa când merg să studieze în celelalte săli de lectură, sau unde şi învăţătorii sau profesorii pot veni împreună cu elevii pentru diverse activităţi didactice. Mai mult decât atât, în noul sediu al Bibliotecii Naţionale, vor putea veni şi "cititorii care nu ştiu încă să citească". Este vorba despre elevii care vor intra la toamnă în clasa pregătitoare şi pentru care a fost amenajată o ludotecă, unde în prezent este găzduită o expoziţie de lucrări realizate de copii.

Sala de lectură pentru copii şi tineret, foto: Cătălin Abagiu

O altă sală de lectură care va fi disponibilă începând de luni este cea destinată celor interesaţi de lucrările de Drept şi documente juridice, o sală de la ferestrele căreia se poate vedea Tribunalul Bucureşti.

"Am avut deja solicitări pentru consultarea materialor juridice. Tocmai de aceea am preferat ca în acestă primă etapă să amenajăm această sală în loc de sala de economie, sala tehnică sau cea de medicină", a declarat Elena Târziman.

Imediat lângă, se află sala destinată celor care vor dori să citească presă, una dintre cele mai solicitate săli de-a lungul vremii. La raft veţi putea găsi colecţiile ziarelor din ultimii zece ani, în timp ce pentru presa mai veche va trebui să faceţi solicitare pentru a fi adusă din depozit.

Cea mai mare sală de lectură, cu o capacitate de 80 de locuri şi o zonă destinată artei care va funcţiona până va fi amenajată o sală specială, este cea de literatură.

"Amplasamentul acestei săli este absolut special, vizavi de Dâmboviţa, de unde se poate vedea Casa Poporului. Astfel, cele mai mari clădiri din România se privesc faţă în faţă. Prima donaţie pentru această sală a venit din partea familiei Blaga, un bust al scriitorului, pentru care a fost creată o zonă specială. Printre cele mai recente donaţii se numără şi manuscrisele lui Neagu Djuvara, precum şi lucrări de secol XVI-XVII , donate de fostul arhitect şef al Bucureştiului, Alexandru Budişteanu", spune directorul Bibliotecii Naţionale.

Cum îţi faci un permis

Accesul în sălile de lectură ale Bibliotecii Naţionale se face pe baza unui permis care se eliberează pe loc, în mod gratuit. Este nevoie de o fotografie şi de buletin. În cazul în care îl pierdeţi şi vreţi un altul, va trebui să plătiţi echivalentul a aproximativ 10 euro. Nu este nevoie de permis pentru accesul în celelalte zone ale bibliotecii.

Primul permis eliberat de Biblioteca Naţională îi aparţine lui Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii în mandatul căruia a fost semnat contractul de execuţie a clădirii. Paleologu şi-a rezervat acest drept încă de la inaugurarea Bibliotecii, din 15 decembrie 2011.

"Utilizatorul se descurcă singur dacă bibliotecarul şi-a făcut treaba cum trebuie"

Biblioteca Naţională a României are un fond de peste 12 milioane de volume, organizate în fonduri curente - publicaţii româneşti şi străine (cărţi, ziare şi reviste) - şi fonduri ale colecţiilor speciale, cu peste o jumătate de milion de documente (bibliofilie, manuscrise, arhiva istorică, periodice româneşti vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual). Cea mai valoroasă lucrare pe care o deţine Biblioteca este Codex Aureus, un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810, care poate fi răsfoit virtual aici.

Depozit de carte contemporană, foto: Cătălin Abagiu

Drumul pe care îl parcurge o carte din momentul în care a fost achiziţionată şi până ajunge la cititor este unul destul de complicat. "Până ajunge să primească cotă şi să fie distribuită în sala de lectură, o carte merge de la editor la Biroul de Achiziţii, unde se face o descriere preliminară, apoi ajunge la catalogare, unde se stabileşte domeniul căruia îi aparţine, ulterior se face o fişă de descriere care se regăseşte în catalogul electronic al bibliotecii, iar cartea este repartizată în depozit. Ca să ne mutăm în noul sediu, a trebuit să integrăm colecţii disparate şi, practic, fiecare document din cele jumătate de milion pe care putem să le oferim acum, a fost luat la mână de către bibliotecari, verificată fişa de descriere şi recotat. Din 15 decembrie şi până acum asta am făcut. Aceasta este munca cea mai migăloasă şi cea mai puţin vizibilă, din păcate. Paradoxal, cu cât lucrarea bibliotecarului este mai de calitate, cu atât el este mai puţin vizibil. Utilizatorul se descurcă singur dacă bibliotecarul şi-a făcut treaba cum trebuie", a explicat Târziman.

O primă săptămână festivă

Deschiderea oficială a noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României a fost programată pentru 23 aprilie pentru că este data la care se sărbătoreşte Ziua Naţională a Bibliotecarului. Deschiderea pentru public este marcată printr-o serie de evenimente, între care dezbateri şi expoziţii, ce se vor desfăşura pe parcursul întregii săptămâni.

Una dintre cele mai interesante expoziţii pe care le puteţi vizita în aceste zile este cea de mail-art, "Biblioteca în toate stările sale".

"Conceptul acestei expoziţii este o reluare a ideii lui Marc Chagall de la începutul secolului trecut. Ineditul constă în faptul că lucrările artiştilor sosesc prin poştă şi au drept temă cartea, biblioteca în toate stările sale. Astfel, am dorit să facem cunoscut acest eveniment (lansarea noului sediu -n.r.) şi în alte ţări. În cadrul acestei expoziţii vor expune 170 de artişti din şase ţări. Lucrările de aici urmează să fie expuse, de asemenea, în Franţa", a explicat organizatoarea expoziţiei, Doina Biro.

Programul detaliat al celor cinci zile poate fi consultat pe site-ul instituţiei.

Istoria Bibliotecii Naţionale

Până acum, nu a existat practic un sediu destinat Bibliotecii Naţionale a României. După ce a fost reînfiinţată, în 1955, a durat aproape doi ani până a fost găsit un spaţiu - fostul Palat al Bursei de pe strada Ion Ghica - şi alţi doi pentru adaptarea lui la activităţile specifice. Primele discuţii privind necesitatea unei clădiri noi pentru Biblioteca Naţională datează de la începtul anilor '60, dar construcţia ei a început abia în 1986 şi a fost sistată foarte aproape de finalizare, în decembrie 1989.

După Revoluţie, sediul din bulevardul Unirii al Bibliotecii Naţionale a avut o istorie agitată. Lungi perioade de timp nu s-au făcut nici un fel de investiţii, astfel că părţi din imobil s-au degradat şi, în plus, locul a atras hoţii de fier vechi şi de materiale de construcţie. În 2002, o mare controversă a izbucnit în jurul construcţiei, după ce aceasta a fost transferată în administrarea Regiei Autonome - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) pentru a deveni sediu al Guvernului. Acest plan a fost abandonat în cele din urmă.

În 2004 s-a făcut o revizuire a proiectului din 1986, iar în 2006, Ministerul Culturii a luat decizia transformării construcţiei în centru cultural şi bibliotecă naţională. Lucrările au început în primăvara lui 2009.

În mai 2010, deputatul PDL Silviu Prigoană a înaintat o propunere legislativă ce prevedea mutarea Parlamentului în acestă clădire de pe bulevardul Unirii, care să treacă din administrarea Ministerului Culturii în cea a RA-APPS, precum şi trecerea Palatului Parlamentului în administrarea consiliului General al Municipiului Bucureşti. Iniţiativa nu a fost însă adoptată.

Lucrările la clădirea Bibliotecii Naţionale au fost finalizate, după o investiţie de peste 100 de milioane de euro, la sfârşitul anului trecut. Inagurarea a avut loc în 15 decembrie 2011.

La începutul acestui an, Ministerul Culturii şi-a mutat sediul în clădirea Bibliotecii Naţionale, lucru anunţat de ministrul Kelemen Hunor încă de la inaugurare. Tot atunci, acesta a precizat că, din 2012, Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" va avea, de asemenea, sediul tot aici, instituţia de spectacole urmând să părăsească spaţiul din clădirea Teatrului Naţional Bucureşti, care este în renovare.

Biblioteca Naţională în cifre

14 săli de lectură cu o suprafaţă totală de 14.000 mp
Atrium înalt de 30 de metri
Şapte niveluri supraterane şi două subterane
Amplasată pe un teren de 54.000 de metri pătraţi
Suprafaţa construită de peste 15.000 de metri pătraţi, adică o treime din Casa Poporului
Spaţii depozitare 35.000 mp
Birouri 8.000 mp
Aulă de 400 locuri
300 de locuri de parcare

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Ion Ţiriac a anunţat o megaconstrucţie în România: ”Avem nevoie de încă 200 de milioane de euro!” Nu s-a mai văzut aşa ceva în România

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info