Calvarul părinţilor de copii drogaţi
Calvarul părinţilor de copii drogaţi
Familiile dependenţilor de heroină şi cocaină au un loc unde-şi pot descărca sufletul, împărtăşindu-şi experienţele triste cu alţi părinţi aflaţi în postura lor
Psihologii Fundaţiei Teen Challenge îi învaţă să-şi conştientizeze propriile greşeli ca să nu le mai repete în viitor
Mai cutremurătoare decât poveştile tinerilor care se droghează sunt dramele familiilor lor, în care taţii ajung să bântuie prin ghetourile din Ferentari căutând „bile” pentru progeniturile lor şi mamele îşi caută o a doua slujbă ca să plătească datoriile la dealeri. Cel mai adesea, vecinii de scară sau colegii de serviciu nu ştiu nimic, teama de stigmatul social ţinând bine ferecat secretul blestemului care a poposit în casa lor. În premieră în România, la iniţiativa Fundaţiei „Teen Challenge”, o dată pe lună, doisprezece părinţi de drogaţi se adună în jurul unei mese ovale, îşi împărtăşesc propriile încercări eşuate de a-şi vindeca copiii şi sunt învăţaţi de psihologi cum să-şi abordeze fiii ca să-i readucă de-adevăratelea pe drumul bun. Părinţii lui Mihai (27 ani) au acceptat să vorbească despre încercările lor eşuate de a-şi smulge fiul din braţele heroinei.
Spionaj de cartier
Era în ‘98 când prin cartier a început să umble zvonul că fiul său de 17 ani consumă heroină. Cum puştiul nu recunoştea, tatăl a trecut la verificări: „Am cumpărat efectiv informaţii de la prietenii din anturajul în care am bănuit eu că se învârte. I-am luat: «Gigel, am nevoie să torni. Îţi dau banul». Pentru 100.000 spuneau tot: unde şi cu cine se întâlnesc, de unde procură heroina, cum fac rost de bani. Cam un an mi-a luat să-i fac dosarul de urmărire.
Când a venit băiatul acasă, i-am pus pe masă dosarul, ca la Securitate şi n-a mai putut să nege”. Ca să-i scoată băiatului gărgăunii din cap, tatăl său şi-a dat demisia de la service-ul auto unde lucra propunându-şi să-l supravegheze 24 de ore din 24: „«Din momentul ăsta ai terminat cu toţi prietenii tăi. Eu sunt prietenul tău cel mai bun şi o să mă ocup direct de tine». Făcusem un program al meu care credeam că o să-l ajute. Mergeam şi alergam dimineaţa, apoi înot, sală de forţă, saună, ceaiuri. Printre altele, am mai citit şi eu la viaţa mea despre plante medicinale, depurative, dezintoxicante. Beam cu el trei ceaiuri pe zi, masă, vitamine, miere, propolis, polen”.
După două săptămâni de ceaiuri, polen şi jogging printre trandafirii din parc, Mihai s-a aruncat de la balcon: „Era o duminică de vară, seară, linişte, urmăream un film, când s-a auzit o bubuitură fantastică. Când nevastă-mea a văzut cearşaful legat de balustrada de la balcon, de groază s-a lipit de perete, s-a făcut albă aşa şi mi-a zis: «Du-te tu că nu pot să mă duc». Mă uit pe jos în faţa blocului şi nu e. În următoarele 30 de secunde m-am trezit cu vecinul de sub noi. Sărise la el, spărgându-i toate geamurile de la balcon, după care i-a traversat sufrageria şi a fugit”. După zile de căutări, au aflat că Mihai era cu prietena lui, o dependentă la rândul ei. Au urmat ani de furturi de bani din casă, de pe carduri şi momente de violenţă şi disperare în care părinţii au fugit de acasă la rude, sperând că, dacă va rămâne singur şi părăsit, fiul lor se va trezi.
Heroina, ca tratament
În 2001, în contextul lipsei de informaţii despre droguri din acei ani, neştiind că există o secţie de dezintoxicare în spital, tatăl lui Mihai a învăţat de la TV: „Printre altele am văzut un film american din anii ‘80 despre un pilot alcoolic căruia doctorul i-a spus că nu se poate opri brusc din băutură, aşa că i-a dat un pahar din sticlă cu gradaţii şi i-a zis ca în fiecare zi să încerce să bea o cantitate de alcool cu o gradaţie mai mică”. Aşa că i-a propus fiului drogat un experiment: „Uite, o să cumpăr eu droguri ca să ţi le administrez şi o să facem un grafic pe zile, pe ore şi o să mărim perioada de timp dintre doze. Luăm o bilă din asta şi de exemplu dacă tu te-ai drogat acum şase ore, o să mărim intervalul până la bila următoare cu o oră-două. Tu ce zici?”.
Ca să se asigure că fiul nu-i mai fuge de acasă, i-a zis să-şi aducă şi iubita la cura cu drog: „Soţia n-a rezistat la chestiile astea cu injecţii, dar eu, pentru că am făcut în liceu cum se făcea pe vremuri «Sanitarii Pricepuţi», le mai aveam aşa cu rănile, cu plăgi, cu hemoragii, cu contuzii şi chiar voiam să văd unde se injectează. S-au înţepat normal, cu garou, cum văzusem eu că se pune la hemoragie, dar maică-sa într-o seară, când i-a văzut, a leşinat. Eu acum încercam un pic să fiu şi psiholog. Discutam, îi spuneam: «Nu te mai gândi»”. Convins că metoda va da roade, odată la câteva zile tatăl băiatului dădea câte o fugă în Ferentari ca să procure „bile”, însoţit de un drogat din cartier, cu care a negociat intens: „«Vasile, vreau neapărat să cumpăr şi eu nişte marfă». «Păi să vedeţi că habar n-am». «Îţi dau o bilă şi ţie». «S-a
făcut. Să mergem».
Tipul s-a comportat ca în filme: «Staţi cu maşina la colţ, nu intraţi în gang că nu vreau să vedeţi unde ajung». Atunci bila costa 350.000. I-am dat şapte milioane gândindu-mă dacă fuge, dar băiatul a fost serios şi s-a întors cu marfa. Dacă apărea o razie şi mă prindea cu 20 de bile la mine, intram în puşcărie pentru trafic”. Sumele uriaşe de bani cheltuite pe terapia cu heroină au făcut-o pe mama lui Mihai să-şi iasă din minţi şi să ţipe la iubita fiului său: „Să-ţi mai cumpere şi tac-tu din doze că am ajuns faliţi”. După 15 zile, tatăl lui Mihai a spus stop „terapiei”: „După grafic mai era o jumătate de oră până la următoarea doză, aşa că m-am îmbrăcat să iau pâine de jos.
Fiu-miu s-a impacientat: «Ei, tată, ce faci, pleci? Şi cu tratamentul cui ne laşi?». «Mă întorc, mă duc până la pâine, aveţi şi voi răbdare». Deja pe mine mă luau transpiraţiile gândindu-mă cum o să reuşească el să scape de drog, dacă stă aşa concentrat pe chestia de timp. Nu vă pot reproduce drumul ăla de la scară până la pâine. Afară ploua, era întuneric, că era toamnă şi eu rătăceam prin parc gândindu-mă
încotro s-o apuc. Când m-am întors, intenţionat am întârziat 15 minute să văd ce reacţie au. El şi prietena lui stăteau amândoi pe colţar în bucătărie pufăind nervoşi din ţigară. M-am descălţat şi calm am luat pâinea, am aranjat-o în sertar, când îl văd pe fiu-miu că îmi bate obrazul: «Băi, tată, chiar îţi baţi joc de noi?»”.
În 2003 părinţii băiatului au aflat că „Chelie”, drogat notoriu din cartier, a fost internat la dezintoxicare la Spitalul 9, loc în care Mihai a petrecut câte 4-5 luni în fiecare din următorii cinci ani, ajungând ca de la droguri şi medicamente să semene cu o „arătăre din «Întoarcerea morţilor vii»”. În noiembrie 2007, leguma Mihai a început în paralel cu părinţii lui un program de reabilitare fizică şi spirituală la Teen Challenge şi acum este vindecat. Dependenţa lui Mihai i-a costat pe părinţii lui Mihai 10 ani de viaţă şi peste un miliard de lei cheltuiţi pe droguri, amenzi, datorii şi şpăgi la medicii curanţi.
„Când femeia de serviciu de pe scară mi-a spus: «Fiu-tu se droghează», m-a bufnit râsul pentru că droguri văzusem doar în filme şi mă gândeam că sunt nişte sume exorbitante de care copilul meu niciodată n-ar putea să facă rost ca să se poată droga. Nu concepeam că la noi în ţară vor fi aşa ceva. Mergeam pe premisa că e ca şi cum l-aş fi prins cu ţigara şi, dacă-l smuceşti de vreo două-trei ori, automat o să zică: «Gata, mă bate mama» şi am terminat. N-a fost aşa”. - (mama lui Mihai)
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine















15 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Mai cutremurătoare decât poveÅŸtile tinerilor care se droÂÂghează sunt draÂÂmele familiilor lor, în care taÅ£ii ajung să bântuie prin ghetourile din Ferentari căutând „bile†pentru progeniturile lor ÅŸi mamele îşi caută o a doua slujbă ca să plătească datoriile la dealeri.
stilfeminin.ro/relat ii/te-a-inselat-vreo data-afla-aici-4.htm l
suntem absolventii institutului politehnic bucuresti, facultatea de tehnologie chimica, sectia chimie, promotia 1982. cautati in arhivele universitatii bucuresti, promotia de profesori+chimisti+ofiter i, 80 de absolventi si o sa vedeti ca suntem singurii absolventi ce au facut 3 ani armata in timpul facultatii , arma 52 pentru a impiedica sinteza substantelor toxice de lupta in laboratoare si pentru a preveni consumul de droguri in randul tinerilor.suntem impiedicati de 25 de ani sa profesam chiar de catre profesorii universitari si academicieni. suntem parinti si mereu ne-a pasat. am fost prizoniera 11 ani in institutul de chimie timisoara al academiei romane pentru ca am aparat valorile familiei si ale scolii romanesti. mai putem face ceva pentru tineri si pentru parintii lor. cu respect, profesor+chimist+ofiter cornelia vodoiu.
autorul articolului, este un prost , ce nu face decat sa urmeze, alte clisee ale unor colegi de breasla.crezi ca numai in ferentari , prostule, sunt dealeri, in alte cartiere nu sunt , sau e mai la indemana sa-ti arunci prostia de comentariu in ferentari, daca te tin ******* da o fuga prin vitan sau pantelimon, sa v4ezi acolo senzatii tari fraiere..
draga cornelia vodoiu
eu si intreg poporul roman iti recunoastem tie si colegilor tai meritele extraordinare pentru propasirea romaniei mari. dar, tu cat si colegii tai, sunteti dintre cei multi care in hainele studentiei au imbracat uniforma militara. nu esti unica, esti mediocra si cu autolaudorosenia la nivel de laitmotiv. ce promotie de ofiteri mamaie? care ofiter? tu ofiter? vreau sa-ti vad livretul! o tara intreaga vrea sa-ti vada livretul militar. striggaaaammm!!! vrem livretul!!! vrem livretul!!! vrem livretul!!!
o tara intreaga stie ca tu minti prin aburii de alcool care te consoleaza la o varsta pentru altii respectabila. esti prizoniera propriei tale minti, nicidecum prizoniera altora. traiesti in lumea ta de autist caruia ii place sa i se ridice titluri si osanale, pentru ca si-a ratat viata.
sa ne traiesti domna profesor+chimist+ofiter cornelia vodoiu. sa ne traiesti 1000 de ani. uraaa, uraaa, uraaa !!!
cu stima,
slt. ecaterina teodoroiu
excelent material! felicitari
Excelent articol
pentru parintii acestui copil.
ati pierdut multi bani si mult timp dar ati cistigat sufletul pe care dumnezeu vi l-a incredintat si asta are mai mare valoare decit orice lucru material din lumea asta.nu ati pierdut nimic, ati cistigat prin lupta voastra.
va felicit din inima pentru acesta biruinta.
am fost si eu unul din cei ce au bagat rahat in vene. stiu cum e. am reusit sa ma las datorita mamei mele. un sfat: decit sa cheltuiti tone de bani cumparind marfa la copil, mai bine luati o vacanta prelungita undeva departe, unde sa nu aiba de a face cu cei ce ii cunoaste. e nasol o saptamina dar dupa aia trece. in vreo luna e ca nou. spun asta din proprie experienta, la mine a functionat. undeva la soare si cald. ajuta, mai ales la regenerarea metabolismului incetinit de substanta (heroina).
stiti cum e cu lasatul...tai-o brusc. altfel nu merge. serios. si indiferent cit urla copilul, daca e undeva aiurea in lume, nu are ce face. a da, mai un sfat. e nevoie de ceva pt dureri, puternic. recomand ibuprofen de 600. si eventual ceva de dormit, pt insomnii, preferabil ceaiuri.
ce reabilitare fizica si spirituala? ce e aia, ca pe cealalta cu bilele am inteles-o si nu merge? spune-ne mai multe nene befule! ne intereseaza!
aha! teen challenge e intemeiata de individul care a scris "crucea si pumnalul". tare cartea!
cu puterile omenesti nu cred ca e posibil sa scapi de droguri. de aceia parintii ar trebui sa se roage mult la dumnezeu. apropo, am vazut persoane care au scapat de droguri fiindca au intrat in puscarie. cand au fost arestati erau ca niste legume terminate si ochi de cosmar, iar cand au iesit erau oameni cu viata in ei.
nu uitati ca statul desi are legi pentru lupta impotriva drogurilor de fapt le promoveaza. daca ar vrea sa opreasca acest flagel l-ar opri imediat. prinzi unu' care vinde doua palme si spune de unde ia. tot asa pana prinzi si granzii. unii n-o sa vorbeasca la 2 palme dar daca aplici principiul american al luptei antiterorism si folosesti tortura afli imediat. nimeni nu rezista la metode de tortura si e spre binele natiunii. cu asa metode in 3 luni nu mai aduce nimeni un drog in tara. uitati-va la china. acolo sunt executati pe stadioane dealarii. rezultatul? nimeni nu vinde si consumatorii sunt mai rari decat cei cu varsta peste 100 de ani. :)
mda..un articol bun..dar nu perezinta adevarata lume...care ne inconjoara...pe nicaieri nu am vazut un articol in care sa se prezinte adevarata viata..si poate solutii...aaa si legislatia dn romania e d c***t...pot zice k nu fc absolut nik..ii apara p drogati...dar p familiile lor nu...eu una sunt sora d toxicoman si stiu prin c viatza treci...(aaa app tipul d mai jos frate o data c te'ai drogat nu te'ai lasat nu poti..kt ai susttine..poti pleca si la kpatul lumii..dar dak te'ai intpors si te'ai intalnit q nuj cn...o iei d l kpat...) la mine fratele meu e toxicoman d l 15 ani aqm avant 26...pot zice k ai mei au ajuns in ultimul hal...el sta cu bunik..dar p noi pur si simplu ne terorizeaza...mama l'a internat d n ori pana aqm l spitale pt toxicomani..dar si'a cerut externare si ...s'a dus p apa sambeteri saptamanile state aqlo..bani ii trebuiesc mareu pt droguri...a devenit si violent...d injuraturi amenintari ...nici nu mai vb...mama a sunat l salvare si politie d atatea ori...au venit si au plecat cu cea mai mare usurinta...k nu au c face doar constatare...nu mai stim c sa facem....cred k in viitorul apropiat nu stiu ori moare el ori murim noi...e cumplit sa gandesti asa ..dar ...cei din exterior vad altfel tot..."orice are o solutie" ne'a fost supsa d n ori ...dar nu e asa ...nu e nicio solutie...dak cnv e in situatie sa zica ...sau cn are vreo solutie scrieti'mi p iubire_de_cristal@yahoo.com va rog mult...
ma numesc ciprian am o varsta de 16 ani am vazut foarte multi drogati am si prieteni toti miau spus ia ma si tu incearca sa vezi cum e va spun sincer e foarte tentant dar cu ajutorul lui dumnezeu nu amvrut sa iau si la scoala se drogeaza toti can se drogeaza se cred supermen fel si fel de personaje…