Castelul din Carpati - "construit" de Jules Verne din doua bucati

de Calina BERCEANU Postat la: 12.01.2007 00:00 Ce l-a apucat pe conferentiarul Alexandru Diaconescu de la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, arheolog specialist in epoca romana, sa caute urmele lui Jules Verne si sa faca un film despre Castelul din Carpati? Chiar asa l-am si intrebat, anticipand o explicatie cu radacini in copilaria vrajita de opera scriitorului francez. Ei bine, nu! Romanele lui Jules Verne i se pareau mai degraba plictisitoare, cu exceptia Insulei Misterioase. Totusi, i-a ramas in minte pasiunea mamei sale, om al Tarii Hategului, pentru asemenea povesti. Asa ca, anul trecut, si-a trimis un student sa fotografieze locurile. I-a dat doar cateva indicatii, si cand a vazut ce-a adus tanarul, a inceput sa compare pozele cu gravurile folosite de Jules Verne. Nu i-a venit sa creada. Ruinele de pe dealul spre care se uita, la inceputul romanului, ciobanul prin ochean, si vede un fum, deci deduce ca sunt locuite, sunt unu la unu cu cele ale Cetatii Colt. Urcusul seamana extraordinar, apa la fel, stejarul de pe bastion e tot acolo, stancile par trase la indigo. A suprapus apoi pozele aduse de student de la Castelul Huniazilor si a recunoscut turnurile din gravuri. Categoric, descoperise Castelul. Sau umbra lui. Caci, daca Cetatea Huniazilor sta bine in picioare, Cetatea Colt e o ruina trista, din care mai cade cate-o bucata in fiecare an, iar Diaconescu o simte de parca i-ar taia cineva din degete. "Initial era ideea de a face un film cu scopul nedeclarat, dar final, de a prezenta ruinele extraordinare care sunt in zona Tarii Hategului, care din pacate nu sunt restaurate, desi sunt singurele urme ale unei nobilimi romanesti in Transilvania. Nobilime care ulterior a devenit maghiara, de acolo... Ar trebui sa fie sanctuarul nostru national, dar totusi este abandonat. Peisajul este foarte frumos, ruinele, castelele sunt spectaculoase, si a venit ideea ca merita facut un film ca pe Discovery, cum unul merge, cauta, nu gaseste nimic, dar te tot uiti dupa el cum cauta. Ideea a fost sa se faca de Anul Jules Verne, apoi Anul Francofoniei, dar desi am avut sprijinul Centrului Cultural Francez, nu am obtinut finantare. Nici de la Ministerul Culturii, dar nu-i acuz. Acum am gasit sprijinitori in Franta si putem realiza filmul. Partea cea mai buna este aceea ca, intre timp, pornind de la o chestie destul de formala, am facut totusi o investigatie si am constatat ca nu numai ca locurile amintite de Jules Verne se potrivesc foarte bine cu peisajul carpatin, dar graficianul care-i facea ilustratia a creat niste imagini suprinzator de apropiate cu ceea ce avem la noi. Partea cea mai importanta este aceea ca in mod evident interiorul descris de Jules Verne este Cetatea Huniazilor, iar exteriorul este Cetatea Colt. A combinat amplasamentul exceptional al Cetatii Colt, rudimentara, simpla, cu numai un donjon, cu interiorul mai amplu. Cand am mers la Hunedoara, am vazut niste gravuri ale castelului inainte de restaurare, in 1890, putin dupa ce a scris, si mi-am dat seama ca graficianul a avut in fata sa o gravura inainte de restaurare si se poate recunoaste totul in desene, la fel cum, clar, a avut cel putin o gravura a Cetatii Colt. Jules Verne plaseaza actiunea in depresiunea Petroseni, capatul pasului Vulcan (valc inseamna lup, in slava), dar acolo nu exista nici un castel. Filmul nostru va incepe acolo, unde se constata potrivirea intre toponime, si vine spre Tara Hategului, unde lucrurile devin clare", ne-a povestit cercetatorul. Diaconescu a luat legatura cu Sectia de Teatru si Film a UBB si, cu ajutorul lui Marius Sopterean, care a acceptat sa preia regia, in primavara vor incepe filmarile la un documentar-artistic. Adica, in paralel cu actiunea de cercetare, se va face si o reconstituire a actiunii romanului. Clujenii vor sa arate filmul peste tot prin Europa, in speranta ca vreun sambure de turist va calca prin zona. Asta daca nu cumva, intre timp, departe de orice preocupare a autoritatilor, Cetatea Colt nu se va darama, iar Castelul din Carpati, povestea lui Radu Gorj, va ramane doar in paginile lui Jules Verne.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine