Cât de sigur este avionul prezidenţial românesc. Un reportaj Gândul la bordul Air Force One Romania

„Air Force Unu“ – apartamentul cu aripi al preşedintelui Băsescu are congelator, pat matrimonial şi toaletă îmbrăcată în piele. Plus: cum se curenta în avion un fost preşedinte

Kilometrii pe care avionul prezidenţial îi are la bord nu-i trădează vârsta (36 ani neîmpliniţi), iar când se întâmplă să mai "parcheze" lângă Air Force One în vreo mare capitală a lumii, face de-a dreptul senzaţie prin comparaţie.

Spre deosebire de avioanele de linie, "aeronava prezidenţială" are congelator încăpător de 60 litri în care se pot pune fructe la rece şi mai ales îngheţată, pat matrimonial cu cadru din duraluminiu învelit cu furnir fals din plastic, iar capacul care se lasă peste toaleta privată a şefului statului e îmbrăcat în piele, ca acesta să poată şedea ca pe un scăunel în timp ce se bărbiereşte în băiţa de 1 m².

În ce priveşte minusurile, lista e lungă. N-are: televiziune în timp real, internet şi telefonie de calitate, sistem antirachetă, duş pentru preşedinte, scaune mobile pentru miniştri, instalaţie de umidificat aerul... Are: niveluri ale zgomotului şi poluării care încalcă toate normele UE şi covoraşe antistatice care în general îşi fac treaba, cu excepţia unuia dintre cei trei preşedinţi postdecembrişti care, mai sensibil fiind, obişnuia să se încarce adesea cu electricitate, încât atunci când apropia mâna de mânerul vreunei uşi din avion se vedea un mic fulger care-l curenta uşor.

Dormitorul matrimonial zburător

Sub 20m², atât măsoară suprafaţa apartamentului privat amenajat special pentru preşedinte în avionul Boeing 707 al Romavia. Acesta este compartimentat într-un grup sanitar, un dormitor şi un birou de lucru. Patul din dormitor, deşi e dublu, nu e foarte lat, "120 cm", şi nici foarte lung, numai "180 cm", fiind bun doar pentru preşedinţi ai României de înălţime mică şi medie. În faţa patului e amplasată "o aşa-zisă masă de machiaj, lată de 90 cm şi profunzime 45 care are o oglindă, două lămpi, un sertar şi un taburet", ne-a explicat Adrian Goleanu, directorul Romavia.

Dormitorul e prevăzut şi cu "o garderobă în care sunt bagajele şi hainele preşedintelui, o structură metalică, care are posibilitatea să primească şi umeraşe şi foldere pentru haine". Patul, ca orice obiect de mobilier din avion, e construit pe o structură din duraluminiu, finisată în culori de lemn: "Cadrul metalic de tablă e îmbrăcat la bază într-un colant de plastic care imită furnirul. Deasupra vine salteaua, care e îmbrăcată în stofă normală... Culoarea (stofei) nu pot să v-o spun".

Folosirea dormitorului în zbor are anumite restricţii peste care nici măcar preşedintele României nu poate trece. În timpul decolării şi aterizării, şeful statului trebuie prin regulament să se dea jos din pat, să caute un fotoliu, să se aşeze pe el şi să-şi lege centura. Deşi i se spune "aeronava prezidenţială" şi în ultimii ani l-a avut ca pasager în proporţie de peste 90% din curse pe şeful statului, "oricare înalt demnitar, de la premier, la preşedintele Camerei Deputaţilor şi al Senatului până la nivel de miniştri, dacă folosesc această aeronavă, o au de la uşa cabinei, de la cockpit, până la toaleta din spate". Ceea ce înseamnă că dacă în timpul unui zbor se simt osteniţi, pot chiar să tragă un pui de somn în acelaşi pat în care e foarte probabil să fi dormit preşedintele cu o cursă înainte.

Grup sanitar intim

În cazul şefului statului s-a optat pentru o toaletă separată de restul pasagerilor doar "din motive de izolare igienică". Baia e simplă, ca orice toaletă de avion, cu suprafaţa de numai 1 m². În privinţa bateriei de la chiuvetă, directorul Romavia e nerăbdător să-şi justifice opţiunea pentru un design modern în locul celui clasic: "Robineţii sunt robineţi normali din inox. Aşteptam întrebarea, nu sunt din aur, nu sunt nici măcar din alamă. Eu am dispus ca şi atunci când am avut opţiunea să alegem mânere de uşi, scrumiere, închizătoare de centuri, să nu fie nimic din alamă din cauză că a fost acea mare discuţie după Revoluţie că în avionul prezidenţial erau robineţi din aur. Dar nu, totul era din alamă lustruită".

Nici colacul WC-ului nu-i foarte cu moţ, cu excepţia faptului că are capacul învelit în piele moale: "Cel care este pe WC e din fibră de sticlă şi peste el vine un capac care-l închide ca să nu se vadă. Peste capacul normal de la toaletă vine un capac din metal pe care este piele tapiţată şi poate fi folosit ca scaun. Poţi să stai pe el dacă vrei să te bărbiereşti cu maşina electrică".

Biroul aerian

Spaţiul de lucru e amenajat în stil minimalist: o masă, două scaune şi o canapea. Nici oameni nu încap prea mulţi: "În afară de preşedinte, în birou mai pot să stea comod doar patru persoane. Sunt două fotolii individuale, unul la birou, unul vis-à-vis şi o canapea de trei locuri într-un lateral". La aterizare şi decolare, toţi cei convocaţi de preşedinte în biroul său, cu excepţia celui care şade pe scaunul cu mânere uşor tocite de vreme din faţa sa, trebuie să părăsească obligatoriu biroul prezidenţial: "Canapeaua nu e legal să fie folosită în aterizare şi decolare fiindcă nu e pusă pe direcţia de zbor, ci de-a lungul peretelui. La avioanele din lume care au o sală de consiliu, poate aţi văzut şi filmul «Air Force One», în jurul acestei mese de consiliu, absolut toate cele 10 fotolii, la decolare şi aterizare, se rotesc, se pun pe direcţia de zbor şi atunci cei participanţi la un briefing pot să stea pe această direcţie". Înainte de Revoluţie, Nicolae Ceauşescu se bucura de un birou mai mare, însă reamenajările succesive ale interiorului l-au înghesuit: "Era cu doi metri mai lung şi avea montată încă o canapea de colţ, preşedintele putând să poarte în birou discuţii cu mai multe persoane decât astăzi".

"Salonul 1" zis şi "zona Executive" sau "VIP"

Cei mai importanţi cinci demnitari din anturajul şefului statului au dreptul să împartă cu el pe timpul zborului compartimentul din faţă al avionului sau «Salonul numărul 1», care în comunism era sufrageria destinată servirii mesei, cunoscut azi şi ca zona "Executive sau VIP", amenajată cu şase fotolii retapiţate în anul 2000 cu burete nou şi piele de culoarea cafelei cu lapte, ambele ignifugate. Din cauză că iniţial salonul a fost gândit ca un spaţiu de servit masa, fotoliile sunt relativ comode pentru destinaţia iniţială, nu pentru a rămâne ţintuiţi de ele pe intervale lungi: "Practic, cei şase, care sunt cei mai importanţi şase oameni care stau în avion la o cursă, paradoxal dacă stau acolo sunt cei mai chinuiţi din punct de vedere al spaţiului pentru picioare, motiv pentru care vrem să recompartimentăm spaţiul".

Jumătatea spate a avionului prezidenţial e segmentată în compartimentul business cu monitor LCD de 37 inch (pentru demnitarii importanţi care nu încap la VIP şi pentru înalţii funcţionari de rang inferior) şi zona "turist", rezervată presei, cu monitoare LCD de 13 inch.

Viitorul "Air Force Unu"

Zilele Boeingului 707, care timp de 36 de ani a slujit cu demnitate patru şefi de stat sub comunism cât şi în capitalism, sunt numărate. Deja Romavia construieşte un hangar la Otopeni pentru un Boeing 757 (model care nu se mai fabrică din 2004), pe care îşi doreşte să îl cumpere second-hand în leasing cu 21 milioane de dolari, care ar mai necesita investiţii de minim trei milioane de dolari ca să fie dotat cu echipamente de comunicaţii, siguranţă, securitate şi confort demne de un şef de stat. Deja un proiect de achiziţie a unei noi aeronave prezidenţiale se află într-unul din sertarele MApN. Iar dacă nu vor fi bani de achiziţie, măcar de închiriere tot se vor găsi: "O firmă de stat americană s-a oferit să ne închirieze un Boeing 757 cu 200.000 dolari pe lună. Ăsta-i mărunţiş. Mai mult costă să ţină ăştia utilajele de deszăpezit. Dacă s-au găsit bani de borduri, se vor face rost şi pentru un avion prezidenţial".

Citeşte şi Preşedintele şi mai mulţi lideri polonezi au murit într-un accident aviatic

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine