283 vizualizări 5 aug 2010

Pistele sunt insuficiente şi pline de capcane, locuri unde să le laşi sunt prea puţine, iar traficul din Bucureşti nu este cel mai prietenos posibil. Chiar şi aşa, numărul de biciclişti continuă să crească în Capitală.

Mai avem mult până să prindem din urmă oraşe precum Amsterdam sau Bruxelles, însă oriunde te-ai uita, cineva dă la pedale. În plină criză, vânzătorii de biciclete spun că numărul clienţilor continuă să crească. Ba poate tocmai pentru că e criză pe piaţa auto, o bicicletă pare mult mai atractivă. ONG-urile care promovează mersul pe două roţi spun că numărul de biciclişti e în creştere exponenţială. Şi autorităţile locale ţin pasul, însă şontâc. Şi nu de bunăvoie, ci numai presate şi bătute la cap.

"Este adevărat, tot mai multă lume trece la bicicletă. Este mai economicoasă, ocupă mai puţin spaţiu, timpul de deplasare nu e cu mult mai mare ca în cazul unui automobil. Criza a făcut ca cererea să se subţieze, însă numai în cazul brandurilor mai costisitoare. Mountain bike-urile se vând în continuare bine", spune Andrei Lescaie, de la Surmont Bike Shop. Ce bicicletă este bună însă pentru Bucureşti? Mountain bike-urile pot părea utile, având în vedere că până şi pe pistele de biciclete ai de negociat borduri de zeci de centimetri înălţime, însă Andrei Lescaie recomandă bicicletele urbane. "Bicicletele de oraş nu se mai compară cu semicursierele vechi, pot face faţă chiar şi Bucureştiului. Depinde ce urmăreşti. Dacă ai treabă în oraş, mergi cu bicicleta la muncă, cea mai bună este una cât mai simplă, single speed. E uşor de întreţinut, te duce unde vrei şi e ideală pentru navetişti", mai spune Andrei.

Bicicleta pliabilă

O bicicletă care are tot mai mult succes este cea pliabilă, bună de mers pe drum, dar şi de luat în metrou sau în autobuz. "Mai ales anul acesta a fost un salt foarte mare în ceea ce priveşte cererea. Au pătruns foarte bine şi cele pe care le vindem noi şi cele pe care le aduc alţii", spune Vasile Ghimpu de la Metropolis. Spune că problema cu bicicletele pliabile nu sunt roţile mici, ci încheieturile. "Când vine vorba să urci un trotuar foarte mare sau să cobori de pe unul nu roţile mici sunt problema. Din contră, având acelaşi număr de spiţe, dar fiind mai mici, sunt mai rezistente. Problemele apar la «încheieturi». Fiind o bicicletă pliabilă, are balamalele ei şi acolo pot să apară problemele când e supusă la şocuri. Însă nu te pune nimeni să sari cu ea de pe trotuare, asta nu e bine să o faci cu nicio bicicletă", spune Vasile Ghimpu.

Dimensiunea o recomandă însă şi pentru alte motive - sunt mai greu de furat. "Avantajul e că o porţi mereu cu tine, fie că stai pe ea, fie că o cari în spinare. Dacă mergi cu ea la birou, o laşi sub birou şi nu ţi-o fură nimeni". Chiar dacă ocupă puţin spaţiu, a te urca cu o "pliabilă" în autobuz tot nu e un lucru privit cu ochi buni. "Au apărut aceste probleme şi în metrou, şi în tren, şi în autobuz, cine s-a urcat cu ele nu a fost bine văzut. Acum, clienţii se întorc să-şi cumpere huse".

Bate şaua să priceapă autoritatea locală

Pentru Geo, preşedintele asociaţiei "Bate şaua să priceapă iapa", numărul tot mai mare de biciclişti este o pârghie prin care poate să convingă autorităţile să sprijine mersul pe două roţi. "Autorităţile locale din Bucureşti au avut mereu o atitudine reactivă. Ele nu fac nimic decât dacă sunt foarte mulţi oameni care cer acest lucru. Ar fi de dorit ca ele să aibă o atitudine proactivă, să asigure mai întâi condiţii, să facă piste, să facă rastele şi atunci bicicliştii vor veni. Astfel, numărul crescut de biciclişti e o componentă esenţială în crearea unor premise de dezvoltare a unei culturi a bicicletei", spune Geo.

O cultură a bicicletei a fost scopul acestuia încă din 2004. "Am constatat însă că românul, bucureşteanul, nu mai era prieten cu biciclistul. 20 de ani de cultură a automobilului au dus la asta.

În plus, până acum câţiva ani, singurii care mergeau pe bicicletă erau câţiva puşti care încercau să facă tot felul de trick-uri şi nu în parcuri, pentru că nu aveau locuri amenajate, ci pe stradă. Poate că de aceea bicicliştii au fost etichetaţi drept sărăntoci sau teribilişti. Încet, încet însă, încerc să-i reobişnuiesc pe oameni să folosească bicicleta şi ca mijloc de transport. Este un mijloc de transport inteligent, e ieftină, nu consumă nimic, nu poluează, este sănătoasă", spune Geo.

"Trebuie să schimbăm mentalitatea la nivel înalt"

Preşedintele "Bate şaua să priceapă iapa" spune că este firesc ca o bicicletă să deranjeze în metrou sau în RATB şi crede că problema nu poate fi rezolvată decât prin schimbarea mentalităţii la nivel înalt. "În metrou, în tren, în autobuz e aglomeraţie. Normal că iese scandal. Degeaba ai bicicletă pliabilă dacă este murdară, dacă îl zgârie pe vecinul de drum. Problema este că nu ai un spaţiu rezervat. Trebuie să schimbăm mentalitatea la nivel înalt la CFR, la Metrorex, la RATB, astfel încât ei să creeze condiţii şi pentru biciclişti, şi pentru ceilalţi călători", spune Geo. Până acum s-au făcut paşi înainte, însă în ritm lent. "Ce am obţinut bun a fost ca viitorul Bulevard Uranus să aibă o pistă de 1,7 metri pe carosabil. Asta s-a putut face pentru că se construieşte aşa din start. Cei 70 de kilometri de benzi de ghidaj care se vor construi acum vor avea lăţimea de 1,3 metri şi nu de un metru cum sunt pistele vechi. Bine că am aflat la timp şi am putut să obţinem un spaţiu mai mare. Încercăm acum să schimbăm codul rutier. Când vine vorba de biciclişti, legile sunt foarte confuze şi contradictorii", mai spune Geo.

Citește și: