Cum se plantează o pădure de 15.000 de copaci
Voluntarii sapă gropi adânci de 40 cm, la un metru distanţă una de alta
Cum ştii cine a defrişat: dacă e tăiat aproape de pământ, e mâna celor de la stat, dacă buturuga e bună de stat pe ea, e mâna pădurarilor, dar dacă e înaltă, e mâna hoţilor care se grăbesc şi taie cum le e mai uşor
Călăraşi are pădure doar pe 4% din suprafaţă, fiind zona cu cel mai puţin „oxigen verde”. 350 de voluntari au lucrat 7 zile ca să planteze 2 hectare jumate de salcâm
„Vezi pământul ăsta? Peste vreo 20 de ani o să vii aici cu copiii, să stai la umbra copacilor”, zice nea Ion Pătrulescu. Bărbatul voinic şi îmbujorat e unul dintre cei mai experimentaţi pădurari din Lehliu Gară, Călăraşi. De peste 20 de ani lucrează la Ocolul Silvic, e o enciclopedie vie despre cum se plantează şi se creşte o pădure, cum trebuie „dezmierdaţi” copăceii ca să prindă rădăcini în pământul aspru. Acum a venit să-i înveţe pe voluntarii campaniei „Împreună pentru un mediu mai verde!” cum să planteze salcâm. Are răbdare cu toţi copiii şi tinerii care îl ascultă cu urechile ciulite şi îl întreabă câte ceva aproape la fiecare vorbă, ca să fie siguri că vlăstarele din mâna lor vor prinde viaţă.
Mai întâi s-a asigurat că cei aproape 15.000 de puieţi donaţi sunt puşi la loc sigur până îşi vor primi „căsuţa” în pământ. I-a pus pe băieţi să facă şanţ şi să aşeze puieţii cu rădăcina pe pământul umed, altfel se pierd până le vine rândul la plantat. În acest timp, a venit unu de la cadastru cu faţa pleoştită, care trebuie să măsoare terenul pe care se plantează, că din decembrie de când a fost aprobat de Consiliul Local a trecut ceva vreme şi a cam uitat de cele 2 hectare jumate pentru pădure. După toată agitaţia cu cadastristul şi intervenţia primarului, oamenii de la Ocolul Silvic au trecut la delimitat locul şi la alte măsurători de specialitate.
Unul face groapa, altul ţine puietul, unu îl astupă cu pământ
„Vreţi să-nvăţaţi? În primul rând să ştiţi că nu plantaţi pomi, ci arbori. Pomi sunt ăia fructiferi”, vorbeşte pădurarul cu voluntarii în timp ce tractorul cu plugul dădea brazde. „Fiţi atenţi”, continuă el, „trebuie să lăsăm doi metri între rânduri şi un metru între puieţi. Fiecare groapă se sapă la 40 de centimentri, până daţi de pământ ud. Unu ţine copăcelul, unu dă cu sapa pământ la loc şi îl tasează cu picioarele şi altul vine din urmă să facă muşuroi în jurul puietului, din pământul de pe margine. Înainte să îi plantaţi, trebuie toaletaţi, adică le curăţaţi «mustăcioarele» de la rădăcină... Aşa, firişoarele alea, că altfel nu se prind şi n-are rost să munciţi ca să se usuce, aşa cum au mai făcut alţii doar ca să se afle-n treabă”, le explică Pătrulescu tinerilor din jurul său. Echipa se sparge în grupuri de câte trei, ca să meragă „pe bandă” cu plantarea. La sfârşit, băieţii de la Club Off-Road Bucureşti CORB 44 au trecut să ude fiecare pomişor şi eventual să mai dea ceva pământ pe lângă tulpiniţă, ca să fie siguri că prinde.
Campania de plantat a durat o săptămână şi a prins la oamenii locului, care şi-au lăsat gospodăriile pentru câteva ore şi au venit să ajute la împădurire. Ştiu ce înseamnă să nu ai verdeaţă: Călăraşi e zona cu cea mai puţină zonă de pădure, doar 4%, când ar trebui să fie cam 38% din suprafaţa judeţului.
„Ştiţi cum vă daţi seama cine a tăiat un copac?”, întreabă un om al locului. „Dacă e tăiat de la rădăcină şi nu prea vezi buturuga, înseamnă că e defrişare controlată de stat. Dacă buturuga e mai înaltă, să poţi sta pe ea, înseamnă că au tăiat pădurarii, dar dacă e înaltă, aşa, cam la nivelul trunchiului unui om, înseamnă că e mână de hoţ, care taie cum îi e la-ndemână ca să meargă treaba repede”, explică săteanul. Toată lumea a prins învăţătura şi a promis că o să se uite când merg în pădure.
Pădurea trebuie udată, peste 4 ani – curăţată, peste 7 – rărită şi peste 25 –tăiată
În cele şapte zile de plantare au fost cam 350 de voluntari. Cei mai mici, din clasele primare, care au venit cu învăţătoarea, au ajutat la strâns mănuşile lăsate în urmă de cei mari, iar băieţii de la Club Off – Road Bucureşti CORB44 i-au plimbat cu maşinile de teren drept răsplată. Puştii ceva mai mari s-au băgat la dat cu sapa şi la cărat puieţii.
Nea Pătrulescu le-a spus să planteze numai până în dreptul firelor de tensiune, pentru că salcâmul creşte înalt, să nu ajungă la ele. Pe suprafaţa de sub fire s-a pus măceş, iar pe margini glădiţă - un copăcel cu ţepi deşi, care va proteja păduricea să n-o calce animalele.
Pe una dintre margini s-au plantat câţiva stejari, făcuţi cadou de Ocolul Silvic. „Pădurea asta poate fi exploatată cam în 20-25 de ani, când e salcâmul la maturitate. Stejarii, peste 70-80 de ani, să le spuneţi nepoţilor să vină, că noi nu mai apucăm să îi vedem falnici”, glumeşte pădurarul.
După ce s-a terminat de plantat, fiecare puiet a fost „cipat”, adică s-a tăiat retezat la nivelul solului şi s-a acoperit cu pământ, iar tulpiniţa a fost înfiptă lângă rădăcină, cu vârful în jos. „Aşa ştim unde am plantat şi când venim să curăţim de buruieni să nu săpăm tocmai rădăcina. De asta şi trebuie plantat salcâmul în aprilie, ca în două săptămâni să iasă mugurul, dac-o fi şi ploaie bună. Dacă nu, o să venim noi de la Ocolul Silvic să udăm, depinde de vreme, însă asta e cea mai importantă perioadă, altfel s-a muncit degeaba.
Apoi, la 3-4 ani trebuie curăţaţi, la 7-8 ani trebuie răriţi şi pădurea e bună după 20 de ani. Din ce s-a plantat, cam 80% se va prinde, aşa e peste tot”, dă ultimele explicaţii Ion Pătrulescu. Pădurarul spune că peste un sfert de secol copacii trebuie tăiaţi pentru că altfel se îmbolnăvesc, însă o să rămână pădure pentru că ei fac puieţi, care or să crească din urmă.
Campania va continua în perioada 22-28 aprilie în Maramureş, unde vor fi plantaţi alţi 12.500 puieţi în zonele care au fost afectate de inundaţii.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















13 Comentarii [+] Adauga un comentariu
„Vezi pământul ăsta? Peste vreo 20 de ani o să vii aici cu copiii, să stai la umbra copacilorâ€Â, zice nea Ion Pătrulescu. Bărbatul voinic ÅŸi îmbujorat e unul dintre cei mai experimentaÅ£i pădurari din Lehliu Gară, CălăraÅŸi.
peste 20 de ani vor veni din nou t.i.g.a.n.i.i si-i vor taia ! ! !
nu-s expert, dar parca salcamul este o specie invaziva. si din cate stiu eu, unde-l plantezi scapi cu greu de el. nu era mai logic sa se planteze specii tipice pentru zona respectiva?
-------------------p artea a 2-a----------------------------- -------nu va mai saturati de bani! dupa ce in mandatul trecut si-au votat un act normativ prin care isi sporeau veniturile la pensie printr-o lege speciala, 550 de fosti parlamentari si-au depus dosarul pentru a beneficia de acest avantaj. ei vor încasa lunar intre 1.120 si 4.480 de lei, in functie de numarul mandatelor avute în senat sau în camera deputatilor. ion iliescu la directiile de resurse umane de la camera deputatilor si senat s-au înregistrat 550 de cereri ale foatilor alesi, din perioada 1990 - 2008, prin care acestia solicita sa le fie alocata pensia speciala de parlamentar. acest venit poate fi cumulat cu alte venituri, precum pensia pentru vechime în munca sau salariul pentru cei care mai ocupt înca functii în diferite societati comerciale sau ministere. primesc pâna la 4.480 de lei pe luna printre cei 550 de politicieni care vor beneficia de pensie speciala si care au depus deja cerere se numara ion iliescu, rodica stanoiu, mircea cosa, mona musca, ion diaconescu, radu câmpeanu, irina loghin, dumitru puzdrea si adrian paunescu. ion iliescu încaseaza 11.730 de lei pe luna ion iliescu, fostul presedinte al româniei, a solicitat si el pensie speciala pentru cele doua mandate de senator din anii dumitru puzdrea1996-2000 si, respectiv, 2004-2008. el mai beneficiaza si de 6.700 de lei, ca indemnizatie de fost sef de stat, precum si de pensia sa de vechime în munca, în valoare de 2.750 de lei. lunar, ion iliescu baga în buzunar peste 11.700 de lei. puzdrea - milionar cu pensie de parlamentar milionarul dumitru puzdrea a cerut si el sa i se dea pensia speciala de demnitar, cu toate ca este putred de bogat, el fiind detinatorul a nenumarate terenuri si conturi cu multe zerouri în diverse banci. pe liste apar morti si sotii de fosti demnitari cum o parte dintre fostii senatori sau deputati au murit, sotiile acestora au depus în numele lor dosarele prodica sttnoiu pentru pensie, întrucât legea le permite acest lucru. paleologu olimpia eliza, sotia fostului senator liberal alexandru paleologu, dar si elena spineanu, nevasta fostului ministru al finantelor ulm spineanu, sunt doar doua exemple. printre cei care “au depus” dosare de pensie sunt si ion dolanescu, dan iosif sau teodor câmpeanu, parlamentari trecuti la cele vesnice. rodica stanoiu - pensii totale de 10.300 de lei fostul ministru al justitiei si senator în doua mandate acumuleaza lunar 10.300 de lei: 8.000 de lei din pensia de fost magistrat si 2.300 de lei din pensia speciala de parlamentar.
fraerii planteaza !!! baietii destepti taie pe partea cealalta !!! si isi fac averi colosale pe cheresteaua vanduta peste hotare . politia + justitia se fac ca nu vad nimic .s-au golit muntii de paduri , ne mai miram ca o ia pamantul la vale . tara de ***** !!! vai de noi !
protejati plamanii pamantului
pai asta nu-i o padure, eventual un parc mai mare verde !
sa plantam , nu sa distrugem , inchisoare pt cei care distrug!!!
iar planteaza astia salcam (specie invaziva si alohtona), sa-mi bag picioarele! si mai planteaza si aliniat, de parca ar fi vie sau livada, in nici un caz "padure"!
dar pe aia care au taiat cine ii pune la plantat?
ce fraieri si ecologistii astia! vor sa dea prilej ministerului sa nu ia nici o masura, ca nu a scazut atata cat vedem noi, suprafata impadurita! noroc ca pun astia botu la orice...
cum se planteaza o padure de 15.000 de copaci ??? raspuns : simplu , se iau doi nemernici care s-au imbogatit de pe urma taierii vechii paduri si alti doi care i-au sustinut ( pentru spaga !!) se leaga cu lanturi la gat si de picioare si se biciuiesc non stop pana ce replanteaza 30.000 de copaci !!! solutia de mai sus asigura pe langa faptul unui randament spoprit si urmatoarele avantaje : a) nu vor mai exista fraieri care sa repare ( gratis !!) ce au stricat altii ( dobandind averi nemuncite !!) b) pe urmatoarea 1000 de ani din tata-n fiu - ca si folclorul - se va transmite o lectie de neuitat amatorilor !!