Publicat

18

mai

2015

21:00

26034

vizualizări

CURAJUL apicultorului amator Aristide Maxim de a stopa construirea unei GROPI DE GUNOI în vârful muntelui. Din 1.000 de săteni afectaţi, doar câteva zeci îndrăznesc să protesteze: „De ce să vorbim? Ca să avem probleme?!”

Într-un colţ de rai, situat în inima Bucovinei din vârful Pasul Mestecăniş, autorităţile judeţene din Suceava făuresc o lucrare unică în Europa: o groapă de gunoi ecologică, situată la circa 1.100 de metri altitudine. Au tăiat păşunea localnicilor în două, au excavat sute de mii de tone de pământ, au acoperit cu pământ fructele de pădure şi ciupercile pe care mulţi localnici le culegeau, au defrişat copacii dimprejur. Totul pentru groapa ecologică construită din bani europeni în care, la final, vor ajunge 390.000 de tone de gunoi provenite din localităţile de munte şi deal ale judeţului Suceava. Gândul a urmărit încă de anul trecut acest proiect. Supărat pe această situaţie, Aristide Maxim, unul dintre localnicii din satul cel mai apropiat de viitoarea groapă, de profesie inginer, în prezent pensionar şi apicultor, se luptă de câţiva ani pentru oprirea lucrărilor şi strămutarea gropii. Deşi vorbeşte pentru o comunitate de 1.000 de săteni afectaţi direct, spune că puţini localnici au curaj să se opună pe faţă autorităţilor. Oamenii se tem să vorbească. „De ce să vorbim? Ca să avem probleme?” ni se confesează o femeie.

CURAJUL apicultorului amator Aristide Maxim de a stopa construirea unei GROPI DE GUNOI în vârful muntelui. Din 1.000 de săteni afectaţi, doar câteva zeci îndrăznesc să protesteze: „De ce să vorbim? Ca să avem probleme?!”

Într-un colţ de rai, situat în inima Bucovinei din vârful Pasul Mestecăniş, autorităţile judeţene din Suceava făuresc o lucrare unică în Europa: o groapă de gunoi ecologică, situată la circa 1.100 de metri altitudine. Au tăiat păşunea localnicilor în două, au excavat sute de mii de tone de pământ, au acoperit cu pământ fructele de pădure şi ciupercile pe care mulţi localnici le culegeau, au defrişat copacii dimprejur. Totul pentru groapa ecologică construită din bani europeni în care, la final, vor ajunge 390.000 de tone de gunoi provenite din localităţile de munte şi deal ale judeţului Suceava. Gândul a urmărit încă de anul trecut acest proiect. Supărat pe această situaţie, Aristide Maxim, unul dintre localnicii din satul cel mai apropiat de viitoarea groapă, de profesie inginer, în prezent pensionar şi apicultor, se luptă de câţiva ani pentru oprirea lucrărilor şi strămutarea gropii. Deşi vorbeşte pentru o comunitate de 1.000 de săteni afectaţi direct, spune că puţini localnici au curaj să se opună pe faţă autorităţilor. Oamenii se tem să vorbească. „De ce să vorbim? Ca să avem probleme?” ni se confesează o femeie.

gândul vă prezintă în această seară şi în zilele următoare radiografia unei crime: o crimă ecologică ce afectează direct vieţile câtorva sute de ţărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiţi să trăiască alături de o groapă de gunoi. Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiştii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puţinele „guri de rai” neafectate de poluare. Deloc surprinzător, autorităţile dau vina una pe cealaltă, acuzându-se reciproc, în faţa camerei de filmat a reporterului gândul, de incompetenţă şi corupţie, după cum veţi vedea într-o investigaţie amplă pe care o vom difuza în zilele următoare. Deloc surprinzător, nimeni nu i-a consultat pe localnici. Mai mult, oamenii au fost minţiţi: celor care au întrebat de ce se taie copacii, li s-a spus că se face „un supermarket”. În materialul de azi, faceţi cunoştinţă cu Aristide Maxim, inginer pensionar şi apicultor amator, unul dintre puţinii oameni care are curaj să-şi apere muntele.

Dl. Maxim are o mare amărăciune. Se luptă cu autorităţile şi abuzul, iar oamenii îl încurajează, dar când e vorba să ia atitudine sau să semneze petiţii „se ascund după gard”. „Este şi dezinteres, ştiţi cum este românul în ziua de azi, aşteaptă ca să facă celălalt ca să beneficieze şi el. Se ascunde după gard, să vadă ce se întâmplă, şi dacă iese bine strigă: A, gata, victorie!”

Aristide Maxim are 58 de ani şi de 15 trăieşte în Valea Putnei, satul cu circa 600 de locuitori, aflat la mai puţin de 1.000 de metri de vârful Pasului Mestecăniş, unde de doi ani de zile se lucrează „la groapă”. Satul Mestecăniş, cea de-a doua localitate afectată de construcţia „gropii” numără 400 de suflete.

Înainte de a se stabili la Valea Putnei, din motive de sănătate, inginerul a lucrat ca laborant în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, pe urmă la mai multe firme private.

Aflat la pensie, fostul inginer se îndeletniceşte în prezent cu apicultura. Are 27 de stupi, însă se teme că nu va mai avea miere când va începe exploatarea gropii.

Într-o localitate în care o mare parte dintre locuitori se tem că vor avea probleme cu primarul dacă vor contesta  public groapa de gunoi, Aristide Maxim a luat iniţiativa de a lupta împotriva ei. După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Judeţean Suceava - proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar şi Avocatului Poporului, a decis să intenteze proces alături de alţi 22 de localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş, cele două sate aflate de-o parte şi de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcţiei.

„Ne-am trezit în luna aprilie (2013 n.r.), când deja exista iarăşi un memoriu, o plângere,  cu semnături strânse şi date la primărie, şi trimise apoi la Consiliul Judeţean şi la Prefectură. Răspunsurile au fost, însă, ambigue, hotărâte că nu se mai poate face nimic. Astfel, am fost nevoiţi să ne adresăm în instanţă”, ne spune dl. Maxim povestea luptei lui cu sistemul.

Oftează: locuitorii din satul lui nu s-au împotrivit construirii gropii ecologice de gunoi, pentru că au sperat că nu se va face. „Lumea a sperat că, totuşi nu se va face. A fost o temporizare din partea autorităţilor către populaţie ca să nu facă prea mari valuri, pentru ca să meargă lucrurile înainte, şi în parte au reuşit cu chestia asta”.

Două procese pentru groapa de gunoi

Începute în vara anului 2013, cu termen de finalizare în noiembrie 2014, lucrările la groapă sunt cu mult întârziate. Potrivit unei declaraţii pentru gândul a ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, lucrările sunt efectuate în proporţie de 50 – 55 la sută.

Întârzierile sunt cauzate, pe de-o parte, de precipitaţiile abundente din ultimii doi ani. Pe şantier s-a găsit, însă, şi muniţie din cele două războaie mondiale care a trebuit dezamorsată, întâmplare care şi ea a întârziat lucrările.

„Lumea a trăit mereu cu impresia asta că poate nu se face, mai ales când s-a descoperit muniţia de pe timpul războiului. Aici puteau să facă un monument de comemorare”, adaugă fostul inginer.

Înainte de a intenta proces, a făcut şi o strângere de semnături împotriva gropii în cele doua sate, Mestecăniş şi Valea Putnei. Din cei peste 1.000 de locuitori din ambele sate, au semnat doar câteva zeci.

„Este şi dezinteres, ştiţi cum este românul, în ziua de azi, aşteaptă ca să facă celălalt ca să beneficieze şi el. Se ascunde după gard, să vadă ce se întâmplă, şi dacă iese bine: ‘A, gata, victorie!’. În rest se ascunde, este modul de a ne ascunde după deget. Nu vreau să îi acuz de chestia asta, pentru că toţi au fost împotrivă, în schimb nu s-au implicat prea mult”, afirmă el.

„Sunt alţii care au fost cu proiectul ăsta şi noi nu ne-am băgat. Să vorbim... ca să avem probleme, mai bine sunt alţii”, ne confirmă una dintre conătencele lui Aristide Maxim. Pe muteşte, se declară, şi ea, însă, împotriva gropii.

Fostul inginer Aristide Maxim şi ceilalţi consăteni care resping public depozitul de gunoi din vârful muntelui au pierdut primul proces împotriva amenajării gropii de către autorităţile judeţene. Au demarat un altul. Următorul termen de judecată îl au pe 4 iunie 2015.

Groapa din vârful muntelui şi negul mare şi urât de pe obrazul unei femei frumoase

Aristide Maxim este hotărât să meargă la forurile internaţionale dacă nu va câştiga procesul împotriva construirii gropii de gunoi, construită din bani europeni.

„Uniunea Europeană alocă nişte bani ţărilor membre, care sunt pentru diverse proiecte prin care să îmbunătăţească viaţa oamenilor, să facă o lume mai civilizată. Ceea ce vedem noi aicea este cu totul altceva. Eu văd un dezastru ecologic şi întreb chiar Uniunea Europeană: Finanţează UE asemenea dezastre ecologice? Plătesc bani să distrugă mediul natural unde îşi trăiesc viaţa nişte oameni, unde sute de ani principala ocupaţie a oamenilor a fost creşterea animalelor, că asta oferă zona, valorificarea bunurilor produse de mediul alpin – de păduri, de păşuni, care înseamnă fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci. Din asta îşi duc viaţa locuitorii de aici, mai ales din creşterea animalelor. Nu mai punem că se pune mare accent pe dezvoltarea turismului. Propunând acest obiectiv aici, în Pasul Mestecăniş, poarta de trecere între Moldova şi Ardeal, între est şi vest… punând negul acesta aici, exact ca un neg dintr-acela mare şi urât care apare pe obrazul unei femei frumoase, aşa fac şi ăştia acum cu acest obiectiv. Îşi atinge Uniunea Europeană scopul de a îmbunătăţi viaţa în anumite zone dacă finanţează ei aşa ceva aici?”, punctează el supărat.

E convins că motivaţia este de ordin local, iar în Europa nu se ştie ce se întâmplă în Pasul Mestecăniş. „O să facem să se afle. Promitem că ne luptăm până la capăt”.

Continuăm investigaţia şi vă vom prezenta cine stă în spatele întregii afaceri!

URMEAZĂ, ÎN GÂNDUL: Iresponsabilitate şi corupţie. Cine a construit groapa de gunoi în vârful muntelui. Interviuri EXCLUSIVE în care trei şefi de Consiliu Judeţean aruncă „vina” de la unul la altul. Reacţia ministrului Mediului. De ce groapa trebuia făcută într-un loc „mai ascuns”.

URMEAZĂ, ÎN GÂNDUL: Şocul turiştilor străini care trec pe lângă şantier. Academia reacţionează dur. Cum va intra groapa ecologică din vârful muntelui în cărţile de specialitate: „Aşa  nu se face”.

REPORTER: MIHAELA STOICA

CAMERAMAN: DOREL AVĂCĂRIŢEI

MONTAJ: ANDREI BORUZESCU, MIHNEA LAZĂR

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
S-a dat de gol Viktor Orban? FOTO INCREDIBIL | Gestul făcut de premierul Ungariei în timpul vizitei în România

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info