De ce bărbaţii nu se pot lipsi de fotbalul de week-end - GALERIE FOTO
De ce bărbaţii nu se pot lipsi de fotbalul de week-end /// Fotografii: Octav Ganea
Scapă de kilogramele în plus, scapă de neveste, apoi scapă la bere
Este un frig de crapă şi ultimele fire de iarbă de pe gazon, dar nea Ilie nu se sfieşte să stea doar în chiloţi pe marginea terenului cu gura căscată la coechipieri. La peste 50 de ani ai săi nu mai poate duce un meci întreg, dar nici nu poate să întoarcă spatele muncii depuse pe teren până atunci. Pare că a uitat să se mai îmbrace după ce s-a dezechipat în grabă. "E Ilie demarcat aici!", le strigă el colegilor arătându-l demarcat pe celălalt Ilie din echipă. Ilie doi, însă, e oricum numai acolo. Este şi el sărit de 50 de ani şi nu mai face altceva decât să stea la pomană, lângă poarta adversă, şi, odată ce primeşte mingea, să paseze celor care vin din spate. La poartă nu trage, pentru că portarul advers îi e prieten. Cel ce-i va lua locul lui Ilie unu, un june mustăcios de 40 şi ceva de ani dă ture de teren şi indicaţii.
Fie vânt, fie furtună...
Gaşca de fotbalişti de vârsta a doua nu ratează nici o ieşire la fotbal în week-end-uri. Pun mână de la mână, închiriază un teren şi se adună la indiferent că e caniculă sau ger. Joacă şi pe zăpadă, la nevoie. Cel mai tânăr dintre ei, Florin, e puţin sărit de 30 de ani. Veteranul tocmai a împlinit 61. "Noi să nu scăpăm la fotbal?", aproape că răcneşte primul Ilie. Apoi revine şi spune că se mai întâmplă să şi absenteze. De obicei pe motiv de nuntă, botez sau înmormântare. Altfel, fotbalul săptămânal e lege. "Scăpăm şi de neveste, scapă şi ele de noi, rămân liniştite acasă. Sau aşa credem noi...", mai spune Ilie. "Este deja microb. Nu ne e de frig, că dacă ne mişcăm, ne încălzim. Oricum, ne dregem noi, după". Gaşca de fotbalişti s-a format de-a lungul anilor. Mulţi au fost colegi de serviciu, alţii încă mai sunt. S-au mai alăturat şi prietenii colegilor, apoi s-au cernut echipele şi au rămas doar cei care pun pasiune. Le pare însă rău că nu au mai mulţi tineri în echipă. Sunt, astfel, nevoiţi să alerge ei, bătrânii, mai mult, în loc să facă pe coordonatorii la mijlocul terenului. "Tot trag de fii-miu să vină, dar el are altă treabă. Cu cluburile, cu gagicile. Uite aşa moşnegi cum suntem, tot facem de râs nişte puşti de liceu, dacă ne punem mintea", spune Ilie unu.
Respect între generaţii
Pe teren, cine nu excelează la capitolul condiţie fizică, compensează prin tehnică. Sunt unii care ţin de minge, până se prăbuşesc cu adversarii în cârcă. Fotbaliştii de duminică mai vânoşi ţipă la ei să dea drumul la joc. Uşor de zis, greu de făcut. În parte, jocul capătă în anumite momente aspectul fotbalului englezesc. Centrări după centrări şi angajări în faţă. Urmează, însă, momentele în care jocul revine la caracterul românesc. Nimeni nu ajunge la centrări, angajările unora se izbesc de lipsa de angajament a altora, totul culminând cu o ploaie de înjurături. Te şi miri cum tinerii de 30 de ani îi bagă în toate alea pe cei aflaţi la a doua tinereţe, care, ce-i drept, le-ar putea fi taţi. Te miri, dacă nu îi cunoşti suficient. De înjurat, se înjură numai pe teren. În rest, se respectă în funcţie de vârstă şi rang. Tânărul Florin înjură de câteva minute bune pentru că nu îi pasează nimeni. În sfârşit primeşte mingea. Driblează trei fundaşi, lasă pe drum încă doi, dărâmă într-un duel unu la unu ultimul apărător şi bubuie un şut care trece pe la vreo doi-trei metri de poartă. Pe el nu-l mai înjură nimeni. Ce-i la gura lui, la propria adresă este suficient.
Meciul se termină, dar parcă abia acum jucătorii intră în priză. Echipa care a pierdut este datoare cu primul rând de bere. Apoi fiecare este pe cont propriu. După amiaza a fost dedicată mişcării, însă puţina burtă care a dispărut trebuie pusă la loc. Oamenii se adună la maşini şi îşi dau o oră limită pentru a ajunge la barul unde ziua dedicată fotbalului urmează să se sfârşească.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















6 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£ară
Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£ară
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010
Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...
Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?
DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.
SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.
Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.
VEZI MISCAREASOCIALISTA.RO
VEZI MISCAREASOCIALISTA.RO
Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!
bravo tata, perfect descrisa atmosfera, am ras ca un apucat, un articol de weekend excelent, mi-as dori sa pot scrie si eu asa
Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!