URCUŞ Câştigă mai mult decât un director de multinaţională, în România

De la frecatul podelelor - patron şi editor de presă în Londra. Povestea unei românce care a dat lovitura la Londra

Cristina Ieremia a terminat bac-ul cu 10 pe linie în Anglia, i-au lipsit 60.000 de lire pentru Oxford, deci şi-a construit cariera pornind de la statutul de femeie de serviciu în hotelurile londoneze!

6 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Cristina Ieremia şi parlamentarul conservator Greg Hands depun o petiţie la reşedinţa premierului britanic Gordon Brown, în Downing Street 10

Plecată din România la studii în Anglia, cu o bursă Soros, termină liceul după 2 ani şi ia bac-ul cu 10 pe linie. Ar fi putut face facultatea la Oxford dar, pentru că nu avea 60.000 de lire, s-a angajat femeie de serviciu, primind două treimi din salariul minim. Şi-a păstrat moralul intact şi a răzbit: la 19 ani, avea propria firmă de curăţenie. Acum, la 26, mai are acea afacere, dar conduce şi un ziar de limbă română cu care militează pentru drepturile românilor din insulă şi câştigă mai mult decât un director de multinaţională, în România. Doamnelor şi domnilor, jos pălăria pentru Cristina Ieremia!

Admisă după un examen cu 500 de candidaţi/ loc

Aproximativ 4.000 de liceeni au candidat pentru una din cele 8 burse de studii în Marea Britanie, oferite de FundaÅ£ia Soros, în anul 1999. ÃŽntre câştigători s-a numărat Cristina Ieremia, premiantă ÅŸi olimpică a Liceului „Horia, CloÅŸca ÅŸi CriÅŸan” din Alba Iulia. „SelecÅ£ia finală s-a făcut în urma unui interviu. A contat, desigur, decisiv, gradul de cunoaÅŸtere a limbii engleze. Am iubit limba engleză încă din ÅŸcoala generală, având norocul de a studia cu o profesoară care ne-a fost ca un părinte. Am fost la olimpiada de engleză ÅŸi am ajuns doar la faza pe judeÅ£, dar m-am descurcat foarte bine la testele pentru bursă”, îşi aminteÅŸte Cristina.

Zidul de 60.000 de lire

A fost repartizată la o ÅŸcoală privată din Devon (Anglia). Bursa Soros i-a acoperit toate cheltuielile necesare studiilor pe timp de un an. Astfel, teoretic ar fi trebuit să se întoarcă pentru clasa a XII-a în România. Dar a fost o elevă atât de bună, încât ÅŸcoala din Devon i-a oferit încă o bursă anuală. „Am terminat anul ÅŸi am luat bacalaureatul cu A (echivalentul notei 10) pe linie. Am încercat să îmi continui studiile acolo, deÅŸi toată lumea îmi spunea că este imposibil. Universitatea Oxford mi-a oferit un loc la Colegiul Balliol, unde ar fi urmat să studiez filosofie politică ÅŸi economie, ceea ce mi-ar fi dat perspectiva de a lucra în diplomaÅ£ie, aÅŸa cum îmi doream. Dar aveam nevoie de 60.000 de lire ÅŸi n-am reuÅŸit să îi obÅ£in, deÅŸi m-am zbătut pentru sponsorizări”.

Nivelul de Oxford, bun pentru ÅŸmotru

ÃŽn acel moment, fără perspectiva de a obÅ£ine un loc de muncă plătit decent, probabil că 9 din 10 persoane s-ar fi întors acasă, chiar dacă acest „acasă” era România anului 2001. Cristina era însă hotărâtă să nu cedeze. S-a angajat la o firmă de curăţenie hotelieră, unde lucrau numai români, fiind plătiÅ£i cu 600 de lire – cu 300 de lire sub salariul minim în Marea Britanie. „Pentru mine a fost o coborâre uriaşă, de la un statut invidiat chiar ÅŸi de englezi, la unul detestat chiar ÅŸi de români. Veneam dintr-un mediu select, dintr-o ÅŸcoală de lux, unde pentru un an de studii se plăteau 25.000 de lire, ceea ce e mult chiar ÅŸi pentru britanici. Åži am ajuns să locuiesc într-un cartier de imigranÅ£i din Londra, adică într-o zonă oribilă, alături de oameni pentru care statutul de angajat la o firmă de curăţenie era ca ÅŸi permanent”.

Un adevărat „Român în UK“

După 9 luni de ÅŸmotru, a lucrat o perioadă scurtă ca interpret pentru emigranÅ£ii români care aveau probleme juridice sau medicale ÅŸi nu se descurcau cu limba engleză. Apoi, s-a angajat ca ospătar la un restaurant de lux ÅŸi a început să câştige ceva mai bine. Continuând ÅŸi munca de interpret, a economisit suficienÅ£i bani pentru ca, la 19 ani, să îşi deschidă propria afacere: o firmă... de curăţenie! „Această firmă funcÅ£ionează ÅŸi merge foarte bine chiar ÅŸi azi, când principala mea preocupare este ziarul de limbă română „Român în UK”, pe care l-am fondat la sfârÅŸitul anului 2005, ÅŸi website-ul asociat www.romani.co.uk.”.

Cristina Ieremia a fost ÅŸi este nu doar patronul, fondatorul acestui ziar, ci chiar editorul acestuia, alături (la început) de un singur partener. ÃŽn 2005, era deja studentă la jurnalistică, facultate pe care o începuse cu un an în urmă. „Am studiat la distanţă, pentru că atât mi-a permis timpul. Acum câştig suficient pentru a studia la Oxford, dar tot nu aÅŸ avea timpul necesar. Pe de altă parte, după atâţia ani, nu mai pot pretinde că pot reveni la acelaÅŸi nivel de pregătire. Rămâne marele meu regret faptul că nu am putut studia atunci, în 2001. Dar, cu toate că nu am ajuns în diplomaÅ£ia oficială, pot spune că lucrez oarecum în diplomaÅ£ia privată”.

„DiplomaÅ£ie privată“ pentru România

Cristina Ieremia ÅŸi ziarul „Român în UK” militează activ pentru îmbunătăţirea statutului imigranÅ£ilor români din Marea Britanie, cu rezultate poate mai demne de semnalat decât ale diplomaÅ£iei româneÅŸti. „Românii de aici, ca ÅŸi cei de aiurea sunt lăsaÅ£i cam de izbeliÅŸte de autorităţile de la BucureÅŸti. S-ar putea face mult mai multe, în special dacă s-ar conjuga eforturile cu ale diplomaÅ£iei din Sofia, fiindcă noi ÅŸi bulgarii avem cam aceleaÅŸi interese aici. Adică eliminarea discriminărilor faţă de muncitorii imigranÅ£i est-europeni, în special români ÅŸi bulgari, prin comparaÅ£ie cu cei autohtoni ÅŸi din alte ţări vestice. Această problemă este reanalizată anual de autorităţile britanice, iar lobby-ul românesc nu se face suficient simÅ£it pentru a schimba ceva în bine. Noi am reuÅŸit să ne apropiem doi parlamentari britanici. Laburistul Keith Vaz a avut o intervenÅ£ie recentă în parlament, prin care a solicitat ridicarea restricÅ£iilor pentru muncitorii români ÅŸi bulgari, iar conservatorul Greg Hands ne-a însoÅ£it, în octombrie 2008, în Downing Street, la reÅŸedinÅ£a premierului Marii Britanii, unde am depus o petiÅ£ie semnată de peste 4.000 de persoane. Din păcate, răspunsul a fost că există motive întemeiate de menÅ£inere a restricÅ£iilor pentru muncitorii români. Dar, bătălia noastră continuă”, conchide Cristina Ieremia.