Efect secundar al crizei: cu peste 100% mai mulţi donatori de sânge decât în 2008

Efect secundar al crizei: cu peste 100% mai mulţi donatori de sânge decât în 2008 /// foto: Silviu Matei

Fenomenul se înregistrează la Bucureşti, dar şi la Timişoara, Craiova sau Piatra Neamţ. "Cel mai mult ne dorim donarea benevolă, fără recompense materiale, însă indiferent de adevărata motivaţie a unui donator, merită respectat pentru gestul său", spune medicul Doina Goşa, directoarea Institutului Naţional de Hematologie

Ciudat, dar parcă niciodată în România nu s-a donat mai mult sânge ca acum. Să-i ademenească pe săraci alea şapte bonuri de masă de 50 de lei şi reducerea pe transport? Sau, în final, să fi înţeles românii că sângele de la o singură donare poate salva nu una, ci trei vieţi? Poate că nici nu mai contează motivul, atâta vreme cât în multe centre de donare e ca-n gară, de un an încoace. Şi chiar şi aşa, recolta tot nu e suficientă. "Numărul donatorilor a început să crească de anul trecut, din primăvară, treptat, astfel încât acum am ajuns la 250 de doritori, zilnic. Nu toţi dintre aceştia sunt apţi; dintre ei mai rămân între 150-200, aşa. Pentru noi este excelent, căci în 2008 intrasem în asemenea criză, încât veneau în jur de 100 de oameni într-o zi. Cel mai mult ne dorim donarea benevolă, fără recompense materiale. Însă indiferent de adevărata motivaţie a unui donator, merită respectat pentru gestul său", ne spune medicul Doina Goşa, directoarea Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională din Bucureşti. Dar nu numai aici e aşa - şi la Timişoara, la Craiova sau la Piatra Neamţ, de pildă, s-au iţit mai mulţi donatori.

Alex, eroul din ruinele Institutului de Hematologie

Au fost oameni bine intenţionaţi şi au venit la Institut nu pentru bonuri, ci special să ajute. Au intrat pe o uşă rablagită, de garaj, au făcut câţiva paşi pe un hol rece, cu bănci ciudate, de lemn, din acelea care se purtau acum 20 de ani prin spitale şi...s-au oprit. Într-un spaţiu ca ăsta, afişul din stânga, "Donează sânge! Fii erou!" pare mai degrabă o glumă bună. Unora dintre cei care deja se credeau eroi li s-au înmuiat picioarele şi au făcut stânga împrejur, speriaţi de holurile lugubre pe alocuri. Alţii au îndurat atmosfera, dar când au auzit că donarea se poate întinde şi pe două ore, s-au uitat nervoşi la ceas şi au murmurat: "mda, poate altă dată". E şi normal, sunt cu totul doar nouă doctori în loc de 20, câţi le-ar trebui. Doi dintre ei văd câte o sută de pacienţi pe zi fiecare, câteodată ies de aici ca de la nebuni.

Dacă eşti sensibil, nu urca scările până la unu! Or să te deprime igrasia şi pereţii roz odată, acum roşi de murdărie. Nici nu încerca să priveşti pe geam! Te vor întrista ferestrele cu tocărie din lemn mâncat - larg deschise spre curtea interioară strâmtă, dacă e vară; bătute în cuie, dacă e iarnă. Şi dacă mai şi dai cu nasul de caloriferele ruginite sau de cimentul de pe jos, spart ici şi colo, atunci chiar că parcă nici posterul lucios de pe perete nu prea te mai emoţionează: "O singură donare poate salva trei vieţi. Donează şi tu! Începe de tânăr!". Numai câte o inimă roşie desenată pe fiecare uşă de cabinet îţi aminteşte că, de fapt, ai venit aici să fii curajos şi să donezi, nu să dai bir cu fugiţii.

Dacă te uiţi mai bine la chipurile donatorilor, vei observa că par toţi amărâţi, supăraţi de ceva. Aici nimeni nu zâmbeşte. Singura figură senină este a lui Alex, tânărul de 25 de ani care a donat de 19 ori până acum. Poartă un tricou roşu aprins şi-ţi vorbeşte, de pe toţi pereţii: "Şi tu poţi să fii generos. Donează sânge!". Privirea lui pare sinceră şi, dacă nu ţi-ar surâde aşa frumos din postere, poate că te-ai fi întors deja din drum. Alex e real, ne spune directoarea Goşa, el chiar a donat de 19 ori. El chiar i-a convins şi pe alţii să o facă. A intrat şi el pe poarta aceea ca o uşă de garaj şi, până să-i vină rândul, a aşteptat şi el pe băncuţele învechite din "sala de cinematograf", la rând cu ceilalţi. Nu e o sală de cinema, dar personalul aşa îi zice, fiindcă seamănă cu una. Sunt, de fapt, nişte scaune de lemn aşezate ca în cinematografele vechi; oamenii stau acolo câte o oră, toţi cu ochii pe peretele din faţă, ca şi când s-ar uita la film. Desigur, nu se află în faţa lor nici un ecran, privesc cu toţii un simplu perete gol.

Centrul mobil de donare - pe stradă, în firme, la biserici

Sala asta medicul Goşa vrea să o modernizeze, să o transforme într-un fel de recepţie modernă. Nici ei nu-i place cum stau oamenii acolo şi se holbează la peretele ăla gol. Este directoare numai de două luni, încă n-a apucat să intre în pâine. Posibil să nici nu prea are cum, la cât de sărac e acum bugetul. Or, Institutul de Hematologie nu e indepenedent financiar, se ţine numai cu ce-i dă Ministerul Sănătăţii. Aşa că directoarea şi-a luat gândul de la Minister şi a început să ceară ajutor firmelor mari. "Ca să modernizăm clădirea şi să o facem să arate civilizat ne-ar trebui 200.000 de euro. Desigur, chiar dacă nu strângem atât, ne ajută orice ban în plus. Am început cu multinaţionalele, am obţinut nişte promisiuni, nu sume prea mari. Am fi vrut să facem şi un teledon, dar televiziunile ne-au răspuns că asta le-ar costa mult. Chiar şi SMS-urile ar fi ceva. Clădirea e veche, cred că de aproape o sută de ani, numai Institutul e aici de 60 de ani. Tot timpul se strică becuri, ţevi, repari una, se strică alta", ne-a mai spus medicul Doina Goşa. Din fericire, laboratoarele arată mai bine decât sălile de aşteptare. La fel şi boxele unde stau oamenii întinşi pe scaune medicale, în timp ce donează. Dar cine nu are chef să se deprime pe holurile Institutului poate dona la centrul mobil. Este un autobuz dotat cu tot ce trebuie pentru aşa ceva, cu totul sunt cinci în toată ţara. Se plimbă încolo şi încoace, căutând donatori pe stradă şi nu numai. Aşa, numai de la o mare firmă auto din Capitală au strâns într-o zi vreo 50 de unităţi, mai ales că angajaţilor li s-a părut "cool" să doneze. Ba au ajuns cu centrul mobil chiar şi în... biserici.

INFO PLUS:

Sângele donat acoperă doar 70% din cererile spitalelor

Direcorul de la Centrul de transfuzie sanguină din Capitală a declarat pentru Gândul că anul trecut s-au recoltat în jur de 43.000 de unităţi de sânge, cu 6.000 de unităţi de sânge mai mult decât în 2008. "Numărul exact al persoanelor care au donat sânge este greu de precizat, deoarece sunt oameni care vin o singură dată pe an să doneze, dar şi pacienţi care vin de patru ori pe an". Medicul a mai spus că deşi numărul de unităţi de sânge donat a crescut, transfuziile acoperă doar 70 la sută din cererile spitalelor.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine