FABRICA DE IDEI GÂNDUL - Afacerea care nu greşeşte niciodată: exportul ciupercilor de pădure

La 38 de ani, poliţistul Gheorghe Lazăr s-a lăsat de poliţie şi s-a apucat de afaceri cu ciuperci

În campania Fabrica de idei Gândul, vă prezentăm poveştile a 20 de firme mici care au rezistat anul acesta crizei. Gândul va premia cea mai bună idee de afaceri în baza votului pe care cititorii ziarului îl vor putea exprima de luni, pe site-ul gandul.info.

Pe principiul "ciuperca nu ştie de criză când creşte în pădure", fostul ofiţer de poliţie Gheorghe Lazăr din Maramureş întreţine o bună afacere, exportând ciuperci de pădure. Îl curtează engrosişti din Italia, Spania, Austria sau Germania. Niciodată n-a ieşit pe minus: dacă nu se fac ciupercile, exportă fructe de pădure. Din ce câştigă şapte luni pe an, cât e sezon, trăieşte fără griji în următoarele cinci

Şapte luni e un fel de Superman, muncind zi şi noapte, şi apoi, până la sfârşitul anului, trăieşte bine numai din ce a câştigat în perioada plină, de lucru. În sezon, din mai până în noiembrie, zeci de engrosişti străini îi bat la poartă şi, dintre toţi, micul afacerist Gheorghe Lazăr îşi alege numai câţiva cărora să le vândă ciupercile lui - cine plăteşte cu banii jos şi cine îi pare mai de încredere.

Italienii deja s-au obişnuit să vină direct la el când caută ciuperci naturale sută la sută. Le cumpără şi viermănoase, căci asta e dovada că nu sunt îngrăşate cu fertilizatori şi alte chimicale. Le convine, oricum, căci ce cumpără din România cu 5 euro vând în Italia, la raft, cu cel puţin 12 euro, cu eticheta lor. Cumpărătorii le mănâncă fără să aibă habar că ciupercile astea gustoase vin din România, Maramureş. Şi de aici mai ajung şi la engrosişti din Spania, Austria, Germania sau Cipru.

"Ciupercile de fag, de carpen sau de brad sunt foarte căutate la export. Le achiziţionăm din pădurile de deal şi de munte. Şi gălbiorii sunt căutaţi, proaspeţi sau în saramură, conservaţi. Ciupercile de plop sau de mesteacăn le dăm mai mult pe plan local sau prin pieţe", ne explică Gheorghe Lazăr. Are 52 de ani, a lucrat ca ofiţer de poliţie şi din 1996 s-a apucat de ciuperci. La SC Lazăr Sere SRL are, cu totul, 11 angajaţi, dintre care 8 sunt din familie. Datorită ciupercilor lui, localitatea Nistru din Maramureş a ajuns cunoscută printre micii afacerişti din agricultură.

Afacere întinsă în tot Maramureşul

În toţi anii ăştia, n-a ieşit niciodată pe pierdere. Când a plouat mai puţin şi ciupercile nu prea s-au făcut, a exportat fructe de pădure: mure, afine, zmeură, fragi, măceşe, coarne, coacăze roşii. Murele, de pildă, zice că le ia cu un leu sau 1, 5 lei şi le vinde mai departe cu 2 lei sau cu puţin peste. Tot străinii sunt cei care cumpără grosul mărfii.

"M-am întins cât mi-a ajuns pătura, când a fost nevoie am scăzut mult preţul, chiar şi cu 30%, aşa că niciodată n-am fost pus în situaţia să arunc ciuperci. Tot ce am avut s-a consumat", mai spune.

Afacerea merge astfel: are 17 centre de achiziţie în tot Maramureşul, pe la ţară, săracii zonei cutreieră pădurile la cules şi varsă ciupercile la centre, pe câţiva lei kilogramul, depinde de an. Mai departe, afaceristul le prelucrează în hale speciale şi le exportă pe câţiva euro kilogramul. Pe unele le dă congelate, pe altele, proaspete. Aproape în niciun an preţul nu e la fel - variază în funcţie de cât plouă şi de felul în care arată marfa. De exemplu, ciuperca o cumpără de la achizitori cel mai scump chiar şi cu 10 lei kilogramul, dacă în anul acela s-au făcut puţine. Când plouă şi e invazie de ciuperci pe piaţă, preţul scade până la 3 euro kilogramul, la export. Altfel, ar fi mult mai mult. Şi mai există un factor: depinde ce fel de ciuperci vinzi (cele de fag au preţ mai mic; cele de brad, mai mare) şi în ce stare sunt: congelate sau proaspete. Şi, în fine, dacă ciuperca e intactă, preţul se dublează faţă de situaţia în care e viermănoasă.

A început cu ciuperci uscate, a continuat cu cele congelate

Criză? "Ciuperca nu ştie de criză, când creşte în pădure, ci numai de ploaie", zice Gheorghe Lazăr. Riscurile afacerii cu ciuperci sunt cu totul altele. 80% din rata de succes depinde de rapiditatea cu care sunt prelucrate. Să zicem că le-a adus de la centrele de achiziţie pe la şapte seara. Ei bine, până a doua zi de dimineaţă trebuie să fie toate curăţate, aranjate, tăiate şi sortate. Angajaţii stau pe cafele toată noaptea, ca să poată migăli la ele. Se lucrează cu mâinile goale, fără mănuşi, ca să nu rupă ciupercile. Sosesc pline de pământ şi la urmă, când le aşază în lădiţe, sunt curate şi frumoase de zici că au crescut în seră, nu în solul gras al pădurii. "Cine vrea să-şi deschidă o asemenea afacere, neapărat trebuie să se întrebe dacă chiar este dispus să renunţe la distracţii, la nunţi, la botezuri şi la somn, jumătate de an. Căci în sezon nu ai sărbători, trebuie să laşi tot", zice maramureşanul.

Afacerea a început norocos, căci încă din '96 italienii căutau înnebuniţi ciuperci româneşti. Motivul era simplu: erau mai gustoase, mai ieftine şi mai naturale decât ale lor. Chiar şi cheltuind bani cu transportul România - Italia, ieşeau mult mai ieftin. "Atunci eu achiziţionam ciuperci de la persoane fizice, pentru a le vinde italienilor. Le plăteam oamenilor şi, cu un mic adaos, le dădeam mai departe italienilor. Într-o zi, mi-am dat seama că preţul merge foarte bine şi mi-am spus: ia să le prelucrez eu direct şi să le vând aşa! Mi-am adus un uscător de ciuperci din Ungaria, căci obţineam dublu dacă vindeam ciupercile uscate decât dacă le-aş fi dat proaspete", ne povesteşte Gheorghe Lazăr.

Investiţii de 100.000 de euro în utilaje de prelucrat marfa

După trei ani şi-a cumpărat cameră frigorifică, căci apăruseră clienţi care le doreau congelate.

Nu numai că aşa era mult mai comod decât să le usuce, dar era şi mai bine plătit. Una peste alta, de la început şi până acum a investit peste 100.000 de euro în toate utilajele, bani care s-au amortizat în şapte ani. Acum are o adevărată uzină: tunel de congelare, camere de păstrare, maşini de feliat ciuperci, uscătoare, hale de lucru cu instalaţii electrice şi apă, cazan de inox pentru saramură (600 de litri), utilaje computerizate pentru sterilizare şi pasteurizare şi două dube pentru transport.

Ce sfaturi le dă începătorilor în afaceri cu ciuperci: "Să nu pui marfa urâtă la fund, căci ai pierdut clientul, nu mai vine a doua oară. Cum e ciuperca de la suprafaţă aşa să fie şi ultima. Şi apoi să ai grijă să nu dai marfa pe datorie, mai bine să fii puţin suspicios când vine vorba de clienţi. Foarte important e să ai generator, căci poţi să fi fost tu cel mai harnic în anul acela, dacă ţi-a picat curentul, s-a oprit şi camera frigorifică. Chestia asta te poate ruina, căci, decongelate, ciupercile se înmoaie şi sunt tocmai bune de aruncat".

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine