Formulă masculină în industria de frumuseţe

Iulian Pasăre a fost primul care a adus extractul de secreţie de melc pe piaţa din România

Chimistul Iulian Pasăre lucrează într-un domeniu în care frumuseţea se dovedeşte a avea o bază ştiinţifică. Firma sa importă ingrediente active pentru majoritatea producătorilor de cosmetice din România.

Vorbeşte cu naturaleţe despre creme, geluri, unguente şi loţiuni, dar nu este o "victimă" a industriei de frumuseţe. Chimistul Iulian Pasăre, administratorul firmei Chemtech din Bucureşti, importă din Spania şi distribuie în România ingrediente active pentru majoritatea producătorilor locali de cosmetice, pe o piaţă pe care cremele de import fac legea.

"O mare parte din achiziţiile de cosmetice făcute până în 2009 de consumatoarele din România au fost dictate de snobism şi reclamele tv", crede el. Anul acesta a fost însă mai bine, în ciuda crizei, şi a vândut câteva zeci de kilograme de ingredinte peste nivelul de anul trecut. Fără reclamă, ci pentru că i-au cerut clienţii săi. "Anul 2009 a venit cu reduceri de salarii, iar româncele s-au orientat către cremele mai ieftine, din producţia internă. Însă, un preţ mai mic nu înseamnă că produsul este mai prost. Dimpotrivă, vă garantez că multe dintre produsele făcute în România sunt mult mai bune decât cele de afară, pentru că sunt făcute cu simţ de răspundere de oameni dedicaţi", spune el.

De ceva vreme îl ajută şi soţia sa, tot chimist de meserie, unicul angajat al firmei. În plus, testează pe propria piele diverse formule concepute chiar de jumătatea ei din business şi din viaţă, ceea ce se dovedeşte a fi foarte util pentru afacere.

Crema de origine vegetală, noua tendinţă

Iulian Pasăre este cel care a adus prima oară extractul de secreţie de melc pe piaţa autohtonă, "baba de caracol", cum îi zic spaniolii, cei care îl produc la firma Cobiosa. Melcii nu cresc însă oriunde, ci numai în fermele specializate din America de Sud ale producătorului spaniol. La început, clienţii cam strâmbau din nas.

"Nu credeau că zăbala de melc estompează cicatricile vechi, ridurile şi vergeturile. Se uitau ciudat când le spuneam că melcul secretă acel ingredient numai când e stresat, adică atunci când suferă o variaţie termică de câteva grade. E doar un mecanism de apărare al unui animal, dar care l-a ajutat să supravieţuiască", povesteşte el.

Încet-încet, i-a convins, pentru că nu vinde decât produse în care crede. Extractul de melc este, de altfel, printre puţinele ingrediente de origine animală acceptat de industria cuprinsă de "febra" bio şi de moda produselor fără parabenii consideraţi a fi cancerigeni. Aşa că majoritatea materiilor prime de origine animală sunt înlocuite cu un corespondent de origine vegetală. În schimb, hidrolizatele de cheratină din părul şi laptele de origine animală se acceptă în continuare. Pasăre este sigur că unele ingrediente clasice erau mai bune, dar acesta este trendul şi nu te poţi opune, pentru că te excluzi singur.

Trei sferturi din cremă este apă curată

Reclamele din industrie nu-l pot păcăli, şi nici diverse specificaţii de pe ambalajele cosmeticelor, pentru că "miroase" imediat neregulile.

Poate dărâma orice mit legat de un anumit produs despre care se zice că ar face minuni în netezirea ridurilor, de exemplu. Dacă spune că folosirea unui lapte de corp este obligatorie după duş, nu-l poţi bănui că are vreun interes legat de creşterea vânzărilor pe segmentul produselor de îngrijire corporală, pentru că vine imediat cu explicaţia ştiinţifică. "Ştiţi când e pielea hidratată cel mai bine? La duş. Şi ştiţi când scade cel mai mult gradul de hidratare? După ce ai ieşit de sub duş.

De aceea se foloseşte laptele de corp, pentru a forma o barieră care ajută pielea să păstreze apa", spune Pasăre. Şi pentru că apa este cel mai bun hidratant, reprezintă nu mai puţin de 75% din materia primă necesară pentru prepararea unei creme sau chiar a unui detergent, adaugă chimistul. Asta nu înseamnă că un produs este îndoit cu apă, ci pur şi simplu că apa este vitală şi în industria de frumuseţe.
Se vede că îi place să explice ce poate face chimia pentru a avea o piele perfectă sau o privire neumbrită de riduri. Aşa a şi pornit, de altfel, afacerea pe care o are astăzi, acordând consultanţă clienţilor mici din industria cosmeticii care nu-şi puteau permite un specialist propriu.

Info Cine este Chemtech

Anul trecut, Chemtech - specializată în comerţul cu combustibili, minereuri, metale şi produse chimice pentru industrie - a avut o cifră de afaceri netă de 197.000 lei (aproximativ 53.600 euro) şi un profit net de peste 27.000 lei (peste 7.500 euro). Firma lui Iulian Pasăre furnizează materii prime din Spania pentru producătorii români de cosmetice Farmec, Genmar, Tis Farmaceutic, Elmiplant şi Apimond.

Info Românii şi turcii, codaşii Europei la creme şi şampoane

România se află pe penultimul loc în sud-estul Europei când vine vorba despre folosirea produselor de îngrijire corporală şi frumuseţe. Un român cheltuie, în medie, 17 euro pe an pentru asemenea produse, de la creme şi loţiuni de faţă până la deodorant, gel de duş, şampon şi vopsea, arată un studiu recent al producătorului de cosmetice L'Oréal, care analizează toate cele 13 state din Europa de Est. Turcii figurează pe ultimul loc în clasament, cu 13 euro cheltuiţi pe cosmetice, în timp ce primul loc este ocupat de Slovacia, cu 94 de euro.

Fabrica de idei Gândul

Gândul vă prezintă poveştile unor oameni care au început un business pe cont propriu, au creat locuri de muncă şi au contribuit la creşterea economiei.

Sustine si tu spiritul intreprinzator! Voteaza aici povestea care te-a impresionat cel mai mult

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine