Dan RADU
34771 vizualizări 7 iun 2011

E al patrulea sau al cincilea copil care mă ia în braţe, îmipalpează buzunarele în treacăt şi se uită mirat la braţele melevăzând că nu am urme de înţepături.

"Tu te droghezi?", îl întreb. Puştiul de 10 ani îmi arată mândruurma lăsată de ac pe antebraţ. "Şi cum e?" Stă câteva secunde să segândească, închide ochii, se lasă pe spate zâmbind şi îşi freacămâinile de stomac. "E ca şi cum aş avea, aşa... multă ciocolată înburtă".

Suntem undeva la graniţa dintre cartierele bucureştene Rahova şiFerentari. Sosirea ambulanţei Asociaţiei Române Anti-SIDA (ARAS)este aşteptată. În fiecare săptămână, într-o zi şi oră ştiute,consumatorii de droguri din zonă au aflat că dacă îşi adunăseringile folosite, vor primi în schimb unele noi.

Foto: Octav Ganea

Supă la plic în pahar de Cola. Fetiţa din imagine eraprintre puţinele din cercul ei de prieteni care nu avea urme deinjectare. Şi care nu avea nevoie de droguri să simtă un gust bunîn burtă.

Este un cuib vechi al consumatorilor de heroină. Acum nu preamai este cazul. Majoritatea a trecut la "legale". Stimulentesintetice care, după ce sunt dizolvate în apă, ajung direct învenă. Spre deosebire de heroină, însă, surescitează în loc săcalmeze. Şi au efect mai scurt, ceea ce înseamnă că numărul deinjectări zilnice creşte.

Împărţitorii de seringi, membri ai Asociaţiei Integrationîncearcă să-i convingă să nu folosească de mai multe ori aceeaşiseringă sau să nu o ofere şi altora. Datele arată că, din 10consumatori, 8 au deja hepatită C. Mulţi alţii au şi virusulHIV.

Când îşi termină toatevenele, consumatorilor le mai rămâne doar "zonainghinală"

Am vrut să luăm şi o cameră de filmat cu noi, dar cei de laIntegration ne-au spus că nu e cea mai bună idee. Consumatorii suntsuspicioşi. Mai ales de când au apărut şi drogurile legaleinjectabile s-au instalat paranoia şi psihozele. Nu ştii niciodatăla ce să te aştepţi.

Ajunşi în locul stabilit vedem cu ochii noştri la ce se referă.În faţă bloc, în spate bloc, în laterale blocuri. Clasicele blocuride nefamilişti, cu rufe atârnate la geam şi zeci de ochi care nefixează din toate părţile.

Foto: Octav Ganea

Asociaţia "Integration" soseşte cu seringi noi pe care ledau la schimb cu cele folosite. Copiii sunt primii care întâmpinăechipa. Pentru adulţi se distribuie şi prezervative.

Prezenţa unui reporter şi a unui fotograf face să se dea alarmaîn zonă. Consumatorii întârzie să apară cu seringile. Câţiva trecîn grabă pe lângă noi, ne evaluează şi se furişează mai departe. Înschimb, suntem asaltaţi de copii. Betty şi Iuliana, de laIntegration le sunt figuri cunoscute.

Camil, directorul executiv al ONG-ului, un munte de om, convingeadulţii că totul e în ordine, iar după câteva minute încep să aparăşi consumatorii. Au un mers parcă teleghidat. Ai zice că nu suntconştienţi de ceea ce se întâmplă în jurul lor, însă când dau cuochii de mine, un străin, se instalează panica.

Unul singur e mai volubil. Acceptă chiar să i se facă poze. Apoine întreabă senin. "Câţi ani îmi daţi? Şaiş'pe?... Nouă'şpe"?... Sereferă la ani de puşcărie. Îl asigurăm că nu suntem poliţişti."Nu-mi pasă! Aici sau dincolo, tot aia e".

Foto: Octav Ganea

Femeia reuşeşte în cele din urmă să nimerească vena, după cea beneficiat de ajutorul prietenului ei. În curând va simţiefectele "piureului". O stimulare care o va menţine în priză pânăla următoarea injectare.

Mulţi consumatori au braţele şi picioarele ciuruite. Înambulanţa celor de la Integration sunt şi seringi cu ac foartesubţire pentru cei care şi-au distrus aproape toate venele şi nule-a mai rămas loc decât vasele de sânge din penis.

Înţepături la optani: a tedroga aici înseamnă că eşti bărbat

La coadă se aşează şi un copil de opt sau nouă ani. Are şi elurme clare de înţepături. Alţi zece copii fac hărmălaie în jurulambulanţei. Îşi arată şi ei cu mândrie antebraţele. Unii n-au niciourmă şi fac asta doar de frondă. A te droga aici e un semn că eştibărbat. Alţii au însă câte o urmă proaspătă de ac.

Am devenit cel mai bun prieten al copiilor. Mulţi vin şi mă iauîn braţe, unul încearcă să îmi trosnească degetele, dar îl ridic înaer şi îl dau uţa. Se opreşete apoi şi îmi pipăie venele. Nici luinu-i vine să creadă că nu "bag" în venă. Toată lumea "bagă" în venăaici. Unii mai şi mor...

Foto: Octav Ganea

De la apariţia drogurilor legale, consumatorii nu se maisfiesc de poliţişti. Drogurile injectabile sunt preparate în plinăstradă, în văzul unei cu totul alte lumi,

Mi se povestesc două cazuri recente. "Nenea, eu am văzut unmort. Îi crescuseră un fel de floricele pe piept". "A murit desupradoză"? Copilul dă din cap afirmativ. Apoi îşi aminteşte că nue bine să fii prea sincer când vine vorba de droguri şi ridică dinumeri. "Adică nu ştiu".

Al doilea caz este o sinucidere. "A luat cuţitul şi şi-a tăiatgâtul într-o parte". Puştiul face şi gestul. "Era panicat".Cuvintele ca «panică», «supradoză», «heroină», «legale» fac partedin vocabularul lor comun. Numai la seringi le zic în continuare«siringi». Iuliana încearcă să-i corecteze.

"Eşti clasa a doua, ce note ai la şcoală?" "Foarte bine",susţine puştiul râzând sarcastic.

Camil, cel cu trup de culturist este însă personajul cel maifascinant printre băieţi. Unul îşi face curaj şi îl întreabă. "Tucât te-ai injectat ca să te faci aşa mare"?

De ce schimb deseringi?

Fără să ştie, copilul pusese degetul pe rană. Cu ani în urmă,Camil se injecta şi el. Dar nu să facă muşchi, ci recreaţional. Cuheroină.

"Eram un grup de prieteni şi niciunul nu a ezitat, când am avutocazia. Ni se părea că găsisem elixirul fericirii".

Foto: Octav Ganea

Betty şi Camil de la Asociaţia "Integration" încarcăambulanţa cu aparatură sterilă de injectare. Prin schimbul deseringi, asociaţia speră să diminueze răspândirea hepatitei şi avirusului HIV printre consumatori.

Evident, a regretat mai târziu. A încercat să se lase, a căutatajutor. Cu un deceniu în urmă, era foarte greu să-l şi primeşti.S-a lăsat cu eforturi grele şi de-atunci şi-a spus că este dedatoria lui să-i ajute pe alţii. Aşa a apărut "Integration". Un locunde cei care vor să se lase de droguri au acces la grupuri desuport şi tratament cu clorhidrat de metadonă, substanţă caresubstituie nevoia de opiacee.

Nu toţi vor să se lase, însă, fapt care, pe lângă efecteledrogurilor îi expune şi la riscul de infectare cu hepatită sau HIVprin folosirea în comun a aceleiaşi seringi. O altă problemăîntâlnită de Camil este că din 10 consumatori, 9 folosesc acum"legale". Substanţe vândute în spice shop-uri drept săruri debaie.

Pentru "legale" nu există tratament substitutiv. Iarsurescitarea dată de aceste stimulente sintetice îi face peconsumatori paranoici şi greu de abordat.

"Prevalenţa hepatitei C şi mai nou chiar HIV, dar acum nereferim strict la hepatita C, este undeva de peste 80 - 85% înrândul consumatorilor. Este o boală foarte gravă, care duce lacancerul ficatului", spune Camil.

"Încercăm să stopăm răspândirea acestui virus, care e foarterezistent. Oferindu-le echipament steril de injectare, dar şiinformaţii referitoare la bolile cu transmitere sexuală sau care seiau prin injectare la comun, sperăm să diminuăm riscul decontactare a hepatitei C şi a altor boli".

Foto: Octav Ganea

Schimbul de seringi are scopul de a diminua răspândireahepatitei şi a virusului HIV în rândul consumatorilor

Împărţirea seringilor se face numai pe bază de schimb. Câteseringi aduci, atâtea primeşti.

"O altă componentă a acestui program de schimb este încercareade a recupera seringile şi a stopa răspândirea lor în comunitate.Dacă mergeţi în zonele acestea defavorizate, veţi vedea seringileaproape peste tot, ca un covor. Copii se joacă printre ele, ceea ceînseamnă un risc absolut crescut de infectare".

Seringile se pun într-un recipient sigilat şi sunt duse apoidirect la incinerator.

Seringa nu sefierbe...

După un timp, copiii devin obraznici. Li se alătură unul cu unmers confuz şi o privire tulbure. Dispar câteva minute, după carese întorc nervoşi.

"Uite ce zice ăsta, că ai zis să fie moartea la mine! Ba latine, la tine să fie moartea, cheliosule", este apostrofat Camil.În situaţii de genul acesta regulile de mers pe teren spun cătrebuie să taci şi să înghiţi. Nu ne mai jucăm cu cei mici. Îiignorăm cât timp unul dintre ei ne arată cocoşelul, iar altularuncă în mine cu un capac de sticlă.

Zboară şi o piatră, dar nu era destinată nouă, ci unui şobolanneverosimil de gras care traversase zona. În cele din urmăintervine o femeie care alungă copilul nou venit cu privireatulbure.

"Pleacă, mă, de-aici, drogatule"! Eu încă sunt mirat că şicopiii au ajuns să se injecteze. Camil îmi povesteşte cazul carel-a şocat pe el cel mai mult. O fetiţă de doi ani care a ajuns înorfelinat în sevraj. Mama ei îi injecta heroină ca să nu mai cearămâncare.

Foto: Octav Ganea

"Pure" pare să fie stimulentul sintetic preferat al foştilorconsumatori de heroină. Se găseşte la spice-shop-uri şi poate fiinjectat odată ce a fost dizolvat în apă.

Cu toată prezenţa mea şi a fotografului, consumatorii prind acumcuraj. Vin cu pungile de seringi la schimb. Dar nu le place să fiepriviţi, se ascund în ambulanţă şi trag uşa după ei.

Când să plecăm, mai apare o femeie. Dă seringile, ia altele laschimb. Spune că a auzit că dacă fierbi seringa la 90 de grade, numai e niciun pericol.

"În niciun caz", îi spune Camil. "Ar trebui fiartă în condiţiispeciale, la 140 de grade, timp de o jumătate de oră şi chiar şiatunci nu mor decât germenii de la suprafaţa seringii, nu şi ceidinăuntru".

Femeia e întrebată dacă are hepatită C. Spune că are doartulpina. I se spune că sunt mai multe tulpini de care trebuie să seferească. Se uită confuză în jur. Nu mă recunoaşte, deşi euo cunosc. Mi-a fost colegă de liceu. A renunţat la şcoală după doiani. Acum ştiu şi de ce.

Cockteil: heroină plusaspirină, diazepam şi nescafe pentrucoloare

Hepatită C are şi Ion. Dar are şi HIV. Ion nu este numele luireal, dar îi spunem aşa pentru că se teme să fie recunoscut. Are şide ce. Într-un sondaj recent, întrebaţi ce vecini s-ar teme cel maimult să aibă, românii au desemnat seropozitivii pe primul loc.

22% dintre români încă mai cred că HIV se poate transminte prinfolosirea în comun a toaletei. 45% cred că dacă sunt ciupiţi deacelaşi ţânţar care a ciupit mai înainte un seropozitiv, se vorînbolnăvi de SIDA.

Foto: Octav Ganea

Un alt loc de întâlnire al consumatorilor de droguri legaleeste în Centrul Vechi. Aici, într-o casă părăsită, podeaua esteacoperită de praf, gunoi şi seringi folosite.

Ion şi Maria au luat virusul injecându-se în comun cu alţiconsumatori de droguri.

"Eram într-un grup de prieteni, ei consumau heroină şi, stândlângă ei zi de zi, am reuşit să o fac şi eu odată. Şi odată a fostde ajuns. Prima dată a fost rău, dar dacă încerci odată, o săîncerci mereu. Primul an a fost plăcut. Apoi mi se făcea rău şi mădrogam de nevoie", povesteşte Ion.

Numărul de injectări zilnice varia în funcţie de calitateamărfii. Dacă heroina era proastă, îşi injecta şi de 10 ori pe zi,până să ajungă la efectul dorit. Dealerii de la noi nu vând heroinăpură. Mai bagă în amestec şi aspirină, diazepam sau nescafe pentrua-i da culoarea dorită. Aşa se face şi că marfa proastă te face săcheltuieşti mai mult. În cazul lui Ion, suma varia între un milionpe zi sau cinci. Când dădea atât de mulţi bani pe droguri, nu-i maiardea să cheltuie şi pe seringi.

"Stăteam şi 10 inşi pe oseringă. Apoi seringa aia o mai foloseau 100"

"Sincer... Luam de la unul, de la altul. Când erai disperat şinu aveai, luai şi de pe jos... Nu mai ţineai cont. La farmaciispuneau că nu au. Avea un prieten de-al tău, îi puneai şi lui puţinşi după aceea făceai unul după altul. Şi nu unul, doi. Poate chiarşi 10 inşi".

Foto: Octav Ganea

"Pure" şi celelalte stimulente sintetice au un efect scurt -aproximativ 25 de minute. Acest lucru duce la creşterea număruluide injectări zilnice. Fiind stimulente, duc insomnii. Un consumatorpoate sta treaz zile la rând.

Ion spune că ştia că riscă să ia hepatită, dar nu şi HIV. Astapână în 2003, după cinci ani de consum.

"Îmi apăruseră nişte ganglioni la spate şi am fost la spitalul 9şi mi-au făcut analizele. Atunci mi-au depistat şi HIV, şi hepatitaC, şi hepatita B".

"Eram şi 10 inşi pe o seringă. Odată. Dar, de exemplu, aceeaşiseringă o mai foloseau alţi zece. Dacă te întâlneai cu alt grup deprieteni şi aveai seringa la tine le-o dădeai lor. Puteau săfolosească aceeaşi seringă şi 100 de inşi".


500.000 de consumatori dedroguri legale în România

Heroina mai folosesc doar veteranii care au rămas în viaţă. Acumsuntem în plină epocă a etnobotanicelor.

Denumirea este o glumă, nu mai e nimic botanic în ceea ce segăseşte legal, la spice shop. După ce substanţe ca salviadivinorum (o specie de mentă cu efecte asemănătoaremarijuanei) au fost interzise, magazinele de vise s-au reorientatspre stimulentele sintetice. La fel şi consumatorii de heroină,care căpătau, cu ocazia aceasta, ceva nou de injectat. Efectelenoilor droguri le-a văzut şi Ion, cât timp stătea la coadă latratament pentru HIV.

Medicul Adrian Abagiu vede zi de zi efectele consumului deetnobotanice

"Am fost internat la spital şi acolo am fost chiar uimit să vădcă erau persoane de 16-17 ani, mă refer la puştii care consumă acumdrogurile legale nou apărute pe piaţă. Erau infectaţi cu HIV şiveneau exact ca pe bandă rulantă. Am rămas uimit cât de mulţiputeau să fie. Am vorbit cu unul dintre ei şi mi-a zis că sedroghează de patru luni de zile. De patru luni a început să sedrogheze cu legale şi în patru luni a reuşit să ia HIV-ul", spuneIon, care este plin de astfel de poveşti.

"Cunosc chiar un copil care are nouă ani de zile, părinţii luil-au lăsat pe străzi şi se droghează cu legale la seringă mai răuca unul de 30 de ani. Bagă multe plicuri pe zi şi e pur şi simpluun copil, are nouă ani".

Iar când vine vorba de "legale", nu mai este loc de prudenţă."Am văzut cu ochii mei, este caz real... Ia seringa de jos şi îşiface cu ea, chiar dacă e cu sânge. Nimeni nu mai ţine cont. Dacăare plicul de legale îşi face cu orice fel de seringă, chiar dacăştie că tu ai HIV", spune Ion, care priveşte fenomenulretrospectiv.

"Cu heroina era mult mai bine decât cu legalele astea. Îţifăceai de două ori pe zi şi gata. Dar cu astea îţi cere corpul dince în ce mai mult. Îţi faci acum şi după zece minute iarăşi.Legalele sunt de 1.000 de ori mai periculoase decât heroina. Ammulţi prieteni care au murit de la chestia asta. N-au murit în 12ani cât m-am drogat cu heroină, câţi au murit într-un an de când sedroghează cu legale".

Situaţia văzută de Ion în stradă o vede zi de zi şi mediculprimar Adrian Abagiu de la Institutul de Boli Infecţioase "MateiBalş".

"Buba cea mare este că din cauza ăstora (a drogurilor legalen.r.), de unde noi aveam 20.000 - 24.000 de consumatori heroinomaniîn Bucureşti, Timişoara, Constanţa, acum sunt undeva în jur de500.000 în toată ţara", spune medicul.

Foto: Octav Ganea

Bărbatul din imagine este un cunoscut consumator de drogurilegale din Centrul Vechi. Trăieşte din vânzarea de fier vechi. Îngrupul său de consumatori o persoană a fost deja testată pozitiv cuHIV.

Are şi alte statistici. Dintre consumatorii care acceseazăprogramele de schimburi de seringi, 72% au hepatită C. Cu 12% maimult decât media UE. Din 2009, an în care etnobotanicele intrauputernic pe piaţă, numărul de infectări cu HIV în rândulconsumatorilor de droguri injectabile s-a dublat.

"Iar în primele luni ale anului acestuia, ştiu de la colegii meicare fac testări rapide în programele de schimburi de seringi că aufost şi săptămâni în care s-au înregistrat şi şapte teste pozitive.Deci clar e o creştere", avertizează medicul.

Guvernul României vreasă adopte modelul polonez

În 2010, deputatul PSD Mugurel Surupăceanu îl acuza pepreşedintele României, Traian Băsescu, împreună cu grupuri deinterese din Partidul Democrat Liberal că favorizează vânzarea dedroguri legale. Traian Băsescu l-a dat în judecată pe Surupăceanupentru calomnie. Când vine vorba de etnobotanice politicieniiromâni se ceartă. Când în presă apare cazul vreunui tânăr decedatdin cauza etonobotanicelor politicienii se ceartă şi mai tare.Opoziţia dă vina pe putere, puterea pe poziţie. Concret nu seîntâmplă nimic. Abia recent, premierul României, Emil Boc anunţa căva trimite în Parlament un proiect de lege care vizeazăinterzicerea totală a substanţelor de tip "spice". Legea ar urma săcopieze modelul polonez, care prevede că vânzarea sau distribuireaoricărei substanţe cu efect psihotrop este pedepsită cuînchisoarea. E prea târziu? O întrebare retorică.

Câţi consumatori sunt înRomânia

Potrivit doctorului Adrian Abagiu, Agenţia Naţională Antidrogestima în 2010 un număr de 250.000 de consumatori dedroguri legale în România. Centrul Internaţional Antidrogşi pentru Drepturile Omului (CIADO), estima că numărul deconsumatori ar fi chiar de 750.000.

"Eu cred că e undeva la mijloc, deci probabil undeva în jur de500.000 de persoane consumatoare dintre care majoritatea devinfoarte repede dependenţi", spune doctorul Abagiu, care avertizeazăcă legea privind interzicerea totală a substanţelor cu efectpsihotrip ar putea veni prea târziu.

"La ora actuală, şi dacă ar fi închise magazinele de vise, înRomânia, furnizarea de etnobotanice nu mai poate fi oprită. Celmult, dacă se interzic, va creşte preţul", spune doctorul, care, caşi Ion, a ajuns să deplângă înlocuirea heroinei cu drogurilelegale.

"Acum patru cinci ani veneau mame ale căror copii aveau hepatităşi mă rugau să le zic să nu mai fumeze. Îmi venea să zic, cucoană,zi merci că fumează şi nu face altceva. Acum zic, băi tată,heroina e mic copil faţă de legalele astea".

Vizita noastră în Rahova se apropie de final. Copiii s-au maicalmat şi acum hărţuiesc fotograful rugându-l să le facă poze. Egreu să le explici de ce feţele lor nu pot apărea într-un articolde ziar.

Ideea ar fi să-i protejezi. Să-i protejezi de cei ce,recunoscându-i, i-ar putea arăta cu degetul drept viitoareageneraţie de drogaţi, condamnaţi fie să moară de SIDA, fie săînfunde puşcăriile. Părinţii, fraţii, prietenii lor nu i-auprotejat de toate lucrurile astea. Aici, în loc de lapte la biberonse creşte cu droguri la seringă. România, pregăteşte-te pentrugeneraţia etnobotanicelor.

Citește și: