Gigi Becali – provocat să se bată în zaruri cu profesioniştii

Celebrul gest becalian, posibilă reminiscenţă a aruncării zarurilor la table? n Foto: ProSport

“Eu la table sunt la fel de bun ca Messi la fotbal”... Această declaraţie a lui Gigi Becali l-a scos din sărite pe preşedintele Federaţiei Române de Table, Liviu Radu, care l-a invitat pe latifundiar să îşi demonstreze calităţile în faţa unui profesionist

Tocmai pentru că ţine atât de mult ca tablele să fie văzute drept un sport serios şi nu o simplă distracţie, preşedintele Federaţiei Române de Table, Liviu Radu, a fost deranjat de declaraţia lui Becali. “Sunt convins că nici nu ştie să înceapă o partidă”, spune Liviu Radu. „Tot l-am văzut pe Gigi Becali, a început să mă deranjeze. Se dă mare tablagiu. Eu sunt dispus să pun Cupa României la bătaie. Să joace un meci cu un campion de-al nostru şi cine câştigă ia cupa. Dacă Gigi Becali câştigă, îi cedez şi locul meu de preşedinte al Federaţiei Române de Table şi îl desemnăm candidat pentru preşedinţia Federaţiei Mondiale. Dacă Gigi Becali pierde, să finanţeze Cupa României în toate judeţele ţării. O să redenumim şi Cupa României «Cupa Gigi Becali». Să-l vedem ce poate, să joace cu un campion care se pricepe cu adevărat”. “Nu mă interesează propunerea, nu mă interesează nici funcţia”, a venit şi răspunsul lui Becali. „Eu nu pot să joc table decât pe bani. Dacă nu e o miză de cel puţin 500 – 1.000 de euro, care să facă să curgă adrenalina, nu are niciun farmec. Eu joc table pe bani sau dacă vine un prieten şi mă invită, nu joc ca profesionist şi nici nu fac programări pentru aşa ceva”, a mai spus Becali.

Tablele ca sport, în România

Liviu Radu este gata să contrazică pe oricine ar afirma că tablele sunt un joc de noroc. Recunoaşte că zarurile îl pot ajuta pe un jucător o dată sau de două ori, dar pentru a câştiga un meci serios îţi trebuie o strategie pe măsură. În 2001, după ce a participat la un concurs în străinătate şi a văzut la ce nivel se ridică alţii, s-a gândit că este timpul ca şi românii să ia jocul în serios. „România este ultima ţară din Europa care a înfiinţat o federaţie de table. Albania a înfiinţat-o cu patru ani înaintea noastră. A fost un efort teribil, mai ales că legea atunci era chiar mai bramburită decât este acum. Trebuia să avem minimum 10 cluburi înfiinţate pe teritoriul a trei judeţe, cu minimum 200 de jucători şi cinci organizaţii judeţene, care şi ele se organizau prin asocierea a trei cluburi. Găseşte 24 de sedii, 24 de preşedinţi, 24 de vicepreşedinţi, 24 de secretari, du-te la notariat, de la notariat intră în instanţă să obţii autorizaţie... A doua oară n-aş mai rezista să fac treaba asta. Plus că între timp am organizat peste 1.000 de concursuri în ţară”, povesteşte Liviu Radu.

De atunci, însă, România a început să dea şi campioni. „Am reuşit să avem şi un palmares, avem un campion mondial, patru campioni europeni. Am ajuns la 70 de cluburi în toată ţara. S-a mai schimbat şi mentalitatea românilor. Am avut doi jucători la campionatul Mondial din Monte Carlo, anul acesta, pe care i-am pregătit vreo trei ani”.

„În Vest este un sport pentru elite”

Liviu Radu defineşte tablele drept „un sport de golani, practicat de gentlemeni”. Dacă la noi este jucat de toată lumea în faţa blocului sau în parcuri, în străinătate, lucrurile stau altfel. „În Vest e un sport de elită. E practicat de cei cu foarte mulţi bani. La Campionatul Mondial din Monte Carlo am fost martor la sosirea unei doamne aristocrate cu două Rolls Royce-uri. Avea rezervate trei apartamente. Noi nu aveam camere în care să dormim, ea avea trei apartamente – unul pentru ea, alte două pentru căţeii ei. Cu îngrijitorii de rigoare. Dar când se aşeza la masa de joc, acolo rămânea. Trei zile am văzut-o, nu s-a mişcat de la masa de joc. Noi mai plecam, mai mâncam, ea tot acolo era”, povesteşte Liviu Radu. Spune că românilor le lipseşte în continuare rigoarea.

„La noi este un joc popular. Ei sunt foarte metodici. Fac treaba foarte bine, nu se grăbesc. Eu n-am văzut un român după 1.000 de concursuri la care am asistat, ca în momentul în care aruncă un zar să se uite şi pe fişa de joc şi, în funcţie de scor, să ia o decizie. La concursuri, în general se joacă de la şapte linii la 25. Îţi trebuie o strategie de joc! Inteligenţa şi deşteptăciunea asta a românului, tendinţa de a specula îi trădează. Vor totul repede, se reped, intră în panică dacă nu le iese jocul. Mută atât de repede... Iar când pierd, dau vina pe Dumnezeu”.

Cum să trăieşti din table

Pentru a ajunge la nivelul unui profesionist, îţi trebuie cel puţin doi ani de pregătite şi antrenamente, spune Liviu Radu. Efortul merită, însă. Premiile ajung şi la un milion de dolari.

„Dacă vrei să joci table cu adevărat, să ajungi la performanţă, îţi trebuie pregătire şi continuitate. Foarte mulţi jucători care întrerup participarea la concursuri, în momentul în care se întorc, niciodată nu trec de primul tur. Niciodată! Le trebuie o perioadă egală de timp cu cea în care au lipsit ca să îşi revină la forma iniţială şi să câştige un turneu. Sunt profesionişti care trăiesc din table. La Monte Carlo vin cu secretarele după ei care notează toate mutările şi toate poziţiile şi, la un moment dat, au voie să ceară şi pauză. Se duce, analizează poziţia... Au programe pe calculator făcute în Elveţia pe care niciun campion mondial nu le bate”, spune Liviu Radu. „Campionul mondial poate câştiga şi un milion de dolari. Atâta este premiul în Nevada şi se premiază primii 100 de jucători. E o treabă foarte serioasă”.

Liviu Radu (şeful Federaţiei de Table) - La Campionatul Mondial de table din Monte Carlo am fost martor la sosirea unei doamne aristocrate cu două Rolls Royce-uri. Trei zile nu s-a mişcat de la masa de joc.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine