Harghita: autonomia soselelor desfundate

de Caterina NICOLAE Postat la: 20.02.2007 00:00

Harghita: autonomia soselelor desfundate

"Am fost cu un grup de copii de clasa a noua intr-o excursie in Brasov. Li s-a facut sete si m-au rugat pe mine sa le cumpar sucuri ca ei nu stiau cum sa ceara. Si erau copii care trecusera capacitatea, dadusera un examen in limba romana si il promovasera. Stiau sa recite poezii din Arghezi, dar nu stiau cum se spune «Dati-mi, va rog, un suc»".

Preotul unitarian din Darjiu

Nu e usor sa intelegi ce vor de fapt secuii de rand cu autonomia. De pilda, in Odorheiu Secuiesc, daca nu vorbesti maghiara, te descurci, dar in satele din imprejurimi ai nevoie de translator. Daca ai gasit unul, descoperi ca autonomia pentru care au votat are cate un inteles pentru fiecare secui si, in majoritatea cazurilor, votul a avut in primul rand o motivatie economica. De pilda, satenii din comuna Uliesi spera ca autonomia sa aduca drumuri mai bune. Cand treci granita judetului Harghita, dinspre Brasov spre Odorheiu Secuiesc, pe drumul principal, reduci viteza fara sa fii constrans de vreun radar. La 60 de kilometri pe ora salti in scaunul masinii ca in caruta, de la 80 te inclestezi pe volan. Daca vrei sa mergi prin satele din imprejurul Odorheiului trebuie sa ai masina zdravana si experienta off-road. Sunt rare portiunile pe care iti permiti 40 de kilometri la ora. Pe camp e mai neted decat pe drumurile din Harghita. Comuna Uliesi are 8 sate si prin mijlocul ei trece o ulita care, oficial, ar trebui sa fie drum national - DN13B. Casele sunt zdravene, ingrijite, curate, dar cum iesi din curti te afunzi in noroi. De 16 ani, la fiecare campanie electorala satenilor li se promite c-o sa vina asfaltul si la ei, dar n-au avut parte. De la judet, an de an, li se spune ca cei de la Bucuresti nu dau bani pentru drumurile din secuime asa ca autonomia ar fi singura solutie. Preotul unitarian din comuna Darjiu spera ca autonomia sa salveze biserica pe care o ingrijeste. A fost construita in secolul XIII si pe peretii interiori se mai pastreaza inca fresce din secolul XVII. Este inclusa pe lista monumentelor UNESCO, dar cel mai recent ajutor primit din partea statului pentru restaurare a fost in... 1952. Si preotul spera ca autonomia sa aduca drumuri mai bune: "In Romania sunt vreo 10-20 de monumente UNESCO. In afara de aceasta biserica unitariana, spuneti-mi un altul la care nu poti sa ajungi cu masina". In plus, preotul mai spera ca autonomia sa aduca si manuale de limba romana mai prietenoase pentru copiii maghiari. Declara ca intelege romaneste, dar vorbeste greu pentru ca nu prea are cu cine sa converseze in limba romana, in Darjiu. Este, insa, ingrijorat de cum or sa se descurce copiii maghiari daca vor vrea sa mearga in orice localitate din afara judetelor Harghita si Covasna. "Am fost cu un grup de copii de clasa a noua intr-o excursie in Brasov. Li s-a facut sete si m-au rugat pe mine sa le cumpar sucuri ca ei nu stiau cum sa ceara. Si erau copii care trecusera capacitatea, dadusera un examen in limba romana si il promovasera. Stiau sa recite poezii din Arghezi, dar nu stiau cum se spune «Dati-mi, va rog, un suc». Eu cred ca este o problema in programa de invatamant. Nu este adaptata pentru invatarea expresiilor utile, pune foarte mult accentul pe o memorare mecanica", povesteste preotul. Directorul scolii generale din Cristuru Secuiesc are aceeasi parere. El spune ca problemele incep de la manualul de clasa I, care este conceput ca si cum copiii ar fi vorbit limba romana in familie, lucru rar intalnit in secuime, si propune ca manualul de limba romana sa fie regandit pentru sectiile maghiare ca un manual in care se preda o limba straina. In ce priveste autonomia, directorul scolii spera ca aceasta sa rezolve problema financiara a orasului. Dupa ultima lege a retrocedarii gandita la Bucuresti, Biserica Unitariana a castigat proprietatea asupra cladirii in care functioneaza un liceu din Cristuru si cere chirie 12 miliarde de lei pe an. Dupa indelungi negocieri cu consilierii locali, reprezentantii bisericii au hotarat sa "ierte" orasul de 5 miliarde. "Raman 7 miliarde neiertate, e mai putin, e adevarat, dar tot e mult pentru noi. Pana acum stim de unde facem rost numai de doua", ofteaza un inspector scolar care este, totodata, consilier local in Cristuru Secuiesc. Primarul din Odorheiu Secuiesc, Szasz Jeno, a candidat ca independent, dar este presedintele Uniunii Civice Maghiare, o formatiune care se doreste a fi alternativa la UDMR. Uniunea n-are, teoretic, legatura cu referendumul din secuime. Organizatorii acestuia sunt membrii Consiliului National Secuiesc, un soi de umbrela a mai multor ONG-uri maghiare, dar fara personalitate juridica. Desi zice ca nu s-a implicat direct in problema referendumului, Szasz Jeno are un plan amanuntit a ceea ce ar trebui sa insemne autonomia tinutului secuiesc. Piatra de temelie o constituie tot problemele economice. El a reimpartit cele sapte regiuni de dezvoltare ale Romaniei in 13, pornind, zice el, de la regiunile istorice. Una dintre acestea este formata din judetele Harghita, Covasna si jumatatea estica a judetului Mures. In opinia lui Szasz Jeno, nu doar tinutul secuiesc ar trebui sa aiba autonomie, ci toate cele 13 regiuni, iar autonomia o traduce prin dreptul de a colecta la nivel de regiune toate taxele si impozitele, urmand ca regiunea sa verse la bugetul de stat o parte din venituri pentru intretinerea ministerelor. Acestea ar urma sa functioneze intr-o schema foarte redusa. Szasz Jeno considera ca n-ar trebui sa se schimbe nimic in ceea ce priveste organizarea Ministerului de Externe, a Ministerului Apararii, securitatea granitelor, CFR-ul si alte cateva asemenea. Ministerele Invatamantului, Culturii, Sanatatii, Protectia Sociala ar trebui insa sa se descentralizeze total, adica banii si deciziile sa fie in sarcina alesilor regiunilor. Primarul a facut un calcul privind beneficiile pe care le-ar fi adus autonomia in anul 2004. "Municipiul Odorheiu Secuiesc a avut in 2004 un buget de vreo 300 de miliarde de lei. Aceasta a fost suma totala a veniturilor, si cele colectate direct de administratia locala, si cele primite de la bugetul de stat. In acelasi an, doar trei firme din oras au varsat la bugetul de stat 500 de miliarde de lei, TVA, taxe vamale si impozit pe profit. Vi se pare corect?" Daca nu va fi acceptat conceptul de autonomie teritoriala, Szasz Jeno are si un plan de rezerva in privinta problemei care ii framanta pe liderii organizatiilor maghiare: autonomia culturala. "Etnicii maghiari platesc taxe la stat ca toti romanii. Maghiarii reprezinta 7-8% din totalul populatiei. Sa ni se dea 7% din bugetul pe care il are Ministerul Educatiei si Ministerul Culturii si sa ni se permita sa gestionam noi banii cum vrem. Asa se poate rezolva simplu probleme care agita spiritele la Bucuresti, precum infiintarea unei universitati in limba maghiara. Daca ni se returneaza cei 7% nu mai cerem nimic".

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine