„Locuinţa termos“, casa încălzită cu 200 de euro pe an

Casa de la Burluşi se încălzeşte cu 13 kilowaţi pe metru pătrat şi pe oră, anual. O casă obişnuită consumă 300-400 kilowaţi

Este perfect etanşă, nu pierde strop de căldură, foloseşte panouri solare, încălzire prin podea şi se ventilează cu pompă de căldură

Casa pasivă costă cu 15% mai mult decât o casă obişnuită, dar scade cu 75% factura la utilităţi

Totul se trage de la albinele din localitatea Burluşi, judeţul Argeş. Milionarii Marin şi Ruxandra Cruţescu, patronii unei megafirme de construcţii, aveau acolo zece stupi. De dragul lor, şi-au ridicat alături mult-visata casă ecologică de vacanţă. Este prima „casă pasivă” din România, cum se cheamă în limbaj de specialitate: o locuinţă aproape etanşă, care nu pierde strop de căldură. Ai încălzit-o o dată, iar căldura rămâne în camere încă două săptămâni. E izolată termic din toate părţile cu o haină groasă de polistiren, foloseşte panouri solare pentru apă caldă şi încălzire prin podea, că e mai ieftină. Geamurile nu stau deschise mai deloc, să nu se piardă căldura, iar aerisirea se face printr-un sistem inedit de ventilaţie, cu găuri în tavan şi tot felul de conducte care trec prin pământ şi recuperează energia.

Costă cu 15% mai mult decât o locuinţă obişnuită, dar îţi scoţi pârleala repede, fiindcă factura la utilităţi scade cu 75%. Sătenii din Burluşi nu pricep ce e cu casa asta, de ce vine atâta lume din ţară să o vadă. Doar sunt atâtea case mai mari şi mai frumoase! Asta nici nu e aşa de mare, are cam 100 de metri pătraţi la sol, o singură intrare şi numai câteva camere. Şi n-are nici un fel de brizbriz pe ea sau vreo arhitectură de fiţe; e simplă, seamănă cu un bloc pitic, cu mansardă. Oamenii tot au priceput, însă, ceva: e casă importantă. Vorbesc despre ea cu un soi de respect şi îi spun „casa milionarului”.

„E ca şi când ţi-ai pune un palton bine închis, cizme, căciulă şi mănuşi“

„Lucrul cel mai important la o casă pasivă este eficienţa energetică. Nu suferă de frig pe nicăieri, nu pierde căldură fiindcă a fost construită după nişte reguli precise. E ca şi când ţi-ai pune un palton bine închis, cizme, căciulă şi mănuşi. Eu şi soţul meu ne-am făcut un adevărat hobby din a face economie  în exploatarea construcţiilor. El are idei progresiste, e interesat de tot ceea ce apare nou în acest domeniu. Acum, vrem să certificăm casa în Germania, la Institutul Casei Pasive”, spune Ruxandra Cruţescu, arhitect. Ea însăşi a proiectat locuinţa. Dar ce reguli trebuie să îndeplinească o casă pasivă?   „Într-un an, ea trebuie să consume maximum 15 kilowaţi pe metru pătrat, pe oră, cu toată încălzirea. Spre comparaţie, casa clasică pe cărămidă consumă 300 – 400 de kilowaţi. În Germania există locuinţe atât de eficiente, încât consumă şi 10 kilowaţi pe metru pătrat şi oră, anual. Aici, la Burluşi, noi consumăm cam 13 kilowaţi”, explică ea.

Ca să ajungă la randamentul ăsta, au îmbrăcat casa cu o grămadă de „hăinuţe”: în exterior, cu polistiren expandat dens de 24 kilograme pe metru cub, sub placă – cu polistiren extrudat, acoperişul l-au termoizolat cu vată minerală, iar ferestrele le-au pus în trei straturi cu geam low-e şi umplutură de kripton. Astfel, fiecare cameră a ajuns un fel de termos. Nici ferestrele nu se trântesc la întâmplare. Normal, astea se pun mai ales pe pereţii dinspre sud şi vest. La fel şi uşa de acces principal. Peretele de nord n-ar trebui să aibă nici o tăietură. Soţii Cruţescu au încălcat, însă, regula asta. Au pus ferestre mari peste tot, fiindcă iubesc lumina. Geamurile au fiecare câte un rulou cu telecomandă – în serile de iarnă se desfăşoară, ca să ţină căldura pe loc, iar vara, dacă se lasă peste zi, păstrează răcoarea.

Cum încălzeşti aerul cu energia pământului

Regula numărul doi: casa trebuie să fie cât mai adunată, compactă, cu amprenta la sol cât mai mică. 100 de metri pătraţi, de pildă, este perfect. Intrândurile prea multe pică din start. O singură uşă la intrare este suficient. A treia regulă: „încălzirea inteligentă”. Casa din Burluşi se încălzeşte prin pardoseală şi prin... aer. „Să te încălzeşti prin pardoseală costă cel puţin cu 60-70% mai puţin decât dacă ai folosi caloriferul. Plus că ai mereu picioarele calde, iar temperatura este uniformă în toată casa. Nu ţi-e mai frig dacă stai lângă fereastră sau lângă uşă”, ne spune Ruxandra Cruţescu. Centrala termică pentru încălzire prin pardoseală merge pe lemne. Un singur coş cu lemne e destul să încălzească toată casa – şapte camere, incluzând holuri, băi, living, dormitoare şi garaj. Sistemul de încălzire a aerului e de-a dreptul revoluţionar. Se numeşte pompă de căldură aer-aer şi costă între 4.000 şi .5000 de euro plus TVA.

Priza de aer proaspăt e instalată în grădină, chiar lângă casă – e un fel de stâlp subţirel înfipt în pământ, pe care nu l-ai bănui că poate să aerisească o casă întreagă. „Stâlpul” se continuă în pământ printr-o conductă cu ioni de argint, aparatul se bagă în priză şi începe să pompeze aer curat de afară, înăuntru, recuperând cât mai multă căldură din aerul evacuat. Aerul curat se încălzeşte în aparat, după ce mai întâi se plimbă prin nişte conducte la trei metri pe sub pământ, mai „fură” din căldura solului câteva grade, apoi se plimbă în toată casa. Se duce în fiecare cameră printr-o gură de aerisire fixată în tavan. După asta e dirijat şi plimbat prin fel de fel de filtre, ca să poată fi refolosit.

„Astfel, avem permanent 20-22 de grade şi aer proaspăt, fără să fim nevoiţi să deschidem ferestrele. Deşi e conectată la priză, pompa de căldură foloseşte foarte puţin curent electric, fiind din clasa energetică A. De fapt, într-o casă pasivă şi electrocasnicele trebuie să fie neapărat din această clasă energetică, pentru a consuma puţin”, ne spune arhitectul. Următoarea regulă: se foloseşte la maximum radiaţia solară. Soţii Cruţescu au fixat pe acoperiş tuburi solare cu vid. Încălzesc apa menajeră chiar dacă cerul este înnorat.    

Există şi o „clădire pasivă“ de birouri

„O casă pasivă este un organism viu, poţi să faci orice amenajare doreşti în ea. Noi ne-am pus becuri economice peste tot şi ţinem foarte mult să nu uităm uşile deschise. Ar fi păcat să aruncăm căldura, când în felul ăsta, se poate economisi atât de mult. Pe un an întreg, de exemplu, încălzirea întregii case ne-a costat 200 de euro”, explică Ruxandra Cruţescu. Prin firma lor, soţii pot să ofere tot ce trebuie într-o casă pasivă, de la A la Z. Încet, încet, casa pasivă a început să-i convingă şi pe alţii. Arhitectul spune că vara aceasta deja a proiectat opt asemenea case şi a oferit consultanţă pentru încă trei cartiere pasive, două lângă Bucureşti şi unul în Moldova. Împreună cu soţul său, a ridicat prima clădire pasivă de birouri, la Bragadiru,lângă Bucureşti. Casa de la Burluşi le rămâne, însă, cea mai dragă, mai ales că se gândesc serios să se retragă definitiv acolo. 

Info plus:

Obligaţii

Din anul 2015, toate clădirile finanţate de stat sunt obligate să respecte regulile casei pasive. O locuinţă clasică poate pierde 10% din căldură prin acoperiş, 15% prin zidărie, 5% prin pardoseală şi 20% prin ferestre.

 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine