Mamă pentru o săptămână: grădiniţa în care-ţi depui copilul luni, ca să-l ridici vineri
490 de copii, 490 de vestiare, fiecare cu mai multe rânduri de hăinuţe de schimb, să le-ajungă toată săptămâna /// Fotografii: Gândul/Octav Ganea
La grădiniţele cu program săptămânal îşi duc copiii
medicii care au ture de gardă, angajaţi din televiziuni care au
multe deplasări în ţară, cadre militare, profesori universitari,
mici întreprinzători, muncitorii care lucrează în trei
schimburi...
Serile, la culcare, ca să le aline dorul celor de la grupa mică care încă nu-s învăţaţi să stea separaţi de părinţi câte cinci zile la calup, educatoarele le mai lipesc la capul patului fotografii cu membrul familiei preferat: "În cazul copiilor de la grupă mică, care chiar sunt supăraţi şi plâng după părinţi, le aducem poza lui mami sau a tatălui, după cine plâng ei mai mult şi le lipim poza părintelui acolo la tăblia patului. Pe alţii, ca să aibă sentimentul de familial, îi lăsăm să-şi aducă la grădiniţă jucărioara lor sau pernuţa lor cu care dorm acasă şi să doarmă cu ea", explică una din procedurile de acomodare Jana Cojocea, directoarea Grădiniţei nr. 274, fostă "APACA", cea mai mare grădiniţă cu program săptămânal din ţară, cu 490 de copii înscrişi. Însă cu cei mai mulţi puiuţi se poate dialoga: "«Eu nu pot să dorm, că nu sunt lângă mami». «De cine ţi-e dor ţie mai mult?» «De mami, de tati şi de bunica şi de bunicul». «Uite, când te aşezi în pat, tu te gândeşti şi la mami, şi la tati, şi la bunica, şi la bunicu şi te gândeşti că toţi se gândesc la tine şi tu trebuie să dormi ca să te faci mare» şi aşa reuşim".
Orice obiect le creează senzaţia de acasă este permis. De pildă, Stela Aretu, directoarea Grădiniţei cu program săptămânal 277 "Steluţa" din Pantelimon (ea însăşi crescută între 3 şi 7 ani într-o grădiniţă cu program săptămânal), a identificat împreună cu un cuplu de părinţi că elementul care-l linişteşte pe fiul lor e un Pampers: "Are un scutecel pe care-l are de când e mic, şi doarme cu el în braţe tot timpul, iar dimineaţa şi-l pune în vestiar". 15-20% dintre copilaşi sunt cei de care nu se interesează nimeni din familie de luni până vineri, procent "enorm" în opinia directoarei Grădiniţei "Steluţa". Lipsa părinţilor din viaţa micuţilor e compensată altfel: "De la începutul anului, au activităţi despre familie şi extindem noţiunea de familie la această grădiniţă, că noi formăm o familie şi că ei, cât stau în grădiniţă, mamă este doamna educatoare. Şi merge. Eu n-am văzut copil trist la săptămânal".
Iarna, copiii fac duş la grădiniţă numai marţea, vara, în fiecare zi
"Lunea, copilaşii nu sunt spălaţi decât local, în cazul în care se mai întâmplă vreun accident. În sezonul rece le facem un duşuleţ marţea, însă doar pe corp. Pe cap nu, fiindcă unii copii pot fi sensibili şi noi să nu ştim. Vara, fiindcă ieşim în curte în fiecare zi şi se joacă cu nisip, le facem duş zilnic", descrie programul de igienă corporală al copiilor de la săptămânal directoarea Stela Aretu. Nici igiena dentară nu e neglijată de către personalul de îngrijire: "Fiecare are periuţa lui de dinţi şi în fiecare seară învăţăm să ne frecăm dinţişorii ca să-i apărăm de carii", explică Jana Cojocea. La grădiniţa "APACA", fiindcă e cea mai mare din ţară, din cauza spaţiului insuficient, sălile au dublă şi triplă întrebuinţare: "La grupa mică, în sălile de curs se ia şi masa şi se şi doarme, iar la grupele mari şi pregătitoare, dormitoarele sunt separate". Tot din cauza lipsei de spaţiu, toaletele nu au permis instalarea de duşuri pentru spălarea celor 490 de copii, motiv pentru care, părinţilor care au timp, li se permite la mijlocul săptămânii să-şi ia o noapte pruncul acasă ca să-l îmbăieze şi să-l aducă a doua zi". Fiecare părinte lasă în vestiarul copilului mai multe rânduri de hăinuţe (uneori câte unul pentru fiecare zi a săptămânii, însă cel mai adesea numai două), ca, atunci când se murdăreşte un rând, copilul să fie schimbat de îngrijitoare, hainele folosite fiindu-i băgate într-o punguţă. Personalul grădiniţelor cu program săptămânal nu spală rufele copiilor, însă în situaţii delicate, conducerea mai închide ochii: "Avem un părinte tătic care lucrează pe şantier şi îşi creşte fetiţa singur şi pe care noi îl ajutăm, îi spălăm şi hăinuţele fetiţei. E bărbat, n-ai ce să pretinzi şi am constatat că nu avea nici condiţii de locuit. Mereu, când le spăla el, lucruşoarele miroseau a gaz lampant şi într-o zi a venit cu ele ude că nu putea să le usuce. Atunci am rugat fetele să-l ajute".
La capitolul alimentaţie, copiii huzuresc. Pentru numai 12 lei pe zi (alocaţia de hrană e singura obligaţie de plată a părinţilor, restul cheltuielilor fiind decontat de primării şi minister) aceştia primesc trei mese principale (cea de seară la ora şapte) şi două gustări. Cu toate că hrana nu e mai mult de 240 de lei pe lună, Jana Cojocea are şi părinţi cărora li se pare mult: "Din cauza crizei, o parte din părinţi au venit şi m-au rugat să le permit să nu-i ducă o săptămână, să mai facă economii. Pentru un părinte cu 600 de lei salariu şi doi copii, 240 lei înseamnă enorm". Stela Aretu estimează că mai bine de jumătate din părinţii care optează pentru grădiniţa cu program săptămânal au venituri care nu depăşesc 800 lei. După 20.00, când pleacă educatoarele din schimbul doi, vin îngrijitoarele de noapte, care-i lasă fie să se uite la desene animate cu Tom&Jerry, fie deapănă poveşti: "Trebuie să le spui ce să povestească, îi mai instruim şi noi, pentru că sunt oameni simpli care nu au o cultură pedagogică şi, care din dorinţa de a-i amuza pe ei, să le transmită cine ştie ce mesaje nu prea educative pentru copii", explică Stela Aretu.
Utilitatea socială a grădiniţelor cu program săptămânal
Părinţii care-şi dau copiii la săptămânal sunt familiile care n-au bunici şi pe nimeni altcineva cu care să-i lase pe cei mici. Jana Cojocea de la Grădiniţa "APACA" şi Stela Aretu de la Grădiniţa "Steluţa" fac profilul celor care apelează la acest tip de servicii : "Am şi cadre militare şi profesori universitari, profesori de şcoli generale, de licee, manageri de companii dar şi muncitori". "Am şi o familie de medici pediatri care solicită această grădiniţă pentru 2-3-4 nopţi pe săptămână în funcţie de gărzi şi îşi aranjează în aşa fel încât să nu aibă gărzi în weekend, ca să poată să stea cu copilaşul, s-au înscris copii şi părinţi de la două posturi de televiziune. Lucrează ambii părinţi în televiziune, şi dacă e necesar să plece prin ţară, ce era să facă cu copiii? În general, îi lasă bucăţi de săptămână în funcţie de programul pe care-l au, dar pot să rămână şi o săptămână în funcţie de situaţie". Cei care lucrează în companii private, unde ca să rămână competitivi trebuie să se întindă peste program, optează pentru grădiniţa săptămânală pentru că îşi pot lăsa copilul acolo până mai târziu 8-9 seara, însă nu-l lasă peste noapte. Cei care-şi lasă copiii luni şi-i mai ridică doar vinerea la cinci sunt cei cu venituri mici şi muncitorii din fabrici: "E vorba de cei mai amărâţi, mamele singure sau de cazurile în care ambii părinţi lucrează de noapte, în schimburile doi şi trei".
Directoarea grădiniţei "Steluţa" e conştientă că zilele acestor grădiniţe sunt numărate, însă România nu e încă pregătită să ofere ceva mai bun în loc: "Ele au o utilitate socială. Vor dispărea, tot dintr-o mentalitate greşită venită din societate, dar atât timp cât omul lucrează în două-trei schimburi, ce să facă cu copilul? Iar eu nu prevăd că vor fi în 2-3-5 ani părinţii tineri plini de bani încât să-şi permită să lase copilul peste noapte cu o bonă, ca în Occident, unde e alta situaţia materială".
INFO PLUS:
Cea mai mare grădiniţă cu program săptămânal din România
Grădiniţa "APACA" funcţionează din 1955, a fost grădiniţa fabricii de confecţii având dintotdeauna program săptămânal, copiii persoanelor care lucrau în fabrică, inclusiv ai directorilor fiind aduşi de luni şi luaţi sâmbăta. Muncitorii fabricii zugrăveau în fiecare vară grădiniţa, iar hrana copiilor era plătită tot de APACA, care se ocupa şi de confecţionarea costumelor personalului. Grădiniţa a fost considerată un etalon în epocă şi vizitată de Ceauşescu, Gorbaciov şi delegaţii din China. În 2010, în Bucureşti, mai funcţionează şase grădiniţe cu program săptămânal: una în Sectorul 1, trei în Sectorul 2 şi două în Sectorul 6.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

















23 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Sinistru. Sinistru. Aceste lucruri se vor intoarce impotriva parinitlor si a familiei. Vorbesc de cei care isi lasa copii saptamanal.
pentru colegul de mai sus nu iti doresc sa ajungi sa nu poti sa ai pe nimeni sa te ajute mama,tata,sora,soacra ca ca noi parintii sa gasim mijoace ca sa ne crestem si noi puiutul nostru probabil ca tu ai noroc!
Ciprian dragul meu, sinistru este sa-ti abandonezi nou nascutul in ceva tomberon, sau in cimitir sa-l manince maidanezii...in cel mai bun caz esti tinar si fara experienta de viata, in cel mai rau caz, esti un ignorant.
sam, si totusi e un lucru nefericit, chiar daca nu ai alta posibilitate. nu inseamna ca parintii care fac asta sunt de condamnat, dar nici ca relatia cu piticii lor nu va avea de suferit. ideal este sa l poti creste tu, iar daca nu ai ce face trebuie sa stii ca acel copil se va instraina de tine. e bine sa fim sinceri pt a sti exact unde suntem
30 miliarde de euro la negru
Economia subterana, cat trei imprumuturi de la Fondul Monetar
La suma de 30 de miliarde de euro se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat chiar si de autoritati
Andrei Luca Popescu
Joi, 14 Ianuarie 2010
» Economia subterana, ferita de ochii autoritatilor, face cat trei imprumuturi de la FMI: cel putin 30 miliarde euro, adica aproape un sfert din PIB. Bugetul intocmit de Guvernul Boc nu are acces la acesti bani in lipsa unor masuri puternice pentru a-i scoate la lumina
.
» Specialistii spun ca, fara Fisc si justitie care sa-si faca treaba, munca la negru si fraudarea TVA raman principalii factori de propagare a economiei subterane. Reducerea fiscalitatii nu ar face minuni intr-o civilizatie sud-est europeana, unde
fentarea statului tine deja de cultura locala.
Bugetul pentru 2010 nu difera de cele din anii trecuti decat prin dimensiunile mai reduse, Guvernul Boc nereusind sa gaseasca surse alternative de venituri, mai ales intr-un an de criza economica. O comoara pana la care nici un guvern autohton nu a reusit sa gaseasca drumul ramane si anul acesta economia subterana: banii rulati la negru, neimpozitati, si taxele ocolite prin frauda. In primele noua luni ale anului 2009, era vorba despre cel putin 30 miliarde euro, adica 24% din Produsul
Intern Brut al Romaniei. "Acesta e doar
varful aisbergului", ne-a spus Andreea Vass, consiliera pe probleme economice a premierului Emil Boc. La aceasta suma se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat pana si de catre autoritati. Munca la negru reprezinta in jur de 50% din economia subterana, iar fraudele fiscale pentru
neplata TVA se ridica la 20% din banii care scapa anual printre degete Guvernului, conform estimarilor oficiale. Nici un guvern nu a luat pana acum vreo masura eficienta impotriva acestor fenomene, iar Guvernul Boc abia acum pare sa se apuce de treaba. "A fost prima problema pe care am supus-o dezbaterii in culisele Guvernului, iar premierul este dispus sa pornim la drum cu motoarele turate la maximum", ne-a asigurat Vass, care a spus ca primele domenii pentru care se va intari controlul vor fi agricultura, constructiile, restaurantele si turismul, cele mai expuse evaziunii fiscale.
Economistul Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor, spune insa ca, "intr-o perioada de criza, este foarte greu sa scada economia subterana" si ca * ar fi trebuit luate dinainte. Specialistul considera ca scaderea fiscalitatii, mai ales in acest moment de criza, nu este o solutie: cota unica de 16% a fost introdusa intr-o perioada de crestere economica. "Nu am asistat la o intrare in suprateran a acestei zone obscure. Cei care nu platesc 30% impozit nu vor plati nici 16%. In plus, reducerea taxelor acum ar insemna sa te impusti singur in picior", spune Daianu. Principala masura pe care autoritatile ar putea sa o ia, crede specialistul, este aceea de a face legile sa functioneze: "In acest moment, penalizarile nu sunt pe masura nici pentru cei care nu platesc, dar nici pentru institutiile corupte care ar trebui sa incaseze". Spre exemplu, Fiscul a declarat ca, in 2008, a surprins fraude de evaziune fiscala in suma de aproximativ jumatate de miliard de euro. Adica 1,6% din valoarea economiei subterane in 2009.
Dincolo de orice masuri ar lua autoritatile, dificultatea tine si de o anumita cultura: respectul oamenilor fata de lege, fata de stat si fata de ceilalti platitori de taxe. Economia subterana are cea mai mare pondere in PIB in statele sudice si est-europene, explica Daianu: in Grecia, Italia, Spania, Romania si Bulgaria, ea variaza intre 25 si 40 de procente din PIB, in timp ce in statele centrale si nordice, ea pleaca de la 5% si nu depaseste 15 procente. O statistica a Comisiei Europene realizata intre anii 2000 si 2006 arata ca Grecia, Slovacia, Ungaria, Italia si statele baltice erau campioane la TVA neincasata de stat. Pe atunci, Romania si Bulgaria nu erau inca membre ale UE. Sumele la nivelul UE, numai din TVA neincasata, erau imense: intre 90 si 113 miliarde euro anual.
Romania se afla pe primele locuri in Europa in ce priveste ponderea din PIB a economiei subterane. Un studiu realizat de A.T. Kearney in 2008 arata ca Romania se afla pe locul 5. Banii la negru infloresc in domenii precum constructii
, comert, transport, hoteluri
si restaurante. Aproape un sfert din forta de munca a Romaniei este platita "la plic", cu bani gheata. Faptul ca platile electronice sunt relativ rar folosite favorizeaza economia subterana si frauda fiscala. Numai daca volumul de plati efectuate cu cardul ar creste cu 5%, economia subterana ar scadea cu 2,5%, adica s-ar castiga aproximativ 750 milioane de euro. Relatia dintre tranzactiile cu bani gheata si economia subterana este direct proportionala, iar un studiu comandat de Visa arata ca intre 5 si 7 miliarde euro, taxe neincasate de stat, se pierd anual in Romania prin tranzactiile in numerar.
daca vrei copil, faci niste sacrificii: nu mai lucrezi zi lumina si peste program ca sa ramai competitiv in nu stiu ce mega firma, te mai restrangi cu banii si stai macar noaptea acasa. Mi se pare halucinant sa te apuci sa faci copii ca sa-i plasezi de luni pana vineri in grija statului. Vorbesc aici nu de cazurile sociale adevarate, dar cand citesc acolo de profi universitari, medici si cadre militaare imi vine sa vomit, sincer. Un copil e o responsabilitate si implica sacrificii si renuntari.
SUPER MARA AI MARE DREPTATE ,EU AM UN BEBE DE 5 LUNI SI CAND AM CITIT ART ASTA DE COPILASII ASTIA NEVOITI SA DUCA VIATA ASTA AM PLANS IN HOHOTE ,AS MANCA PAINE CU SARE SI TOT NU L AS LASA SA DUCA VIATA ASTA ,MI SE RUPE SUFLETU DE ACESTI COPILASI ,EU AM FOST BONA MULT TIMP IAR COPIII CU CARE STATEAM NU SIMTEAU APROAPE DELOC LIPSA PARIINTILOR DEOARECE FACEAM TOT POSIBILU SA LE OFER TOATA DRAGOSTEA SI ATENTIA NECESARA,DAR LA ATATI COPII CAT PERSONAL AR TREBUI SA AIBA SA LE OFERE TOT CE AU NEVOIE ?IUBITI VA MAI MULT COPILASIII!!!!!!!
AJUNG INSTRAINATI DE FAMILIE.........CAM CA CEI DE LA CAMINE.......LE DISPAR SENTIMENTELE DE FILIATIE .....LA BATRINETE NU O SA MAI TREACA PE ACASA LA PARINTI....
Eu am fost crescuta la gradinita saptamanala si cu cheia de gat. Nu a fost atat de rau...Sunt mai matura decat toti copii crescuti in puf. Nu va inchipuiti ceva negru, halucinant si de neconceput pentru ca nu e asa, educatoarele au inlocuit cu succes educatia de acasa. Parintii lucrau in 3 schimburi, bunicii erau in provincie (si sa fim seriosi nu poti invata o poezie, un cantecel non-stop de la ei) si nu aveau alta alternativa. Sper sa nu se desfiinteze si sa-i ajute tipul acesta de program pe cei care nu au atat de mult TIMP la dispozitie indiferent de statutul social. Cei cu studii superioare au presiuni mai mari din partea serviciului decat cei cu studii medii. Inainte de a arunca cu piatra, puneti-va in locul celorlalti, iar daca aveti o idee mai bine mai bine o spuneti!
Cand am citit articolul am simtit un fior rece pe sira spinarii gnadidu-ma la copiii care pornesc astfel in viata. Mare dreptate are Mara! Micutii au nevoie maxima de parintii lor, sunt parinte si stiu cata nevoie au copii nostri de imbratisarile si de sfaturile noastre! Aceasta e o solutie extrema dar intr-situatie extrema, in cazul celor fara suficiente resurse materiale! (cu toate ca de cele mai multe ori la noi la romani mai degraba asigura cele necesare copilului o familie de parinti mai saraci!) Cum poti sa fii profesor universitar, medic sau sa lucrezi in cadrul televiziunilor si sa te complaci in a nu angaja o bona care sa fie apropiata copilului tau si care sa nu-l expuna contactului cu atat de multi straini in viata lui abia la inceput?. Oameni buni, ati uitat ca puii nostri trebuie sa aiba cei"7 ani de acasa" cu toate invataturile lor?