Mii de bucureştenii au stat la coadă pentru slujbe prost plătite

Mii de bucureştenii au stat la coadă pentru slujbe prost plătite

114 firme bucureştene au pus la bătaie 2.190 de slujbe la Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi, din Capitală. Mulţimea de oameni veniţi să caute o slujbă nu a încăput în incinta târgului, organizatorii fiind nevoiţi să îi lase înăuntru în grupuri organizate

Încă de la prima vedere se putea observa că cererea de slujbe este mult mai mare decât oferta organizatorilor. Cei veniţi în căutarea unui loc de muncă nici nu au încăput în spaţiul destinat târgului, fiind nevoiţi să aştepte afară ore în şir. De altfel, organizatorii au fost nevoiţi să-i împartă pe vizitatori în grupuri organizate, pentru a-i putea strecura înăuntru. 2.600 de oameni au apucat să-şi depună CV-urile pentru cele 2.190 de slujbe, însă nu toţi cei prezenţi au depus un CV.

Salariile oferite de angajatori erau destul de mici, astfel încât, doar cei rămaşi şomeri de o bună perioadă de timp păreau tentaţi de oferte, absolvenţii cărora li s-a adresat târgul fiind mai reticenţi. "Am 51 de ani şi studii superioare, dar aş accepta şi un post de şofer. La vârsta pe care o am nici un angajator nu se mai uită la tine", a declarat unul dintre oamenii prezenţi la târg. De altfel, numărul persoanelor de vârsta a doua era destul de însemnat, chiar dacă majoritatea celor în căutare de slujbe erau tinerii absolvenţi.

Angajatorii au oferit 929 de locuri de muncă pentru oamenii cu studii medii, 797 de slujbe pentru muncitorii calificaţi, 255 de posturi pentru cei cu studii superioare şi 209 posturi pentru muncitorii necalificaţi. Pentru cei cu studii superioare, cele mai multe posturi erau acelea de consilieri de vânzări, consilieri economici, ingineri în construcţii civile, industriale şi agricole, farmacişti de specialitate şi programatori de sistem informatic. În cazul studiilor medii predominau ofertele pentru agenţi de asigurări, agenţi de reclamă publicitară, asistenţi generalişti, lucrători comerciali, casieri, lucrători gestionari şi contabili. La muncitori calificaţi se cautau confecţioneri-asamblori de articole din textile, electricieni de întreţinere şi reparaţii, brutari, bucătari şi sudori. Muncitorilor necalificaţi li s-au oferit slujbe precum întreţinerea drumurilor, paznici sau personal de întreţinere şi curăţenie.

Încă se caută "căpşunarii"

La târg au participat şi angajatori din Marea Britanie şi ţările scandinave în căutare de culegători de produse agricole. În Marea Britanie, de exemplu, pentru un culegător salariul oferit era de 5,80 de lire sterline pe oră, contractul neputând fi mai scurt de cinci săptămâni sau mai lung de şase luni. Lucrătorilor li se asigura cazarea în rulote, aceştia trebuind să îşi asigure din banii proprii doar hrana. O altă recomandare valabilă atât în cazul Marii Britanii, cât şi în cel al ţărilor scandinave era ca lucrătorul să-şi aducă haine groase. Cunoaşterea limbii ţării respective nu reprezenta un criteriu. Totuşi, posturile de culegători nu au avut un atât de mare succes, tinerii prezenţi la târg preferând slujbe mai bine plătite, dar tot în străinătate.

"Sunt absolventă de ASE, dar ofertele pe care le-am găsit aici sunt mult sub aşteptări, din punct de vedere financiar. Nu m-am gândit niciodată să plec din ţară, dar acum iau serios în calcul această opţiune", a declarat Mirela Stoian, una dintre cele venite la târg. Nu doar vizitatorii Bursei de Locuri de Muncă au fost, însă, selectivi. Conform organizatorilor, din cele 2.600 de CV-uri depuse, doar 1.200 au fost luate în considerare.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine