NEFUMĂTOR ÎN ROMÂNIA: UNDE SĂ MĂ DUC SÂMBĂTĂ SEARA? Câteva localuri în care fumatul este cu adevărat interzis. GALERIE FOTO

de Alina BĂDĂLAN TURCITU, Dan RADU Postat la: 03.02.2011 19:18 Ultima actualizare: 04.02.2011 12:28

Cum se distrează un nefumător sâmbătă seara? Iese la ceainărie

Nefumătorul de Bucureşti nu prea are unde ieşi în oraş. Doar în ceainării nu se fumează mai deloc, din dorinţa patronilor. În rest, în toate barurile şi cafenelele de sub 100 de metri pătraţi se fumează, căci legea permite. În celelalte, mai mari, sunt spaţii separate, dar degeaba, majoritatea nu sunt despărţite prin nimic

"Când au auzit că vrem să interzicem fumatul în ceainăria noastră şi că nu servim nici măcar bere, toţi prietenii ne-au spus că suntem nebuni", zice Ciprian Pescaru, proprietarul Green Tea. Dar s-au înşelat. De la orele 15 după amiaza şi până noaptea, la 23, ceainăria este mai mereu plină. Vin nefumătorii, goniţi de fumul de ţigară din baruri şi restaurante. Ajung acasă nu cu hainele îmbâcsite de tutun, nici cu ochii usturându-i, ci cu un parfum suav de ceai în nări. Pot să bea nu doar ceai, ci şi un vin fiert, sau să mănânce un sandviş, bruschete sau biscuiţi. Un ceainic mare de vreo 500 de mililitri costă între 10 şi 13 lei.

Doar că n-au spaţiu pentru dans, şi nici muzică pentru asta - din difuzoare plutesc, discret, melodii franţuzeşti vechi, în surdină.

"Ceaiul este numai un pretext pentru socializare; oamenii pentru atmosferă vin, de fapt. Nefumătorii noştri sunt, de regulă, oameni cu bună educaţie, elevi sau studenţi... unii tineri îşi dau aici întâlniri romantice, alţii vin să se relaxeze în pauza de la serviciu. Avem şi fumători sosiţi împreună cu nefumători, dar aceştia ies afară şi îşi fumează ţigara", adaugă Ciprian Pescaru.

Uneori se mai întâmplă, însă, şi invers, ca un fumător să-şi aprindă ţigara înăuntru, deşi acolo scrie clar "Fumatul interzis". Când i se dă peste nas cu regulile casei, fumătorul îşi apără ţigara: măcar una şi gata. Sau: chiar nu se poate face o mică excepţie de data asta? Alţii strigă în gura mare că ei se simt discriminaţi. "Nicidecum nu am pierdut clienţi fiindcă nu se fumează, ba chiar am câştigat. Permitem fumatul numai vara, în grădină. Nu suntem habotnici cu fumatul, dar cred că normalitatea înseamnă să nu fumezi", mai zice proprietarul. Îl avantajează mult că nu se fumează - nu se sperie de controale, nu zugrăveşte des, căci pereţii rămân albi şi nu cheltuieşte averi pe sistemele de ventilaţie.

Cine sunt nefumătorii ceainăriilor

Tânărul Adrian Roşioru, client fidel, este nefumător deşi părinţii lui fumează. L-am descoperit în salonul de jos cu un ceainic de Rosy Love şi un laptop în faţă. Şade la o masă micuţă şi cochetă cu amicul Marius Dinu, fost fumător. El s-a lăsat recent. Când iese în oraş cu prietenii nefumători, Adrian face concesii mai mereu şi merge la fumători, căci se simte în minoritate. "Locuri doar pentru nefumători nu prea găseşti. Pentru a ieşi sâmbătă seara, de exemplu, n-am găsit nici un club. La mall-uri mai există locuri bine delimitate pentru nefumători. Ca nefumător, mai merg la Trattoria, unde este spaţiu special, iar în clubul Elements am observat că sistemele de ventilaţie sunt foarte bune. Se fuma, dar nu prea simţeai mare lucru", zice Adrian. Amicul său, Marius, fuma de la 16 ani; acum are 30. Ajunsese la două pachete pe zi şi s-a lăsat folosind CD-ul lui Marius Vintilă. Acum e împotriva fumatului. "Nu văd decât două soluţii: o lege foarte dură... pur şi simplu cu toporul. Sau să se scumpească pachetul de ţigări; dacă s-ar face 5 euro multă lume s-ar lăsa", zice el.

Deocamdată, în Bucureşti numai ceainăriile interzic cu desăvârşire fumatul. De aia patronii muncesc să le decoreze ca-n poveşti, ca să atragă nefumători fideli. Ceainăria lui Ciprian Pescaru, de exemplu, arată ca o căsuţă din poveşti, cu măsuţe pictate manual, cu o mică bibliotecă, cu scări de lemn şi saloane colorate, unul japonez, altul indian şi celălalt parizian. Păşeşti pe o duşumea din lemn patinat, iar pe pereţi atârnă păpuşi, felinare, clepsidre, ceasuri, evantaie sau ceainice vechi. Există şi un şemineu cu lemne. Sunt, în total, vreo 80 de locuri.

Restaurant ayurvedic pentru nefumători. Permisă doar ţigara electronică

După îndelungi căutări, am descoperit un singur restaurant pentru nefumători - Satya, loc mai degrabă pentru vegetarieni. Se serveşte mâncare ayurvedică, pregătită sănătos, aerul este permanent filtrat şi, dacă ai chef, poţi să te descalţi şi să te întinzi pe canapele. Aici se fumează numai ţigară electronică, pe bază de abur. Costă 8 lei una care te ţine şi patru ore, dar foarte puţini o folosesc.

"Nu se fumează fiindcă noi vindem sănătate. Dacă vinzi asta, nu poţi să vinzi şi ţigări. Recunosc, eu sunt fumător, însă mă deranjează fumul de ţigară la alţii", ne spune Cătălin Aron, manager. Chiar dacă fumatul este interzis, restaurantul n-a dat faliment, ba chiar seara este plin - ochi. Are câteva zeci de locuri, iar majoritatea clienţilor sunt fideli. Pe lângă aceştia, sosesc muşterii noi în fiecare lună, câteva sute. "Fiindcă am interzis fumatul aici, am şi câştigat clienţi, dar am şi pierdut. Oricum, eu cred că orice restaurant în care se fumează este de-a dreptul bodegă", mai zice Cătălin.

Sigur, locuri pentru nefumători există în mai toate restaurantele mai mari de 100 de metri pătraţi, dar majoritatea sunt ca şi inexistente - patronii n-au avut chef să le separe printr-un perete izolat etanş, aşa cum cere legea. Pe fumători îi separă de nefumători numai... aerul. În cel mai bun caz, patronul a fost drăguţ şi a pus o uşă culisantă sau un paravan printre care, până la urmă, tot se strecoară fumul. Legea "antifumat" este, de fapt, foarte generoasă cu patronii: care are sub 100 de metri pătraţi poate alege una din două, fumători sau nu. Desigur, toate barurile, pub-urile sau cafenelele îi aleg pe fumători de frică să nu piardă clienţi.

Clubul care iniţial a interzis fumatul, apoi a trecut şi pe fumători

Dar să mergem într-un club rock de 1.000 de metri pătraţi, cu loc pentru fumători şi nefumători. Sunt în ilegalitate căci spaţiile sunt delimitate doar prin aer şi atât. Este adevărat, sistemul de ventilaţie funcţionează, dar din colţul tutungiilor tot mai scapă norişori în tabăra cealaltă. Nu trag perete despărţitor fiindcă ar strica peisajul şi clubul n-ar mai da bine.

"Ştiu că e ilegal ce facem. Legal, ar trebui să trag un perete pe din două, ca să separ cele două spaţii. Dar nu pot să fac asta căci, vedeţi, în faţă avem scena pentru concerte rock, live, şi în timpul spectacolelor clienţii s-ar simţi ca într-o conservă aşa, cu peretele de sticlă în spate. În primul an când am deschis, în 2008, tot clubul a fost pentru nefumători, aşa cum era legal. Am pierdut 60% dintre clienţi fiindcă doar noi respectam legea, iar concurenţa nu. Nu era lege pentru toţi... aşa că am introdus fumatul. Eu aş vrea să avem numai nefumători, dacă şi ceilalţi ar respecta legea", ne explică Adrian, managerul. Ne roagă să nu spunem numele clubului, de teama controalelor. Dacă s-ar interzice fumatul peste tot, crede el, la început ar fi o cădere pentru toate barurile, dar apoi, în câteva luni, şi-ar reveni. "Şi apoi, dacă în Europa reuşim să nu fumăm în cluburi, căci este interzis, de ce nu s-ar putea şi aici?", mai zice. Fumatul în spaţii închise este interzis în Franţa, Spania, Italia, Irlanda, Suedia, Marea Britanie şi un opt landuri din Germania. Mai nou, şi Turcia a votat legea antifumat.

"Războiul" Comisiei Europene împotriva fumatului, abia la început

Coordonatorul programului naţional "STOPFUMAT", Magdalena Ciobanu, spune că "războiul" Comisiei Europene împotriva fumatului este abia la început. "Directiva Comisiei Europene a fost adoptată deja la 17 decembrie 2010, acum aflându-se în dezbatere publică. Aceasta durează, de obicei, între şase şi nouă luni. Apoi directiva va fi definitivată şi trimisă spre adoptare către Parlamentul European", zice Magdalena Ciobanu. Comisia Europeană a propus deja şi anumite modificări ale directivei, printre propuneri fiind interzicerea expunerii la vedere a produselor din tutun în magazine sau interzicerea fumatului în spaţiile publice din aer liber situate în vecinătatea locurilor de joacă pentru copii. Interzicerea fumatului în spaţiile publice deschise, după modelul New York, în

Angajatorii vor salariaţi nefumători, ca să nu piardă vremea la ţigară

În România, programul STOPFUMAT destinat celor care încearcă să renunţe la ţigări este din ce în ce mai căutat, spune psihologul Cătălina Constantin, consilier la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta". Acolo sunt ajutaţi cei care doresc să renunţe la tutun. "De la începutul anului au venit să ceară ajutor aproape 100 de persoane. Personal am consiliat 28 de persoane în doar două luni", spune Cătălina Constantin. Mulţi dintre cei care apelează la consiliere ajung aici tocmai pentru că fumatul a fost interzis în clădirea în care sunt angajaţi. Mai mult, spune psihologul, unii angajatori le pretind angajaţilor să renunţe la ţigări, în ideea că fumatul face angajatul mai irascibil, îl determină să ia mai multe pauze şi îi sporeşte şansele de a se îmbolnăvi. Cătălina Constantin consideră că interzicerea fumatului în baruri şi cafenele ar determina mult mai mulţi oameni să se lase de fumat. "Dacă îţi este permis să fumezi într-un bar, fumatul devine o activitate comodă, la care îţi este mult mai greu să renunţi. În momentul în care eşti nevoit să fumezi doar acasă, sau afară în frig, nici ţigara nu va mai fi atât de plăcută, lucru care îţi sporeşte şansele de a te lăsa de fumat cu succes". În România există 5 milioane de fumători.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine