Oltenia - Occidentul basarabenilor

de Ionut PARVULESCU Postat la: 24.11.2006 00:00

Oltenia - Occidentul basarabenilor

"Ca ofiter in Politia din Moldova, castigam cam 100 de dolari pe luna...si am venit in Craiova, iar in trei ani am reusit sa-mi cumpar masina si l-am ajutat si pe tatal meu sa-si termine casa." - Sergiu (foto sus) Cum pleaca romanii la munca in Italia sau in Spania, asa trec basarabenii Prutul incoace, cu gand sa iasa din saracie. Pentru ei, Romania este un loc unde, cu multa munca, poti reusi sa-ti faci bani pentru o casa sau o masina - lucruri la care in Republica Moldova poti doar visa. In Craiova, aproape 200 de moldoveni pot fi vazuti in fiecare zi in Piata Chiriac si in targul Romanesti facand comert. Vand tot felul de nimicuri, de la papiote sau momeala de peste, pana la pompe de apa. Cei care au reusit sa prinda ceva cheag au renuntat la tarabe si au luat in chirie mici spatii comerciale unde isi vand ieftin produsele. Sergiu Prepelita are 25 de ani si este din Republica Moldova. Ieri, l-am gasit reparandu-si masina cu care aduce marfa. A venit in Craiova in urma cu trei ani, imediat dupa ce a absolvit Academia de Politie din Moldova. A ales Romania pentru ca nu avea bani pentru a pleca in vestul Europei. "As fi vrut sa ma duc in Italia sau in Germania, dar mi-ar fi trebuit viza. Iar la noi, ca sa faci rost de viza, iti trebuie multi bani, pe care eu nu i-am avut. Asa ca am venit la voi. Ca ofiter in Politia din Moldova, castigam cam 100 de dolari pe luna si cheltuiam cam 100 de euro. Nici nu puteam visa la o masina sau casa. Abia imi permiteam sa am un telefon mobil, pentru ca in munca de politist este foarte important sa poti fi gasit tot timpul. Asa ca am renuntat si am venit in Craiova, pentru ca de aici este tatal meu. Iar in trei ani am reusit sa-mi cumpar masina si l-am ajutat si pe tatal meu sa-si termine casa. Aici castig in 2-3 zile cat castigam acolo intr-o luna ca politist", povesteste Sergiu motivele care l-au impins sa vina in Craiova. Acum are un mic magazin in Piata Chiriac, unde vinde discuri abrazive, pompe de apa, ciocane si mistrii. Surprinzator, insa, marfa pe care o comercializeaza nu este cumparata din Moldova. "Nu renteaza sa te duci in Moldova si sa cumperi marfa de acolo. In primul rand ca este foarte departe. In plus, ai tot felul de batai de cap la vama si pe drum. Eu cumpar marfa din Bucuresti si am un adaos de 20 - 40 la suta. Si merge treaba binisor. Acum caut sa inchiriez un alt spatiu comercial, pentru ca, dupa 1 ianuarie, cand Romania va intra in UE, probabil ca ma vor pune sa-l inchid, pentru ca nu indeplinesc conditiile minime", spune Sergiu. Aderarea il ingrijoreaza si pentru ca statul roman a inceput sa impuna conditii pentru moldovenii care vin in Romania. Si in judetul Olt, in Slatina, traiesc aproape 100 de familii de moldoveni. Unele formate in Republica Moldova, altele mixte, constituite intre basarabeni si slatineni. Multi dintre moldovenii veniti in Romania au ales sa-si uneasca destinele cu localnicii. Astfel, pot obtine mai usor cetatenia si, odata cu ea, drepturi ca ale romanilor. Pot obtine un loc de munca intr-o institutie a statului, conform pregatirii, au parte de asistenta medicala gratuita si pot frecventa cursurile scolilor si liceelor din tara pe locurile subventionate de stat. Intr-o piata din Slatina, familia Doroftei se ocupa cu "comertul de nimicuri", care le asigura insa traiul zilnic. Au venit in Romania in urma cu 15 ani, pentru ca Lelia si sotul ei isi pierdusera locul de munca in Moldova. "Lucram la Uzina din Ocnuita, de unde suntem. Faceam chei. Intr-o zi am ramas fara slujba si nu stiam ce sa facem, ce sa le punem pe masa celor trei copii. O cunostinta mi-a zis sa merg cu ea in Romania sa vand diverse produse. Am incercat. Am mers la Calarasi. La inceput a mers totul foarte bine. Mi-am luat si sotul, si copiii. Am stat acolo 10 ani. Acum vreo cinci ani, am decis sa venim in Slatina, unde era fratele meu, pentru ca acolo abia de mai reuseam sa vindem cat sa ne ajunga de mancare", povesteste Lelia. Singura problema mai deosebita pe care au intampinat-o membrii familiei Doroftei in Romania a fost legata de obtinerea cetateniei. "Si aici totul merge ca in Moldova: plicul sau rabdarea", spune femeia. Pentru ca nu aveau cetatenie romana, doi dintre copii - Natasa de 21 ani si Andrei de 18 ani - nu si-au putut continua studiile la noi. Doar Denis, mezinul familiei, merge la scoala. Cu toate acestea, cei cinci membri ai familiei Doroftei vor sa ramana aici. Sa fie cetateni romani cu acte in regula. Natasa este cea mai fericita. Aici l-a intalnit pe Victor, un tanar provenit din casa de copii. Vor sa se casatoreasca, dar nu prea au de nici unele. Casatoria i-ar aduce in schimb Natasei cetatenia care i-ar permite sa-si gaseasca un loc de munca, chiar daca nu unul bine platit. Se gandeste chiar sa-si continue studiile, sa urmeze si o facultate care sa-i deschida drumul catre o viata mai buna. Acea viata la care au sperat parintii ei cand au ajuns in Romania. I-ar placea sa devina asistent social, sa-i ajute pe cei aflati in dificultate, aici, in noua ei tara.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine