Publicat

22

mai

2015

08:00

18984

vizualizări

Opriţi construirea gropii de gunoi din vârful muntelui! Susţineţi petiţia Gândul!

Gândul v-a prezentat în ultimele zile radiografia unei crime ecologice: amplasarea unei gropi de gunoi, la marginea drumului, în Pasul Mestecăniş din Bucovina, una dintre puţinele "guri de rai" fără poluare şi cu peisaje de vis care anual atrage circa două milioane de turişti români şi străini. Astăzi, gândul lansează petiţia publică adresată prim ministrului Victor Ponta, ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, autorităţilor locale, precum şi Comisiei Europene, care finanţează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările şi să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniş. Gândul vă invită să semnaţi petiţia şi să o distribuiţi prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună şi în număr cât mai mare vom reuşi să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetăţenilor.

Opriţi construirea gropii de gunoi din vârful muntelui! Susţineţi petiţia Gândul!

Gândul v-a prezentat în ultimele zile radiografia unei crime ecologice: amplasarea unei gropi de gunoi, la marginea drumului, în Pasul Mestecăniş din Bucovina, una dintre puţinele "guri de rai" fără poluare şi cu peisaje de vis care anual atrage circa două milioane de turişti români şi străini. Astăzi, gândul lansează petiţia publică adresată prim ministrului Victor Ponta, ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, autorităţilor locale, precum şi Comisiei Europene, care finanţează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările şi să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniş. Gândul vă invită să semnaţi petiţia şi să o distribuiţi prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună şi în număr cât mai mare vom reuşi să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetăţenilor.

De ani buni, Aristide Maxim se luptă cu autorităţile să oprească „monstrul” din inima Bucovinei. O groapă de gunoi ecologică pe care autorităţile au cocoţat-o în vârful muntelui. A făcut-o mai mult singur. Oamenii din jurul său, vreo mie cât trăiesc în cele două sate - Valea Putnei şi Mestecăniş - care ar urma să trăiască, la propriu, cu gunoiul lângă casă - l-au lăsat să ducă lupta singur. Mai mult, de frică. Să nu aibă probleme cu cei „de sus”.

Gândul v-a prezentat, în ultimele zile, povestea lui Aristide Maxim, de ce nu renunţă la lupta sa, chiar dacă sătenii nu-l susţin. V-am prezentat, de asemenea, explicaţiile autorităţilor, care pasează responsabilitatea de la una la alta, dar şi cum văd turiştii ce se întâmplă acum în Pasul Mestecăniş.

Astăzi, gândul lansează petiţia publică adresată prim ministrului Victor, Ponta, ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, autorităţilor locale, precum şi Comisiei Europene, care finanţează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările şi să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniş . Gândul vă invită să semnaţi petiţia şi să o distribuiţi prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună şi în număr cât mai mare vom reuşi să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetăţenilor. 

Citeşte şi:

CURAJUL apicultorului amator Aristide Maxim de a stopa construirea unei GROPI DE GUNOI în vârful muntelui. Din 1.000 de săteni afectaţi, doar câteva zeci îndrăznesc să protesteze: „De ce să vorbim? Ca să avem probleme?!”

 

Cine a decis să se facă O GROAPĂ DE GUNOI în vârful muntelui: Ba tu, ba tu! Şocul autorităţilor la întrebarea „Dar pe cetăţeni i-a întrebat cineva?

 

În Italia, nimeni nu-şi poate imagina că gunoiul menajer se poate depozita în vârful muntelui. ŞOCUL turistului străin când vede „MINUNEA” ROMÂNEASCĂ

 

Groapa de gunoi din vârful muntelui

Viitoarea groapă de gunoi se construieşte cu o finanţare europeană în proporţie de 80%, fiind parte a Sistemul  de management integrat al deşeurilor (SMID) din judeţul Suceava, proiect aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011 şi bugetat cu 51,7 milioane de euro( 218 milioane de lei). Groapa de gunoi ecologică este situată, însă, la marginea  drumului  european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.

Groapa de gunoi este amplasată la circa 1100 de metri altitudine în plan deschis, unde curenţii de aer sunt extrem de puternici, iar iarna precipitaţiile sunt abundente. Vizavi de groapa de gunoi ecologică există un popas rutier, unde multitudinea de turişti străini şi români care trec prin zonă opresc să privească unul dintre peisajele parcă rupte din rai ale Bucovinei. În momentul funcţionării, şase maşini cu gunoi vor urca zilnic Pasul Mestecăniş, pe drumul european E 58, pentru a vărsa gunoiul menajer vizavi de ei.

De menţionat că, şantierul gropii de gunoi a rupt păşunea localnicilor din Valea Putnei în două. O parte din sutele de mii de tone de pământ excavate au acoperit fructele de pădure şi ciupercile şi au distrus şi o bună parte din păşunea din afara proiectului. Viitoarea groapă de gunoi se află la mai puţin de 1.000 de metri de o serie de locuinţe din satele Valea Putnei şi Mestecăniş şi de două pensiuni turistice mai vechi de 10 ani şi cu o activitate economică intensă. Totodată, groapa de gunoi este situată şi în apropierea tunelului CFR care face legătura între Moldova şi Transilvania.

Toate acestea informaţii dezvăluie imaginea unui dezastru ecologic în inima Bucovinei. Susţineţi petiţia gândul pentru a-l opri. Este un loc mult prea frumos pentru a fi distrus de gunoaie menajere, fie şi ele şi ecologice. Aşa cum au recunoscut şi unii dintre factorii de decizie care au contribuit la amenajarea gropii de gunoi în acest loc, există alte zone, precum foste cariere miniere, unde gunoaiele pot fi depozitate departe de localnici şi de turişti şi fără a afecta ecosistemul zonei.

„Este absolut incredibil cum o zonă de o frumuseţe care-ţi taie respiraţia ar putea fi distrusă"

Radiografia crimei ecologice din Pasul Mestecăniş prezentată pe larg în ultimele zile de gândul a stârnit indignare şi dezbateri puternice pe Facebook şi în secţiunea de comentarii a site-ului. Vă prezentăm mai jos câteva dintre mesajele transmise de cititori pe acest subiect.

Unul dintre aceştia, Sorin Brânză, absolvent al Facultăţii de Construcţii din Iaşi, care trăieşte în Slobozia, ne-a scris pe Facebook că a făcut două revelioane la Mestecăniş şi a trecut de mai multe ori prin zonă numai pentru a-şi "clăti ochii". „Numai de acolo poţi vedea perspectiva zonei, fiind vârf de munte ce străjuieşte peste sute de hectare de păduri şi păşuni pe care numai în Bucovina le poţi întâlni. Trebuie să fii, cel puţin, criminal să comiţi acest genocid... Unde este profesionalismul autorităţilor? Cum au analizat care este impactul asupra suprafeţelor de teren adiacente, asupra şoselei naţionale care a fost modernizată de curând, asupra populaţiei din zonă, asupra milioanelor de turişti ce trec anual, asupra faunei, asupra activităţii comerciale şi turistice, etc. Cine sunt cei ce au întocmit documentaţia? Nu cumva au diminuat efectul acestei investiţii?", se întreabă el.

Click pentru a citit integral mesajul lui Sorin Brânză!

Utilizatorul "lol" a scris că localnici care au demarat procesul împotriva gropii de gunoi, în frunte cu Aristide Maxim, pe care l-aţi cunoscut în primul episod al campaniei, ar trebui să adreseze un memoriu Comisiei Europene, având în vedere că finanţarea se face pe banii UE.

La rândul său, profesorul Nicolae Hurduc, de la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi ne-a scris pe Facebook că a trecut de câteva ori pe lângă "această monstruozitate", fără să ştie ce se punea la cale. "Este absolut incredibil cum o zonă de o frumuseţe care-ţi taie respiraţia ar putea fi distrusă", a scris el.

Utilizatorul Nick29 a scris în secţiunea de comentarii a site-ului că, pe lângă impacul serios de imagine, există un impact foarte serios asupra acviferelor, care în această zonă sunt foarte bine dezvoltate. De precizat că acviverul este o formaţiune geologică reprezentată de un strat subteran destul de poros de roci încât să poată stoca apă şi suficient de permeabil încât apa să poată circula liber prin el.

Groapa de gunoi ecologică din vârful Pasului Mestecăniş, radiografia unei crime ecologice

Gândul v-a prezentat începând de luni seara radiografia unei crime: o crimă ecologică ce afectează direct vieţile câtorva sute de ţărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiţi să trăiască alături de o groapă de gunoi. Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiştii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puţinele „guri de rai” neafectate de poluare. Deloc surprinzător, autorităţile dau vina una pe cealaltă, acuzându-se reciproc, în faţa camerei de filmat a reporterului gândul, de incompetenţă şi corupţie. Deloc surprinzător, nimeni nu i-a consultat pe localnici. Mai mult, oamenii au fost minţiţi: celor care au întrebat de ce se taie copacii, li s-a spus că se face „un supermarket”.

Aristide Maxim, inginer pensionar şi apicultor amator, este unul dintre puţinii oameni care are curaj să-şi apere muntele. Se luptă cu autorităţile şi abuzul, iar oamenii îl încurajează, dar când e vorba să ia atitudine sau să semneze petiţii „se ascund după gard”. „Este şi dezinteres, ştiţi cum este românul în ziua de azi, aşteaptă ca să facă celălalt ca să beneficieze şi el. Se ascunde după gard, să vadă ce se întâmplă, şi dacă iese bine strigă: A, gata, victorie!”

După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Judeţean Suceava - proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar şi Avocatului Poporului, a decis să intenteze proces alături de alţi 22 de localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş, cele două sate aflate de-o parte şi de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcţiei.

Aristide Maxim

 Aristide Maxim este hotărât să meargă la forurile internaţionale dacă nu va câştiga procesul împotriva gropii de gunoi, construită din bani europeni.

„Uniunea Europeană alocă nişte bani ţărilor membre, care sunt pentru diverse proiecte prin care să îmbunătăţească viaţa oamenilor, să facă o lume mai civilizată. Ceea ce vedem noi aicea este cu totul altceva. Eu văd un dezastru ecologic şi întreb chiar Uniunea Europeană: Finanţează UE asemenea dezastre ecologice? Plătesc bani să distrugă mediul natural unde îşi trăiesc viaţa nişte oameni, unde sute de ani principala ocupaţie a oamenilor a fost creşterea animalelor, că asta oferă zona, valorificarea bunurilor produse de mediul alpin – de păduri, de păşuni, care înseamnă fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci. Din asta îşi duc viaţa locuitorii de aici, mai ales din creşterea animalelor. Nu mai punem că se pune mare accent pe dezvoltarea turismului. Propunând acest obiectiv aici, în Pasul Mestecăniş, poarta de trecere între Moldova şi Ardeal, între est şi vest… punând negul acesta aici, exact ca un neg dintr-acela mare şi urât care apare pe obrazul unei femei frumoase, aşa fac şi ăştia acum cu acest obiectiv. Îşi atinge Uniunea Europeană scopul de a îmbunătăţi viaţa în anumite zone dacă finanţează ei aşa ceva aici?”, punctează el supărat. Citeşte aici: CURAJUL apicultorului amator Aristide Maxim de a stopa construirea unei GROPI DE GUNOI în vârful muntelui. Din 1.000 de săteni afectaţi, doar câteva zeci îndrăznesc să protesteze: „De ce să vorbim? Ca să avem probleme?!”

Începute în vara anului 2013, cu termen de finalizare în noiembrie 2014, lucrările la groapă sunt cu mult întârziate. Potrivit unei declaraţii pentru gândul a ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, lucrările sunt efectuate în proporţie de 50 – 55 la sută.

Ministrul Mediului vrea ca proiectul să continue

Pe parcursul iernii, lucrările la groapa de gunoi au fost sistate. Ar trebui reluate în curând, însă, în urma unui control făcut de Direcţia pentru Sănătate Publică la groapa de gunoi în baza unei noi plângeri semnate şi de Aristide Maxim, s-a constat ceea ce autorităţile locale  au ştiut dintotdeauna, dar nu au recunooscut: la mai puţin de 1.000 de metri de groapă sunt locuinţe, lucru interzis de lege. Tot acolo există şi două pensiuni turistice construite cu mult înainte de proiectul gropii.

„Înţeleg că distanţa până acolo nu este în linie dreaptă. Drumul fiind în curbă, ei nu au luat în calcul linia dreaptă. În momentul în care s-a trasat şi s-a ales terenul respectiv trebuia să se ţină cont de ultima unitate locativă care să fie la o distanţă mai mare de 1.000 m”, a explicat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, contactată de gândul.

Ministrul Mediului a propus, însă, schimbarea legii pentru ca  proiectul gropii să continue.

„Este un mic blocaj pe care noi trebuie neapărat să vedem cum am putea să-l rezolvăm, ţinând cont că sunt nişte sesizări şi ale cetăţenilor. Trebuie să facem o modificare legislativă, astfel încât problema să fie dezamorsată la Pojorâta”, a spus ea la Suceava.

Graţiela Gavrilescu

Cum s-a ajuns la amenajarea unei gropi de gunoi ecologice în vârful muntelui? Pe scurt: Ministerul Mediului şi CJ Suceava „au tras bani europeni” pentru o groapă ecologică, Consiliul Judeţean Suceava „a cerut” un teren, un primar „a dat” pentru că avea „excedent de teren”. Nimeni nu şi-a pus problema că groapa se face în vârful muntelui. Nimeni n-a avut vreun moment intenţia să-i consulte pe oameni. Acum fiecare recunoaşte că a fost o idee proastă. „Trebuia un loc mai ascuns”, ne spune Gavril Mârza, unul dintre cei trei şefi de CJ responsabili, intervievaţi de gândul. Citeşte aici: Cine a decis să se facă O GROAPĂ DE GUNOI în vârful muntelui: Ba tu, ba tu! Şocul autorităţilor la întrebarea „Dar pe cetăţeni i-a întrebat cineva?

Vizavi de viitoarea groapă de gunoi din vârful Pasului Mestecăniş se află o parcare în care toţi turiştii, români sau străini, opresc pentru a privi de sus frumuseţile zonei şi a face fotografii. O parte dintre aceştia au făcut sau urmează să facă după scurtul popas de vizavi de viitoarea groapă încă unul, pentru cazare sau doar o pentru o masă, la una dintre cele două pensiuni turistice care se află la circa 500 de metri de viitorul depozit ecologic de gunoi. Mai vechi de 10 ani, cele două pensiuni nu au fost luate în calcul de niciunul dintre factorii de decizie în momentul în care s-a demarat proiectul depozitului ecologic de gunoi. Nimeni nu şi-a pus problema că groapa se face în vârful muntelui, la circa 500 de metri de acestea şi mai puţin de 1.000 de metri de locuinţele din satele Valea Putnei şi Mestecăniş.

Totodată, prof. univ.dr. Mircea Duţu, directorul Institutului de Cercetari Juridice "Acad. Andrei Radulescu" al Academiei Romane, preşedinte al Universităţii Ecologice şi un foarte cunoscut jurist în dreptul mediului, a declarat că amplasarea gropii de gunoi în vârf de munte, lângă şosea, „este nefericită”. „Ea tinde să se transforme într-un exemplu negativ. Să intre în cărţile de specialitate la „aşa nu se face”. Chiar dacă spunem că am luat toate măsurile legale şi am respectat toate normele care se impun privind protecţia mediului”, atrage el atenţia.Citeşte aici: În Italia, nimeni nu-şi poate imagina că gunoiul menajer se poate depozita în vârful muntelui. ŞOCUL turistului străin când vede „MINUNEA” ROMÂNEASCĂ

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
ULIMA ORĂ | Accident teribil petrecut pe autostradă: un fotbalist celebru, implicat! Poliţiştii au fost şocaţi când l-au testat cu etilotestul

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info