Protecţia consumatorului - de la animale uscate la microunde la shopping online

Uitaţi-vă şi în spate, nu numai în faţă când cumpăraţi electrocasnice Foto: ZF

*Americanii au scris cele mai multe “poveşti nemuritoare” despre călcatul rufelor direct pe corp, folosirea uscătorului de păr sub duş sau curăţat telecomanda în maşina de spălat vase

*Jumătate dintre europeni se resemnează dacă au fost ţepuiţi şi nu fac nimic pentru a-şi recupera prejudiciul

Câinele uscat în cuptorul cu microunde este una din poveştile care a adus în atenţia publicului problema protecţiei consumatorilor, pe la începutul anilor ’90. Un american „inventiv” s-a gândit să-şi coafeze patrupedul proaspăt spălat, băgându-l cinci minute la microunde. Cum animalul a murit, omul a dat în judecată producătorul pentru că nu l-a avertizat că maşinăria nu este chiar atât de multifuncţională şi, culmea, a primit ca despăgubiri o sumă cu şase zerouri. Cazul s-a dovedit a fi nu doar unul dintre cele mai controversate şi absurde, ci a fost ca o Cutie a Pandorei, deschizând un lung şir de reclamaţii aberante, pornind de la întâmplări reale, determinându-i pe producători să-şi revizuiască fişa cu avertizări şi instrucţiuni de folosire pentru diferite produse. Astfel, unele din avertismentele trecute pe manualul de utilizare sunt de-a dreptul stupide: “Nu călcaţi rufele pe corp” - în manualul fierului de călcat, „Nu mâncaţi tonerul”- pe un cartuş de imprimantă laser sau „Numai pentru uz extern” - în manualul ondulatorului electric.

Britanicul Malcolm Adams lucrează de 50 de ani în domeniul protecţiei consumatorilor şi a auzit de toate. În cele cinci decade de muncă a trecut de la testarea alimentelor în laborator şi metrologie - la controlul pieţei şi dezvoltarea de proiecte în diferite ţări din Europa. Acum lucrează în România, fiind şeful unei echipe care vrea să pună în practică un proiect Phare câştigat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Chiar dacă evită să discute prea mult despre cazurile pestriţe care au scris istoria, crede că de multe ori poate fi vorba de o interpretare exagerată a unor legi. „Câinele uscat la microunde este de notorietate, însă situaţii neobişnuite se pot ivi la orice pas. O dată, când făceam un examen de laborator la o mostră de whisky luată dintr-un bar, a ieşit că are apă. Ulterior am afla că era cineva care bea noaptea whisky şi punea la loc apă ca să nu se vadă că lipseşte băutura din sticlă”, povesteşte Adams.

Americanii te dau în judecată, dacă au luat ţeapă

Deşi a lucrat în multe ţări din Europa, britanicul spune că oamenii sunt la fel peste tot, singura diferenţă fiind cea culturală. De aceea la americani s-au petrecute cele mai multe dintre “poveştile nemuritoare” la care zâmbim astăzi, ei au o cultură întreagă din a da în judecată pe cineva pentru aproape orice. În schimb, la nivelul UE, cam jumătate dintre consumatori nu reclamă dacă au fost prejudiciaţi, indiferent ce au cumpărat, deşi ştiu ce pot face şi la cine să apeleze. Acelaşi lucru îl spune şi Carole Bell, expert în campanii de conştientizare publică, venită tot din Marea Britanie pentru proiectul Phare. „Am lucrat în ţări care se pregăteau să intre în UE, care abia au intrat în UE sau care nu vor intra niciodată, cum este Liban, dar vor să aibă relaţii comerciale şi atunci trebuie să respecte nişte reguli. Îmi place să folosesc experienţa pe care am acumulat-o în ani de muncă pentru a-i ajuta pe alţii”, susţine Carole Bell.

Cei doi sunt foarte curioşi să afle ce ştiu românii despre protecţia consumatorului şi ce probleme au, aşa că vor merge prin toate colţurile ţării, inclusiv în sate.

Mulţi “vânzători” de utilităţi înseamnă scăderea costurilor

“Ştiu că românii reclamă cel mai mult băncile, că piaţa utilităţilor publice nu e foarte dezvoltată şi că există un mare interes privind etichetarea alimentelor şi consumul de fast food. Problemele acestea se întâlnesc peste tot în Europa, însă contează cât de mult se implică autorităţile, în ce măsură sunt aplicate legile. De exemplu, în Marea Britanie sunt peste 10 operatori numai pe piaţa energiei electrice, aşa că ai de unde alege o ofertă avantajoasă. Iar pe piaţa telefoniei mobile e chiar mai dinamică. Toate aceste lucruri nu fac altceva decât să dezvolte concurenţa şi să scadă preţurile. În general consumatorii nu ştiu ce putere mare au doar prin simplul fapt că pot alege de unde să cumpere”, spune convinsă Carole Bell.

Misiunea celor doi în România nu este simplă. Mai sunt alţi doi experţi cheie implicaţi în proiect, o juristă româncă şi un irlandez bun cunoscător al legilor europene. Echipa este completată de specialişti români şi străini pe diferite sectoare ale protecţiei consumatorilor. Până în noiembrie se vrea înfiinţarea unei instituţii independente care să rezolve reclamaţiile dintre consumatori şi vânzători fără să se ajungă în justiţie. Acest sistem există de ani buni în Europa, şi fiecare stat s-a adaptat pieţei. „Nu ştiu ce model vom aplica în România, depinde de consumatori, însă un asemenea organism intermediar este absolut necesar. Apoi, trebuie să unim toate ONG-urile din domeniu sub o singură umbrelă, pentru că vor avea mai multă putere, pot comenta legi şi aduce amendamente” explică Malcolm Adams.

Câştigurile false anunţate prin sms - păcăleală cu tradiţie

Britanicul îşi aminteşte că în urmă cu 40 de ani problemele consumatorilor nu erau atât de mari, serviciile nu erau diversificate, calculatorul şi internetul erau de domeniul SF. Acum facem shopping online, citim etichete, mergem în vacanţe cu avionul şi cumpărăm biletele de pe internet. Iar numărul escrocheriilor a crescut o dată cu dezvoltarea serviciilor. „Păcălelile prin telefon se făceau în Marea Britanie acum câţiva ani buni. Primeai un sms prin care îţi spunea că ai câştigat ceva, trebuie să pui nişte bani într-un cont ca să-ţi poţi ridica premiul. Sunt foarte mulţi oameni care au căzut în această capcană, de aceea se mai foloseşte. Înainte era o problemă dacă infractorul lucra din altă ţară decât cea în care erau păcăliţi oamenii, însă adoptarea unor legi unice la nivelul UE îţi permite să ai o cale unică de rezolvare. Se trece de la legislaţia verticală la cea orizontală, la o armonizare maximă astfel încât să existe legi care să fie aplicate la fel în orice stat membru. O societate vulnerabilă este aceea care nu îşi cunoaşte drepturile”, spune Carole Bell.

Relaxaţi şi joviali, cei doi britanici vorbesc despre meseria lor cu pasiune, chiar dacă îi ţine departe de familii luni întregi. Dacă pentru Malcolm Adams este prima dată când vine în România, Carole Bell se află la a doua debarcare pe tărâm mioritic. Prima dată a fost în anii 70 şi îşi aminteşte că la aterizare avionul a fost înconjurat de ofiţeri cu puşca în mână, însă acum a fost ca şi cum a fi ajuns în orice altă ţară europeană. Totuşi păstrează amintiri plăcute despre Mamaia, loc pe care ar vrea să-l revadă, însă speră să ajungă şi la Bran, la castelul lui Dracula. „Ştiu că e un clişeu, însă degeaba ai venit în România dacă nu l-ai vizitat pe Dracula. Oricum, cred că ţara are un imens potenţial turistic, nedescoperit şi neexploatat”, crede Carole Bell. Cei doi spun că abia aşteaptă să treacă la partea practică a proiectului, când vor ajunge printre consuamtori, mai ales că românii li s-au părut prietenoşi şi săritori. Bucureştiul le place, aşa că de cele mai mule ori vin la birou pe jos, plimbându-se pe Calea Victoriei şi admirând arhitectura.

INFO PLUS

47 ani de istorie

Mişcarea mondială de protecţie a consumatorilor a luat naştere, oficial, în martie 1962, când John Fitzgerald Kennedy, preşedintele Statelor Unite ale Americii, rostea un mesaj către Congres, susţinând existenţa a patru drepturi fundamentale: dreptul la securitate, la informare, dreptul de a fi ascultat şi de a alege produse şi servicii.

Atenţie la utilizare

„Nu-l folosiţi pentru a vă usca animalele”- manualul cuptorului cu microunde

„Numai pentru uz extern”- manualul ondulatorului electric

„Atenţie. Nu folosiţi conţinutul pentru a vă hrăni peştii”- pe o sticlă de şampon pentru câini

„Nu-l folosiţi sub duş”, „Nu-l folosiţi în timp ce dormiţi”- pentru uscătorul de păr

„Nu introduceţi acest produs în echipamente electronice”- pe o cutie de ciocolată sub formă de CD

„Nu folosiţi acest produs pentru a vă curăţa dantura”- pe un dispozitiv electric rotativ

„Atenţie! Nu pulverizaţi în ochi”, “Nu îl folosiţi în zona intimă”- pe tubul de antiperspirant

„Nu mâncaţi tonerul”- pe un cartuş al imprimantei cu laser

„Poate irita ochii”- pe un spray paralizant

„Nu folosiţi produsul pentru igiena personală”- pe o perie de curăţat toaleta

“A se folosi numai de persoane calificate”- odorizant de cameră

“Atenţie! Obiectele din oglindă sunt în spatele dvs”- manualul de utilizare al motocicletei

“Atenţie! Nu intraţi în pungă şi apoi trageţi fermoarul. Vă puteţi provoca răni sau chiar moartea”- pe un ambalaj protector pentru obiecte fragile

“Nu le folosiţi pe post de căşti audio”- pe o pungă cu zaruri

“Atenţie! Scoateţi copilul înainte de a desface dispozitivul”- port-bebe

“Nu călcaţi rufele pe corp”- manualul fierului de călcat

“Purtarea acestui costum nu vă permite să zburaţi”- costum de Superman

“Nu folosiţi produsul dacă aveţi probleme cu prostata”- cutie cu pastile premenstruale

“Nu aprindeţi în faţă”- lanterna

“Nu opriţi lama cu mâna”- drujbă

“Atenţie! Poate cauza somnolenţă”- cutie cu somnifere

“Nu o curăţaţi în maşina de spălat vase”- telecomanda TV

Din seria “Nu încercaţi acasă”

“Nu folosiţi vopseaua de casă pe faţă”- pe afişul unei reclame pe care sunt pictate două feţe de oameni

“Nu conduceţi maşina în ocean”- reclamă auto care arăta o maşină mergând pe suprafaţa apei

“Întotdeauna conduceţi pe drumuri, nu pe oameni”- altă reclamă auto, unde o maşină a sărit pe mulţime la un concert rock

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine