Românca - erou în America, declarată Europeanul Anului 2010

de Diana MARCU Postat la: 20.01.2010 20:51 Ultima actualizare: 20.01.2010 20:52

Iana Matei este cea de-a 15-a deţinătoare a distincţiei Europeanul Anului. În cei 11 ani de activitate ai organizaţiei sale „Reaching Out“, ea a salvat 420 de victime. Cheltuielile anuale ale ONG-ului sunt în valoare de 80.000 de dolari, fiind acoperite de Make Way

Şi-a dedicat viaţa salvării copiilor - victime ale traficului de fiinţe umane. De la o adresă secretă din Piteşti, Iana Matei (51 de ani) demonstrează tuturor că sclavia şi comerţul cu oameni sunt de mult abolite

Am arestat trei târfe împuţite şi nu vrem să le băgăm în maşina noastră aşa. Puteţi aduce haine curate?". Telefonul primit de la poliţist, în ianuarie 1999, i-a schimbat Ianei Matei viaţa. A luat haine cu ea şi s-a dus să le întâlnească pe "târfe". Trei fete speriate de 14, 15 şi 16 ani. "- Cum aţi ajuns în halul ăsta?", le-a întrebat Iana. "- Am fost vândute şi cumpărate", a fost răspunsul uneia dintre ele. Iar povestea celei mai mici dintre fete i-a dat fiori Ianei Matei.

Ameninţată cu violul de tatăl ei, a fugit la o prietenă care lucra într-un bar şi care cunoştea o familie care voia pe cineva la curăţenie. După o noapte petrecută în casa "oamenilor de bine", fata a fost dusă într-un restaurant la şosea şi vândută patronului. 100 de dolari a costat copila de 14 ani. Sechestrată în spatele unei uşi care se deschidea doar atunci când un camionagiu era dornic de sex, fata a reuşit să fugă şi să ajungă la poliţie. I s-a spus să se întoarcă repede, căci altfel o încurcă. A fost arestată împreună cu două alte fete, după câteva zile, la o razie a poliţiei. Şi aşa le-a întâlnit Iana. La acel moment, era abia întoarsă în ţară, după o absenţă de 8 ani. Stabilită în Piteşti, lucra în adăposturi pentru copiii străzii, majoritatea fugiţi din orfelinate.

Nu avea alături decât o echipă de voluntari şi totuşi devenise cunoscută în oraş pentru munca ei. Când le-a văzut pe fete, tratate ca prostituate, deşi erau doar nişte copii, s-a decis. Avea să înfiinţeze un centru pentru "cei care nu reuşesc să scape din coşmar". În câteva zile a creat cu acte în regulă ONG-ul "Reaching Out", iar cu cei 300 de dolari primiţi donaţie a închiriat pe trei luni un apartament. Cele trei fete - care azi au copii la rândul lor - au fost primii locatari. În cei 11 ani trecuţi de la acel telefon, Iana Matei a adunat sute de poveşti.

Şi a retrăit tot atâtea ascultându-le pe adolescentele şi tinerele care i-au trecut pragul. "Nicio poveste nu e mai tragică sau mai impresionantă", spune. "Toate sunt la fel, pentru că toate distrug". Refuză să spună poveşti, după cum refuză să spună nume. "Le spun fetelor, odată ajunse la noi, că gata, acum s-a terminat. Le spun să uite. N-am niciun drept să le spun să retrăiască coşmarul în care au trăit."

"Peştii cred că eu sunt concurenţa"

Iana Matei a ajutat peste 420 de victime ale traficului de fiinţe vii. Dintre acestea 84 la sută ţin legătura în mod constant cu reprezentanţii "Reaching Out". Le-a luat de pe stradă şi nu le-a mai lăsat să revină acolo. În adăpostul ei - devenit astăzi o casă cu două etaje, a cărei adresă este secretă - au ajuns sute de copile şi adolescente. Cea mai tânără victimă are 13 ani, iar cea mai bătrână - 29. Acum, în centrul din Piteşti se află 10 fete şi un bebeluş, de doar trei săptămâni. Pentru că una dintre copile abia a născut. La adăpost, fetele stau un an de zile, timp în care merg la şcoală şi au îngrijire, hrană, asistenţă medicală şi consiliere psihologică la centru, care le devine astfel casă. Dacă sunt minore însă, rămân până la 18 ani. Urmează cursuri de calificare profesională, li se găseşte un loc de muncă, iar banii câştigaţi li se depun într-un cont bancar.

Adesea li se schimbă şi identitatea, fie prin hotărârea procurorului, fie pe cale administrativă. Niciun traficant ori peşte nu renunţă la fetele lui uşor, aşa că Iana Matei se bate pentru ele. La propriu. Are contract cu o firmă de pază şi securitate, care asigură protecţie adăpostului. Adesea însă, femeia le adună pe fete din stradă ori din baruri, unde sunt trimise de traficanţi. Cu metode doar de ea ştiute, le ia cu o maşină şi le duce direct la adăpost. "De regulă, ele vorbesc cu alte fete, aflate la noi în adăpost. La început, fiecare crede că sunt o altfel de traficantă, dar mai cumsecade, că nu le bat şi nu le pun să muncească. Vin pentru că au încredere în fetele cu care vorbesc. Nu în mine. Nu de la început."

Decorată de Departamentul de Stat al SUA în 2006

Născută în Orăştie şi crescută în Transilvania, unde tatăl ei era antrenor de fotbal, Iana Matei şi-a petrecut studenţia la Bucureşti, unde a studiat Artele. De la restaurarea operelor de artă a ajuns, peste câţiva ani, să restaureze suflete. Aşa i-a fost destinul. După Piaţa Universităţii, în '90, a ajuns să fie căutată de poliţie, aşa că a decis să părăsească ţara, ca refugiat politic. Din Iugoslavia a ajuns în Australia. Era singură, proaspăt divorţată şi cu un copil de doi ani după ea, fiul său - Ştefan. A vrut să-şi continue studiile şi aşa a ajuns să deţină o licenţă în Psihologie şi să dezvolte proiecte pentru copiii străzii din Australia.

În urma unui concediu petrecut în România, în 1998, decide să revină în ţară, speriată de numărul mare de copii abandonaţi în România, pentru a se implica în proiecte de ajutorare. "Îmi făcusem planuri pentru doi ani. Atât voiam să stau. De atunci au trecut 11 şi sunt tot aici", spune cea care a demarat o puternică campanie pentru recuperarea şi reabilitarea victimelor traficului de fiinţe umane, colaborând cu agenţiile internaţionale care activează în domeniu. Iana Matei a descris situaţia din România pentru guvernul SUA, a lucrat cu agenţii ca UNODC (Biroul Naţiunilor Unite pentru Lupta împotriva Drogurilor şi a Crimei Organizate) şi a făcut parte dintr-o comisie de experţi ce consiliază NATO în lupta împotriva traficului de fiinţe umane.

Pentru "activitatea ei excepţională" de salvare a victimelor traficului de fiinţe umane şi de educare a oficialităţilor, Iana a fost declarată, în 2006, "Eroul Anului" de către Departamentul de Stat al SUA. În anul următor, în Marea Britanie, a primit Premiul pentru Aboliţionism din partea Camerei Lorzilor, iar ieri, 20 ianuarie, a fost desemnată Europeanul Anului de către revista Reader's Digest. În istoria de 15 ani a acestui premiu, acordat de cele 19 ediţii europene ale publicaţiei, este pentru prima dată când distincţia se acordă unui român.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

38 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 cititor 20.01.2010 21:45

prin astefl de oameni romania nu va muri ! Respect !

 
#2 @cititor 20.01.2010 21:53

Romania a murit demult, nene, de fapt cred ca n-a fost vie niciodata, cel putin nu in ultimii 65 de ani! Astia care fac minuni sunt OAMENI fara nationalitate, nu actele le subliniaza calitatile iesite din comun, ci sufletul!

 
#3 sorin 20.01.2010 22:14

De ce nu stim de astfel de oameni?Ei pot misca masele,pot fi liderii adevarati ai societatii civile.Avem in schimb flacara violeta si portia zilnica de circ.Vreau numarul de cont al acestei organizatii sau fundatie.Cei care vor sa ajute fara sa scoata bani din buzunart o pot face si directionand 2% din impozitul pe venit.

 
#4 Bibi 20.01.2010 22:27

Felicitari si multumiri, stimata doamna, Ina Matei!

 
#5 margelatu 20.01.2010 22:35

e miscator dar am o intrebare... unde sunt adevaratele valori romanesti... becali, eba, flacara violet? voi, ziaristii ati inceput sa va prostituati intelectual si sa scrieti despre oameni care fac cinste unei natiuni?

 
#6 Ciprian 20.01.2010 22:39

Aceste cuvinte de "stimata doamna" chiar isi merita pe deplin sensul. Dumnezeu sa va ajute in ceea ce faceti in continuare si sa aveti rabdare si dragoste pana la capat. Doamne ajuta!

 
#7 ? 20.01.2010 22:47

Stima si consideratie !

 
#8 Houstonianul 20.01.2010 22:55

Pentru ce o cauta militia lui Iliescu in 1990? Se vede clar cum oamenii capabili au fost alungati din tara pentru ca Iliescu si tagma lui sa fure si sa va vanda ca pe sclavi!

 
#9 Milioane de euro puse la saltea?! 20.01.2010 23:02

Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£ară

Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£ară
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#10 rodica 20.01.2010 23:35

Domana Matei, Dumnezeu sa-ti dea sanatate si putere sa continui ce faci! Autoritatile romane cu ce v-au decorat? Sau macar va ajuta, va iau de exemplu? Respect imens si admiratie pentru dumneavoastra!

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa