Românii, premiaţi pentru eroism în Italia şi Spania - VIDEO

Spanioli şi italieni salvaţi de la moarte de români

Italienii i-au decorat şi i-au uitat, spaniolii le-au dat permise de şedere

Madrid, 2005: un român iese fără nicio zgârietură dintr-un tren în care explodase o bombă. În jurul lui lumea fuge să scape de „vagoanele morţii“. În loc să se pună şi el la adăpost, românul se întoarce în trenul devenit morman de fiare şi cară pe peronul gării o femeie cu picioarele făcute terci. Se întoarce să-l ajute pe un alt spaniol rănit, prins între resturi. O a doua bombă explodează, iar românul este rănit grav. Torino, 2002: un român intră într-un supermarket în timp ce doi inşi înarmaţi încearcă să-i jefuiască pe clienţi. Doi oameni fuseseră deja împuşcaţi. Cu mâinile goale, românul îi rupe cu bătaia pe bandiţi.

Unul dintre ei reuşeşte să fugă după ce trage două gloanţe în român. Verona, 2004: un român merge spre casă şi vede cum un autoturism se prăbuşeşte într-un râu. Deşi e frig, iar apa e îngheţată, eroul sare în râu pentru a-i salva pe cei trei pasageri ai maşinii. Reuşeşte să scoată doi, pe al treilea nu are cum să-l salveze, fiindcă e prins între fiare. Rămâne în apă până apar serviciile de urgenţă. Roma, 2006: o româncă este rănită în accidentul dintre două garnituri de metrou. Femeia nu aşteaptă echipele de salvatori şi îi ajută pe răniţii din jurul ei. Le dă primul ajutor şi scapă din fiarele contorsionate alte trei persoane. După sosirea echipelor, românca dispare. Timp de câţiva ani, în Italia şi Spania românii au fost văzuţi ca nişte adevăraţi eroi.

Gheorghe Bizău – salvatorul de la Madrid

Gheorghe Bizău este din Maramureş şi, în momentul atentatelor din Madrid, se afla într-unul dintre „trenurile morţii“. Am stat de vorbă cu el la câteva zile după atentate. Era internat în Spitalul Militar „Gomez Ulia“, după ce fusese rănit în timp ce încerca să salveze câţiva spanioli. Era în trenul de 7.15, în apropiere de Atocha, când a bubuit prima încărcătură. Explozia l-a smuls pe român din locul său şi l-a azvârlit la zeci de metri depărtare. „Când m-am dezmeticit, am văzut vagonul desfăcut, cu jumate de acoperiş săltat spre cer. O femeie, într-un fâş roşu, urla – căzuse un semafor de tren peste ea.

Lumea fugea ca bezmetică pe peroane, să-şi scape pielea.Unii o călcau în picioare”, spunea românul. Gheorghe a sărit printre şine şi resturi de tren şi a încercat să o tragă pe rănită de sub stâlp. A târât-o câţiva metri şi a lăsat-o lângă un peron. Apoi s-a întors, pentru că văzuse un alt om prins între fiare. L-a scos şi pe acela când „au bubuit alte bombe. Atunci m-a lovit o bucată mare de tablă şi m-a pironit într-un zid. De omul ăla pe care voiam să-l ajut nu s-a mai ales nimic. Am reuşit să mă ridic din nou şi am văzut o imagine pe care nu o să o uit niciodată – treceam printre mâini desprinse din corpuri, printre bucăţi de carne şi fier... Erau oameni care strigau după ajutor, plini de sânge.

Erau unii care vroiau să se ridice şi nu mai aveau picioare“. Gheorghe nu ştie ce s-a întâmplat cu femeia trasă de sub stâlp. A leşinat când au venit echipele de ajutor. Gheorghe s-a ales cu răni serioase. Ce e mai grav - suflul exploziei i-a fracturat coastele şi i-a perforat ficatul. După atentate, românul-erou a primit ceva „de preţ“: un permis de rezidenţă şi promisiunea de a deveni cetăţean spaniol. Gheorghe a rămas să muncească în construcţii, la Madrid.

Vasile Smecicaş – decorat de preşedintele Italiei

„Cu un avânt generos, altruism exemplar şi dispreţ faţă de pericol, a înfruntat un răufăcător înarmat care, după ce a comis un jaf într-un supermarket, încerca să fugă ameninţând cu împuşcarea celor prezenţi. Chiar dacă a fost rănit, a reuşit să blocheze jefuitorul şi să-l reţină până la sosirea forţelor de ordine...Un exemplu de ardoare şi alese virtuţi civice“. Acest paragraf i-a fost dedicat de către Preşedinţia Republicii Italia românului Vasile Smecicaş. El a fost decorat cu una dintre cele mai înalte distincţii ale statului italian. Vasile a povestit cum a ajuns erou la Torino. Era pe 22 iunie 2002, iar românul se afla la cumpărături într-un supermarket din Torino.

„Am auzit focuri de armă, apoi urlete. Am lăsat căruciorul şi m-am dus spre intrare. Unul dintre bandiţi era lângă uşă, înarmat, celălalt lua banii din casă. Două persoane fuseseră deja împuşcate”. Vasile povestea că în acele momente se gândea la planul de „intervenţie“ – „Ştiam că, în momentul ieşirii, unul dintre jefuitori ar fi trebuit să se întoarcă cu spatele la mine. S-a întâmplat exact cum am gândit. Am sărit în spatele unuia dintre bandiţi şi l-am imobilizat. El a întors pistolul să mă împuşte în cap, dar m-am tras în dreapta. Două gloanţe mi-au trecut prin umăr“. Din cei peste 100 de oameni care se aflau în acel moment în supermarket, nimeni nu a intervenit.

Românul s-a descurcat singur: „L-am pus jos pe ăla de mă împuşcase şi i-am dat pumni în cap, de să nu se mai ridice de jos“. Când au venit carabinierii, s-au minunat. Poliţiştii l-au felicitat, iar oficialităţile i-au promis premii. Vasile a stat o lună internat în spital, apoi s-a întors la meseria de excavatorist. După doi ani de la evenimentul din supermarket, românul a fost decorat.

„Samariteanul se numeşte Daniel Bitiuşcă, zidar, imigrant român“

Bartolomeo Clemente tocmai plecase de la serviciu. Conducea un Fiat Punto şi mergea spre localitatea Ferrazze, de lângă Verona. În maşină mai erau doi colegi de-ai italianului, muncitori români. Era februarie - ceaţă şi mâzgă. Într-o curbă, maşina italianului a derapat şi s-a prăbuşit în râul Rosella. Autoturismul s-a zdrobit de pietre şi a rămas acoperit de apă. Cei trei pasageri erau inconştienţi, atârnând în centuri. În acel moment, Daniel Bitiuşcă se întorcea de la serviciu şi a văzut tot accidentul. „Am sărit aşa cum eram, îmbrăcat, în râu“. Nu i-a păsat de frig şi de apele îngheţate şi a înotat până la maşina făcută praf.

A scos doi inşi; al treilea era prea prins între fiare. „Chiar dacă eram îngheţat, am luminat maşina cu lanterna până când au sosit ajutoarele. Am încercat tot ce am putut ca să-l scap pe cel de la volan“, povestea românul. Cei salvaţi au fost chiar românii din maşina lui Clemente. Când pompierii au scos maşina din râu şi au fost tăiate centurile, s-a constatat că Bartolomeo Clemente murise. „Imediat după accident, şi înainte de sosirea pompierilor, un om cu accent străin, singurul martor al întâmplării, s-a aruncat fără să ezite în râu pentru a-i ajuta pe cei trei să iasă din apă. Samariteanul se numeşte Daniel Bitiuşcă, 28 de ani, zidar, imigrant român – un om curajos (...)”, scria la vremea respectivă jurnalul italian „L’Arena“.

Ramona Ianuş – „Îngerul Român“

„Mi-a fost frică , dar am făcut ceea ce consider că ar fi făcut oricine în locul meu”. Ramona Ianuş este cea care acum un an era numită „Îngerul Român“. Pe 17 octombrie 2006, la Roma, avea loc unul dintre cele mai grave accidente de metrou din Italia. În staţia Piazza Vittorio Emanuelle, două garnituri de metrou s-au ciocnit, sute de oameni fiind răniţi. Ramona – care se afla în al doilea vagon al unei garnituri – povesteşte: „Era un haos acolo. Am încercat să scap. Am văzut un domn care era plin de sânge şi implora să fie şters, să vadă unde are rana. La început, l-am şters cu mâinile, pentru că nu aveam nimic la îndemână.

Apoi, l-am văzut pe Mario care era prins cu picioarele sub fiare. M-am aplecat şi i-am stat alături. L-am ţinut pe umărul meu“. Românca a mai ajutat şi alţi italieni prinşi între fiare şi i-a liniştit pe câţiva care, speriaţi de fumul gros, intraseră în panică. Câţiva martori au povestit că Ramona a fost văzută ajutând câţiva oameni cu masaje cardiace sau cu respiraţie gură la gură. După sosirea pompierilor şi a medicilor, Ramona a dispărut în mulţime.

Şi ea era rănită, însă nu a vrut să stea, de frică. Nu avea permis de muncă şi risca expulzarea. A fost găsită apoi de unul dintre cei salvaţi: de pe patul de spital, Mario a apelat apoi la jurnaliştii italieni pentru a o găsi pe cea care-l salvase. „Se poate spune că Roma a adoptat-o pe Ramona şi sperăm că, în curând, va deveni una de-a noastră“, spunea la vremea respectivă primarul capitalei Italiei, despre eroul român.

Citeşte aici Episodul 13: Copilul de trupă al SMURD - VIDEO

Citeşte aici Episodul 12: Decorată de preşedinte – umilită de capii judeţului Ilfov - VIDEO

Citeşte aici Episodul 11: Instinct de salvator - VIDEO

Citeşte aici Episodul 10: Cei 6 samariteni care au salvat Careiul - VIDEO

Citeşte aici Episodul 9: Elevul Costel - nota zece la curaj - VIDEO

Citeşte aici Episodul 6: Viteaz la 15 ani - VIDEO

Citeşte aici Episodul 5: Dependentă de fapte bune - VIDEO

Citeşte aici Episodul 4: Salvatorul din bucătărie - VIDEO

Citeşte aici Episodul 3: Poliţistul care a intrat în foc după patru ţânci - VIDEO

Citeşte aici Episodul 2: Îngereasa minerilor - VIDEO

Citeşte aici Episodul 1: Pădurarul căzut din cer - VIDEO

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine